Pentru
ca a fost cel mai bun din tara, Seful Politiei aradene -
la un curs de trei luni, in Germania
Subcomisarul
Ioan Dascalu, seful Inspectoratului de Politie Judetean
Arad, a primit, in cursul zilei de luni, confirmarea
participarii, pentru o perioada de aproape de trei
luni (17 mai 2005-12 august 2005) la cursul intitulat
"Studii profesionate avansate de securitate
- nivel de conducere", de la Institutul "George
C. Marshall", din Garmisch-Germania.
La testarea organizata la nivelul Ministerului Administratiei
si Internelor, pentru selectarea titularului locului
destinat Romaniei, au participat zeci de sefi de unitati
politienesti din tara noastra, respectiv sefi de subunitati
si formatiuni - din cadrul structurilor M.A.I.
In pofida concurentei acerbe, subcomisarul Ioan Dascalu
(la acea "data - 1 februarie a.c."
detinand functia de sef al Serviciului de Combatere
a Crimei Organizate si Antidrog din cadrul I.P.J.
Arad) a obtinut punctajul cel mai mare si a fost desemnat,
de conducerea M.A.I., sa participe la curs.
Pentru lunile in care va lipsi din tara, subcomisarul
Ioan Dascalu l-a desemnat pe comisarul-sef Aurel Moisa,
unul dintre adjunctii sai, sa conduca destinele Politiei
judetului.
Eugenia
Pantea - Adevarul
"Nebunia"
medicamentelor a cuprins si Laboratorul de Sanatate Mentala
Cadrele
medicale si asistentele Laboratorului de Sanatate
Mentala, cele care, de altfel, se ocupa de tratamentul
ambulatoriu al persoanelor care au problema de natura
psihiatrica, sunt la capatul puterilor.
Si asta pentru ca mult mediatizata criza a medicamentelor
i-a cuprins si pe bolnavii care se prezinta zilnic
pentru tratament de lunga durata.
Si nu e un lucru usor, daca tinem cont ca, zilnic,
se prezinta 120 de persoane... Doua
farmacii la 120 de pacienti zilnic Doctorul Maria Vrabie, sefa Laboratorului de Sanatate
Mentala, este destul de descumpanita la modul cum
decurge colaborarea (la nivel de minister) dintre
Sanatate si distribuitorii - furnizorii de medicamente.
"Stam foarte rau la acest capitol. Zilnic
ne calca pragul in jur de 120 de pacienti, iar medicamentele
atat de necesare lor sunt eliberate de una - doua
farmacii. Se plimba cat e ziua de mare doar - doar
gasesc medicamentele prescrise de noi. Dar si pretul
acestora urmeaza sa se scumpeasca, iar la altele s-a
si scumpit deja. Vorbim aici de cazuri extrem de delicate,
care au nevoie de un tratament corespunzator, in caz
contrar existand sansa de a ajunge la spitalul de
psihiatrie. Acolo situatia este mult mai delicata,
pentru ca la ei vin persoane cu afectiuni acute. In
cazul acestora este nevoie de un tratament de urgenta,
iar medicamentele nu pot fi asigurate la toti". De la medicament la terapie Criza medicamentelor vine intr-un moment extrem
de delicat pentru bolnavi, tinand cont ca, primavara
spre vara, afectiunile se manifesta cel mai virulent.
"Persoanele care vin la noi sufera de decompensari
specifice perioadei si a fluctuatiilor atmosferice.
Stresul, cauzat de problemele sociale, este extrem
de mare. Va dati seama ca in aceasta perioada, in
loc sa administram tratamentul medicamentos adecvat,
care, oricum, este compensat si in unele cazuri gratuit,
noi facem mai mult o munca de psihoterapie. Asa ca
le prescriem medicamente mai usoare, mai accesibile,
financiar, lor" - mai preciza dr. Maria Vrabie.
D.
Don - Agenda zilei
Tratamente
gratuite pentru copii cu deficiente de vedere
26
de copii aradeni cu deficiente de vedere au fost consultati
si au primit gratuit, ochelari de la un grup de medici
oftalmologi americani.
Actiunea a fost organizata de clubul LIONS din Arad
!
Grupul de elevi de la scola de nevazatori a fost transportat
la Oradea , acolo unde pana la sfarsitul saptamanii
se desfasoara campania oftalmologilor americani.
Initiativa clubului LIONS este o premiera in
Europa.
Clubul LIONS a pus la dispozitia grupului de copii
de la scola de nevazatori un autocar, care i-a transportat
pana la sala sporturilor din Oradea.
Aglomeratie mare la orele amiezii, in prima zi a campaniei,
cand au fost consultati 800 de copii din Oradea,
aradenii fiind singurii din alt judet primiti in campanie.
Cataracta, astigmatism,miopie avansata, strabism –
sunt doar cateva dintre problemele oftalmologice ale
copiilor aradeni.
Ei au avut prioritate, au fost preluati, imediat,
de medicii americani.
Campania oftlamologilor se incheie maine la Oradea
.
Peste 30.000 de ochelari s-au impartit, deja copiilor
si adultilor cu probleme, iar cei care au necesitat
interventie chirurgicala au fost programati in acest
sens.
Campania a fost realizata in premiera europeana in
tara noastra.
Izabela
Vekas - Televiziunea Arad
Covasant
- locul cu case de miliarde, unde doar saracia este la
ea acasa!
Paradoxul
sare in ochi: pe de o parte veritabile palate, in
diferite faze ale constructiei, pe de alta, o multime
de cazuri sociale care se plang ca li se injumatateste
venitul minim garantat!
Case imense, care ar putea gazdui, linistite, filarmonici
cu studiouri de inregistrari cu tot, teatre cu magazii
imense de butaforie sau pagode chinezesti cu scoli
de arte martiale, sunt ridicate "in rosu"
(la nivel de fundatie si pereti din caramida), asteptandu-si
stapanii sa se intoarca de la cersit, de prin Franta
sau Argentina...
Cele terminate, ofense aduse la adresa arhitecturii,
sunt zugravite intr-un alb tipator si decorate exterior
cu un prost gust demn de un premiu international,
eventual opusul Nobelului... "Ce vorbesti, dom'le?! Autorizatie?... Nici
nu stiu ce-i aia, poti sa-i intrebi, ca se uita la
tine ca vitelul la poarta noua! Au construit si construiesc,
de 15 ani incoace, cum ii taie capul - fosta administrate
nu i-a «deranjat» in nici un fel, primaria nu are
nici acum angajat un inginer specialist in disciplina
in constructii, de la judet nu am vazut pe nimeni
sa vina sa-i controleze. Cei care au casele gata,
sunt rromi care se ocupa cu mobila la mana a doua,
cumparata de pe aici, de la vechi familii, si vanduta
in vest... sau Dumnezeu stie cu ce se mai ocupa. Cei
care au casa in rosu, inseamna ca nu si-au facut inca
bani destui ca sa se intoarca de la cersit, din Franta
si Argentina, unde, cu poza casei, solicita oricui
fonduri umanitare aratand ca vor sa-si faca... biserica
si ca sunt... persecutati politic!" - ne
explica veritabilul fenomen o localnica, din motive
usor de decriptat dorind sa ramana anonima.
In
centru, la doi pasi de Primaria comunei, o mica armata
de femei necajite, trudind sa imprastie o gramada
de nisip, sa bucura ca vad pe cineva interesandu-se
si de soarta lor si incep pomelnicul de reprosuri:
"M-o dat numa' 500 de mii, din un milion jumate,
cat stiu eu ca trebuie sa-mi dea... luati listele,
sa vedeti unde se duc banii nostri. Noi vrem sa stim
unde ni se duc banii. Viceprimarul Ciceu, care se
ocupa de noi, astia de la ajutor social, are ciuda
ca nu l-am mai votat, si ne trage din bani. Avem datorii
la doamna Codruta, la magazin, ca ii e mila de noi
si ne mai da pe cont... Am avut o inmormantare in
familie si nu am avut cu ce ne ingropa mortul!..."
- se plang, in cor, Monica Lautas, Gherghina Covaci,
Maria Novac, Maria Deac etc..., iar proprietarul magazinului
de unde se alimenteaza majoritatea napastuitilor inclusi
la Legea 416, Dorel Nicola, le confirma durerea.
Administatia Covasantului
spune, insa, ca lucrurile nu stau deloc asa, listele
putand fi oricand - si public - consultate, din ele
reiesind ca acei carora li s-a taiat din venitul minim
garantat nu au efectuat decat partial, corespondent
cu penalizarea, numarul de ore de munca in folosul
comunitatii.
Pentru cititorii nostri mai recenti, vom spune ca
pe viceprimarul Dorin Ciceu nu l-am abordat spre a
ne lamuri cum stau lucrurile din simplul motiv ca
nu credem ca ar fi fost in avantajul sau: ultima oara
cand am stat de vorba cu el, acum doi ani, cand era
primar si posesor, intre altele, a unui certificat
de instabil psihic (suntem tinuti cand zicem doar
atat!), a si mai dat declaratii publice, din care
s-a ales cu un proces penal, pierdut, si daune morale
platite celor pe care i-a calomniat, de altfel colegi
si vecini de-ai sai.
Lucian
Valeriu - Observator
Acelasi
tanar Enescu
Asteptam
cu nerabdare sa ascultam o lucrare mai putin cunoscuta
a marelui compozitor care a fost si ramane George
Enescu, dar din cauze banale (nu a sosit la timp materialul
necesar) am ramas la Rapsodia a II-a.
Totdeauna ne vom apleca cu drag asupra acestor lucrari
de tinerete, mai ales daca sunt interpretate cu daruire,
cum s-a intamplat si saptamana trecuta la Filarmonica,
sub directia lui Sabin Pautza, muzician complex si
profund.
Enescu insusi era iritat de faptul ca referirile si
laudele multora se opreau la rapsodii si Poema romana.
De aceasta din urma ne ferim si azi pentru ca se incheie
cu Imnul Romaniei Regale.
Chiar Orchestra Radio, in turneul sau de acum cateva
luni, la Paris, Viena s.a. nu a gasit in cele 33 de
opusuri enesciene (definitivate) decat Rapsodia I,
desi ea nu reprezinta o culme a creatiei muzicianului
roman, decat, eventual o emblema a muzicii culte romanesti.
Enescu este putin cunoscut si putin cantat in tara
lui natala, pe care a iubit-o si a servit-o in cele
mai grele situatii, tara care i-a oferit un loc in
Academia sa (1932) la opt ani de la acordarea Legiunii
de onoare de catre francezi (1924), si la trei ani
de cand devenise deja membru corespondent al Academiei
de Arte Frumoase din Paris (1929).
Asadar, nu s-a implinit dorinta lui Sabin Pautza de
a oferi aradenilor prelucrarea sa orchestrala a Toccatei
din Suita op. 10 de Enescu. Poate pe alta data!
Oricum, „Enescu nu are nevoie de noi, ci noi avemnevoie de Enescu” cum a spus un mare iubitor
si fervent propovaduitor al muzicii enesciene, violonistul
Serban Lupu, devenit şi el american ca Sabin
Pautza.
Clarnetistul Danut Ioan Chis, fagotistul Sandu Moldovan,
ambii membri ai orchestrei aradene, impreuna cu formatia
condusa de Sabin Pautza, au prezentat Simfonia
concertanta de Francois Devienne, la randul sau
virtuoz al flautului si excelent fagotist.
Siguranta, dezinvoltura, spiritul de echipa au dat
la iveala o varianta interpretativa cuceritoare a
unei lucrari ce a împlinit demult doua veacuri si
noi nu prea stiam de ea.
In a doua jumatate a concertului, am avut ocazia de
a reasculta una dintre cele mai populare simfonii
ale lui Beethoven, Simfonia a V-a, supranumita
"a Destinului".
Dirijorul american de origine romana, Sabin Pautza,
a relevat cu limpezime temele principale, realizand
un tot elocvent, care ne putea aminti definirea continutului
acestei simfonii: "De la intuneric spre lumina,
prin lupta spre victorie".
Insasi manifestarea la care am luat parte poate fi
legata de aceasta deviza, caci a fost o victorie a
frumosului asupra platitudinii cotidiene, aducandu-ne
o raza de lumina, care ne da taria de a razbi in viata.