Atmosfera si cearta ca la piata astazi in palatul administrativ, unde se duscuta despre problema Pietei Mihai Viteazul. Autoritatile au convocat o dezbatere publica, prin care cetatenii erau invitati sa faca propuneri si sa formuleze obiectii privin proiectul de modernizare al pietei, proiect propus de executiv. Sala a fost plina de comercianti, si dupa o ora de vociferari si luari de cuvant mai mult sau mai putin electorale, primarul a realizat ca in sala sunt prezenti doar comerciantii din bazar, fara absolut nici un producator agricol. Peste 100 de comercianti au venit la dezbaterea privind moderinzarea pietei Mihai Viteazul. Conform legii, proiectele de hotarire care vor fi supuse aprobarii in consiliul local, trebuie in prealabil prezentate cetatenilor, astfel incat acestia sa faca propuneri sau sa aduca obiectii. Planul a fost prezentat de catre primar, care a incercat sa-i linisteasca pe oameni. Acestia erau hotarati sa refuze din start discutiile , sustinand sus si tare ca isi pierd loceuirle de munca si ca de fapt piata va fi desfiintata. Daca la inceput discutiile s-au purtat in mod relativ linistit, spiritele s-au incins la un moment dat. In discutie au intervenit si parlamentari prezenti in sala sau reprezenatnti ai opozitiei, care la randul lor au incercat sa propuna solutii concrete, dar nu prea au avut succes. Comerciantii sunt disperati ca nu vor avea ce face cat timp dureaza constructia complexului si ca nu au asigurate aceleasi locuri cand aceasta este gata. Primarul Gheorghe Falca a propus ca in caietul de sarcini al constructiei sa fie stipulate anumite clauze, care s-ai asigure pe acestia ca nu-si vor pierde drepturile. Desi se discuta despre o viitoare piata agroalimenatra moderna, adica legume fructe, dupa o ora de parlamentari s-a descoperit ca de fapt in sala nu era prezenti nici un producator agricol, ci doar cei care au standuri sau gherete in bazar. La aceasta ora discutiile inca continua. Propunerile concrete formulate de cei prezenti, ca de altfel intregul mod de desfasurare a sedintei vor fi supuse analizei comisiilor de specialitate din consiliul local. Proiectul de hotarare privind modernizarea pietei va intra in discutia acestia luna viitoare. Nicoleta Belean - Televiziunea Arad

Comisarul Ioan Rosca, sef peste Politia municipiului Politia municipiului Arad are, de ieri, oficial, un nou sef. Este vorba de comisarul Ioan Rosca, un ofiter cu vechi state in cadrul Inspectoratului de Politie Judetean, daca tinem cont ca, din 1980, activeaza ca si politist "de Arad". Nascut pe data de 16 februarie 1959 in municipiul Blaj (Alba), este repartizat, dupa absolvirea scolii, ca agent de politie in Arad. Consecvent meseriei pe care o practica, urmeaza studiile Scolii de ofiteri in perioada '86 - '89, dupa care, in 1999, «post universitara». Are o fata studenta anul II la Timisoara. Este licentiat in stiinte juridice. A condus cinci ani Biroul Politiei Rutiere. Accent pe uniforma Ca nou Sef al Politiei municipiului Arad, comisarul Ioan Rosca are planuri de viitor. Planuri care, in opinia sa, nu vor face altceva decat sa sporeasca si mai mult increderea in politie, ca institutie. "Doresc cresterea sigurantei cetateanului si prevenirea criminalitatii stradale; imi place disciplina, ordinea... cum este imbracat politistul. Este o problema care m-a preocupat la fel de mult si cand eram la «Circulatie». De asemenea, voi incerca sa pun un accent deosebit pe Serviciul Politiei de Proximitate" - spunea ieri, in cadrul unei intalniri cu presa, noul sef al Politiei municipiului Arad. Colaborari Evident ca sprijinul cetateanului este foarte important, mai ales atunci cand a-cesta influenteaza bunul mers al cercetarii efectuate de politist. Tocmai de aceea, comisarul loan Rosca este de parere ca aradeanul, indiferent de natura sa, trebuie sa ajute organele de ordine in solutionarea unor cazuri. "Nu dorim sa fim lasati «in ceata». De multe ori mergem la fata locului si nu avem cu cine sta de vorba; martorii se feresc sa comunice cu noi". La capitolul multumiri, comisarul Ioan Rosca a tinut sa aminteasca buna colaborare pe care Politia municipiului o are cu institutiile statului, de genul Parchetului, al Inspectoratului Scolar Judetean sau a Jandarmeriei, pe care-i roaga, si pe viitor, sa fie (mai) aproape de Politia Arad. Dacian Don - Agenda zilei

Interviu cu proaspatul director al Spitalului Clinic Judetean, dr. Mirandolina Prisca De o saptamana si doua zile si-a intrat serios in functie, noul director al celei mai mari unitati spitalicesti din judet, Spitalul Clinic Judetean Arad, dr. Mirandolina Prisca. Pentru a vedea primele impresii dupa 9 zile de serviciu, dar si ce a intreprins deja sau urmeaza sa faca in viitorul apropiat, am stat de vorba cu proaspatul director al "Judeteanului", ce inainte de ocuparea acestui post a fost coordonatorul Sectiei de Prevenire si Combatere a Infectiilor Nozocomiale, adica pe intelesul tuturor un fel de Sanepid al spitalului. - In mod inevitabil, dupa o instalare a unui nou director, intrebarea de debut se leaga de primele impresii, dupa mai bine de o saptamana de munca… - Da, intr-adevar. Este greu, foarte mult de lucru, mai ales in ceea ce priveste partea contabila si financiara, pe care, sincer, nu o prea agreez sau inteleg, dar trebuie facuta si aceasta. Se poate munci, se poate colabora mai ales cu o asemenea echipa cum exista aici. - Care sunt prioritatile actuale ale spitalului? - De mai bine de un an de zile, principala mea, pot sa ii spun, obsesie o reprezinta lifturile si securitatea atat a angajatilor spitalului, dar mai ales a pacientilor. Aceasta problema ar trebui sa fie prioritatea zero. Pana nu se va rezolva nu voi sta linistita. Avem patru lifturi, dintre care functioneaza doar doua, si acelea cu un anumit orar. Am stat deja de vorba cu presedintele CJA, Iosif Matula, am gasit o solutie de finantare, iar acum asteptam rectificarea si banii, care sunt sigura ca vor veni saptamana viitoare. - Ce fel de reparatii necesita aceste patru lifturi? - Pentru buna functionare a spitalului, cele patru lifturi ar trebui sa fie repartizate astfel: un lift pentru personal, unul pentru materiale curate, unul pentru gunoi si unul pentru pacienti. Ori momentan functioneaza doar doua si acelea cu intreruperi. Ar trebui reparatii capitale pentru un ascensor si alte mici remedieri pentru celelalte. - La ce suma se ridica aceste investitii? - Totul ar costa 400 de milioane de lei. Dar chiar astazi (n.r. - vineri) am stat de vorba cu directorul unei societati de profil, iar impreuna cu contabila unitatii spitalicesti am gasit fonduri pentru ca luni sa platim un acont de 50 de milioane de lui firmei respective, urmand ca tot de luni sa inceapa reparatiile capitale la unul dintre lifturi. - Ce ati facut in prima zi de lucru, joia trecuta? - Chiar de dimineata am pus mana pe telefon si l-am contactat pe presedintele CJA, Iosif Matula pentru a discuta exact problema lifturilor si nevoia urgenta de bani, dupa cum am mai spus acest lucru rezolvandu-se deja. - Ştiu, conform spuselor membrilor de sindicat Sanitas, ca au fost unele probleme cu tichetele de masa si cu acordarea acelui de-al 13-lea salariu… - Da, asa a fost. Dar deja, saptamana aceasta am terminat cu acordarea tichetelor de masa. In privinta celui de-al 13-lea salariu, la un moment dat a fost vorba de plata in doua transe, in iulie si august, dar acest lucru, legal, nu este posibil. Asa ca am reusit sa gasim fondurile necesare pentru achitarea integrala a premiului anual pentru 2004, in data de 20 iulie a.c. Anca R. Badila - Observator

Situat la doar o aruncatura de bat de aglomeratia si agitatia cunoscute in centrul municipiului, Strandul Neptun reprezinta, pentru multi aradeni, o evadare din cotidian. Intins de-a lungul malului stang al Muresului, strandul este o adevarata oaza de liniste, varianta cea mai la indemana a aradenilor de a-si petrece zilele toride. Din pacate, pe fondul cresterii cotelor raului Mures, inregistrate in ultimele zile, autoritatile judetului au dispus ridicarea podului de pontoane care facilita accesul vizitatorilor in aceasta zona de agrement, singura poarta deschisa amatorilor de plaja, de o baie, de un mititel sau de o halba de bere mai ramanand cea din imediata vecinatate a Podului Decebal. Loc de refugiu In pofida temperaturilor ridicate inca de la primele ore ale diminetii, Strandul era, ieri, mai mult pustiu. Date fiind insa orele la care se inchid localurile in fiecare noapte, linistea ce domina zona isi are o justificare logica. Ici, colo, cate un batranel sau o batranica, singuri sau insotiti de nepotei, se odihneau sub razele soarelui. Sau cate un ospatar isi curata terasa. In rest, liniste. Dupa cum spuneam, in special pensionarii sunt cei care, prin prisma timpului pe care il au la dispozitie, isi permit sa vina aici inca de la primele ore ale zilei. Nu este insa o regula... "Vin aici de cate ori pot. Si asta de aproape treizeci de ani, de cand m-am mutat in Arad. E felul meu de a ma relaxa. E o oaza de liniste, daca trecem peste deficientele de care ne lovim, fie ca vrem sau nu. Apa termala de la dusuri curge cand si cum are chef, la toalete, cateodata, apa nu curge deloc... La preturile care se practica aici, ar putea sa existe mai mult confort. Dar, nu ne putem plange. Fata de alti ani, lucrurile s-au imbunatatit considerabil," sustine Aurel Ilea, unul dintre "clientii... casei". Cu sau fara confort, cu nemultumiri mai mici sau mai mari, aradenii indragesc aceast "colt" al orasului. "Venim aici pentru ca ne place. Nici nu avem unde sa mergem. Iesim la plaja de catre ori avem timp, fie dimineata, fie dupa- amiaza. In afara de apa care, in bazine, este destul de murdara, persoanal nu ma deranjeaza mare lucru. Curatenie nu pot sa spun ca nu este... Oricum, e OK", considera Anca Pascu. Si Ruxandra Moga isi petrece verile in acelasi spatiu. "Nici nu mai stiu de cati ani vin aici in fiecare vara. E frumos, e liniste. De curatenie nu ne putem plange. E bine". Nu putini sunt cei care au indragit zona intr-atat, incat isi petrec aici zile intregi. Si-au cumparat, sau doar si-au inchiriat, cate o casuta si locuiesc acolo cea mai mare parte a verii. Zeci de astfel de constructii marcheaza o parte a Strandului. Unele mai paraginite, inconjurate de buruieni, altele, dimpotriva, foarte cochete, incadrate de garduri vii, colorate in diverse nuante, cu mici curti pavate sau amenajate cu gratare din piatra, balansoare. E loc de mai bine In timpul periplului nostru pe aleile din zona, ne-a atras atentia unul dintre bazine. Cel mijlociu. Nu atat prin mizeria care plutea (e adevarat, mai putin decat pe apa din celelalte), cat prin mirosul de clor emanat... In rest, cu exceptia apei din bazine care nu parea schimbata de cateva zile bune (date fiind si ploile din ultimele zile) nu am observat urme de mizerie. Eh, daca vrem sa fim rai, nu putem omite unul dintre cosurile rasturnate sau frunzele lasate pe aleile dinspre Mures. Oferta bogata pentru toate gusturile si toate varstele Cu siguranta ca loc de mai bine exista, dar nu trebuie sa ignoram si aspectele pozitive care se gasesc aici. Cu lipsurile sau neajunsurile lui, strandul ramane mandria Aradului, este unul dintre locurile care ne reprezinta si un punct de atractie pentru cei care viziteaza municipiul. Cat despre oferta pentru petrecerea timpului liber, nu ne putem plange. De la pensionari si pana la copii, fiecare categorie de varsta isi poate petrece cateva ore intr-un mod placut. Strandul aradean ofera locuri de plaja, (bucate pe toate gusturile, de la banala pizza, pana la cele mai sofisticate inventii culinare ale bucatarilor), terase pentru toate gusturile si toate...buzunarele. Cat despre activitati, acestea sunt variate, de la fotbal, la lenevitul in fata unei halbe de bere, pana la paint ball (cu 7.000 de lei vechi o bila), la saritul la trambulina (20.000 de lei - 5 minute), la imortalizarea acestor momente printr-o poza la minut, plimbatul cu masinutele, crazy dance... Si lista ofertelor ar putea continua. In aceasta vara - profit cu... cantec Vorbind despre oferte, nu-i putem trece neobservati pe cei care le pun la dispozitia aradenilor: zecile de oameni de afaceri care au investit aici zeci si sute de mii de Euro pentru a-si amenaja spatiile. Pana in acest an, nimeni nu s-a plans de profit. Acum insa lucrurile s-au schimbat, nu din cauza concurentei aparute intr-o alta parte a orasului, ci pe fondul vremii capricioase din aceasta vara. Putini sunt patronii care se declara multumiti de valoarea vanzarilor inregsitrate in acest an, comparativ cu verile precedente. Majoritatea se plang ca au pierdut o luna din sezon, ceea ce, pentru ei, inseamna enorm. Nici perioada ce urmeaza nu se arata prea ingaduitoare cu ei, in contextul in care meteorologii nu anunta o vara stabila din punct de vedere climatic. Si cu toate acestea, in pofida scaderii vanzarilor, se construieste. Si inca mult. Semn ca achizitionarea unui spatiu pe Strand nu e tocmai o afacere rea... Madiana Popescu - Adevarul

"Nici nu se putea gasi un loc mai frumos pentru Targul de Fete, decat platoul de sub Varful Gaina, de pe care in zilele senine, calatorul poate sa cuprinda cu privirea aproape intreg Ardealul" Hanzeros Geza, calator si poet maghiar Astazi si maine, pe platoul de pe Muntele Gaina are loc binecunoscutul Targ de Fete, una dintre cele mai importante sarbatori populare din Ardeal, la care anual participa mii de oameni. "Acoperisul Ardealului" Pentru calatorul obisnuit cu privelistea citadina, imaginea care se deschide de pe platoul Gainii pare rupta din povestile de inceput de lume. In zilele senine, orizontul se deschide peste culmile Apusenilor spre valea Crisului Alb in partea de apus, spre valea Ariesului la rasarit, si a Crisurilor Negru si Repede spre miazanoapte. De undeva de pe "Acoperisul Ardealului", muntii mai mici care inconjoara platoul, par talazurile dezlantuite ale unei mari verzi, impietrita pentru totdeauna de o forta miraculoasa. La miazazi se unduiesc impunatori Muntii Metaliferi, cei plini de aur. In departare se vad semetele creste ale Retezatului. Privite de pe Gaina, toate culmile impadurite, satele motilor risipite printre paduri, poienile Apusenilor, par elemente ale unei harti uriase intinse aievea la picioarele calatorului ajuns aici. Senzatia de demiurg care are la picioare intreaga lume este estompata doar de semetia Bihariei, varful cel mai inalt al Apusenilor, care strajuieste orizontul in miazanoapte si care-l coboara pe orice muritor cu picioarele pe pamant. Noaptea, orasele se disting clar in departare. In noptile cu luna si cer senin, se pot vedea pana si luminile din Deva sau Alba Iulia, ca sa nu mai vorbim de cele din Brad sau Baia de Cris. De pe varful aflat la 20 de minute de mers de platoul unde se organizeaza targul, orizontul se deschide si mai larg, privirea pierzandu-se spre apus, hat departe, prin Campia Banatului. Cetatea, zana si voinicii Pe aceste locuri se spune ca, in vremuri demult apuse, traia o fata tanara si frumoasa, careia toata lumea ii spunea "zana". Fata avea un intreg munte ca mosie iar, mai mult, in cetatea ei de pe varful muntelui tinea la loc sigur o gaina care, in fiecare zi, facea cate un ou de aur. Multi voinici au dorit sa o ia pe "zana" de soata, dar ea nu s-a legat sufleteste de nici unul dintre ei. Mai mult, era aproape convinsa ca toti voinicii ravnesc mai mult la ouale de aur ale gainii sale nazdravane decat la inima ei iubitoare. Voinicul Crisan, supranumit "spaima zmeilor", era cel care-i apara cetatea de hotii care dadeau tarcoale sa fure Gaina cu ouale de aur. Zana nu ducea lipsa insa de iubire. Oameni harnici si credinciosi o inconjurau in Apuseni. O data pe an, ea aduna in cetate toate fetele carora le venise vremea de maritis si le dadea in dar cate un ou de aur. Pe fiecare le ruga sa nu spuna nimanui de zestrea primita, dar fetele, slobode la gura, au facut ca vestea sa se raspandeasca in toata lumea. Intr-o zi, barbarii au adunat oaste mare si se apropiau de locul minunilor din Apuseni. Crisan a adunat toti voinicii din munti si i-a prins pe cotropitori intr-un loc stramt, numit astazi Cheile Crisului, unde a nimicit mare parte din oastea straina. Crisan si voinicii sai, spre seara, s-au pus sa se odihneasca si sa-si oblojeasca ranile. In miezul noptii auzira sunet de bucium venit de sus, de pe muntele zanei. Abia atunci si-au dat seama ca, la adapostul intunericului, "lotrii" (cum ii numesc pe hoti, localnicii) au urcat la cetatea ramasa fara aparare, ca sa o rapeasca pe zana si sa ia si gaina nazdravana. Cand Crisan si flacarii lui au ajuns sus, n-au mai gasit nimic, nici macar urma de cetate. Aurul Apusenilor Oamenii povestesc ca, stiind de ce urma sa se intample, Craiasa Zanelor s-a indurat de zana motilor, a despicat muntele cu un fulger, iar pamantul a inghitit-o pe frumoasa fata, cu gaina de aur cu tot. De atunci se spune ca oamenii sfredelesc continuu pamantul si, din cand in cand, mai gasesc cate o farama dintr-un ou de aur. Cei care nu vor sa sape in pamant se asaza pe marginea vreunui paraias din munti si, cu rabdare, asteapta cate un semn al existentei gainii nazdravane, sub forma unor margelute mici de aur, ce apar daca stii cum sa cerni pamantul pe care-l scoate apa din maruntaiele muntelui. "Modernizarea" targului Sarbatoarea avea, pana nu demult, un caracter aproape sacru pentru moti. Pe culmea situata la limita dintre judetele Hunedoara, Arad si Alba puteau sa urce cu ani in urma doar cei cu inima curata, dornici sa se insoare, daca era vorba de tineri flacari, sau sa gaseasca o pereche potrivita pentru fiica lor, in cazul gospodarilor care aveau fete de maritat. Acum 16 de ani, carutasii si motii cu caii erau inca majoritari la Targul de Fete. Pe platou urcau foarte putine masini. In perioada comunista, sarbatoarea s-a transformat intr-un prilej de comemorare a lui Avram Iancu si manifestarile erau organizate la poalele muntelui, in satul natal al eroului. Targul, la care urcau doar asa numitii "gainari", isi mai pastra ceva din farmecul de alta data. Langa focurile de tabara, tinerii, in mare parte studenti sau elevi, organizau adevarate recitaluri la chitara cu cantece de tabara. Undeva pe o scena din beton, sambata seara era organizata o discoteca cu un generator de curent, care acoperea de multe ori muzica difuzata la megafoane de aluminiu. Ordinea era asigurata de sefii de post din Bulzestii de Sus si Avram Iancu cu cate un ajutor, in total cel mult patru militieni, care nu se vedeau prea des printre "gainari" cu toate astea nu s-au intamplat scandaluri sau alte incidente majore. Invazia kitsch-ului Dupa 1989, Gaina a fost invadata de prost-gust, nationalism ieftin si manele. Acum numarul fortelor de ordine este mult, mult mai mare. Gaina s-a transformat adesea nu numai intr-un prilej de manifestare a patriotismului nationalist sub pretextul dragostei fata de Avram Iancu, ci si intr-un bun prilej de campanie electorala pentru politicienii din tot spectrul doctrinar. Targul de fete a fost sufocat anii trecuti de un fel de "iarmaroc", care nu mai avea nimic in comun cu traditia. Modernizarea targului de fete a adus pe Gaina, manelele,  discoteci zgomotoase, "chinezarii", focurile de artificii, prost-gustul, kitsch-ul si politica. Programul manifestarilor Sambata 18.30 – Deschiderea oficiala a manifestarilor 19.00 - Spectacol artistic prezentat de formatii din judetul Alba 22.00 – Prezentarea obiceiului de nunta "Ia-ti mireasa ziua buna" 23.30 – Foc de artificii 24.00 – Discoteca Duminica 9.00 – Te Deum in cinstea eroilor neamului, la Crucea Iancului 10.00 – Mesajele de salut ale oficialitatilor si organizatorilor 10.20. – Spectacol artistic prezentat de ansambluri folclorice si interpreti de muzica populara din cele cinci judete participante: Alba, Hunedoara, Arad, Bihor si Cluj Ciprian Iancu - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)