Joi, 16 iunie 2005

Stirile TVA aici

• Unde au disparut meseriasii?

Potrivit datelor existente la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Arad, actualmente, piata muncii din judetul nostru se confrunta cu lipsa acuta de muncitori cu un anumit grad de calificare.  Bunaoara, asa este cazul sudorilor.  Acest lucru se vede explicit din ofertele fortei de munca, prezentate de firmele aradene, atat cu prilejul burselor locurilor de munca, cat si in anunturile obisnuite de cautare de forta de munca.  Practic, sute de astfel de oferte asteapta sa fie acoperite. Stefan Pascu, directorul AJOFM Arad, spune ca, lipsa sudorilor a ajuns sa fie un, "fenomen",  In ultima vreme tot mai multe societati comerciale aradene plangandu-se de faptul ca nu gasesc asemenea meseriasi.  Mai mult decat atat, sudorii sunt la mare cautare si printre firmele de plasare a fortei de munca in strainatate.  La noi, sa zicem, este explicabil ca oamenii nu se prea inghesuie sa practice o meserie grea, pentru patru-cinci milioane de lei pe luna.  Cand insa vine vorba de munca in strainatate, ar fi normal ca, pentru doua-trei mii de euro, pe luna, sudorii sa stea la coada pentru angajare.  In opinia lui Marin Crisan, reprezentant al Asociatiei Sudorilor din Romania, (ASR) filiala Arad, criza sudorilor este un subiect de mare actualitate si importanta.  Argumentul numarul unu: "In industrie, in general, sudura ocupa 60 la suta din ponderea tuturor operatiunilor. Ceea ce inseamna ca, in lipsa unor sudori cu adevarat profesionisti, in timp, intreaga industrie aradeana va avea de suferit..."  Dintre cauzele care au generat aceasta situatie, Marin Crisan mentioneaza: absenta scolarizarii (ne referim la anii de dupa Revolutie incoace), slaba protectie a muncitorului (cu echipamente corespunzatoare de protectie a muncii), necesitatea posedarii unor calitati psiho-motorii (cum sunt : dexteritate, acuitate vizuala, rezistenta la stres si conditii de lucru mai dificile).  "Un sudor profesionist se formeaza in cativa ani buni, cu multa truda si la fel de multa pasiune.  Insa totul trebuie inceput cu o selectie riguroasa, in sensul ca, din 50 de persoane, de exemplu, dupa un curs de sase luni, mai ramai cu 20-30 de persoane pe care poti sa le slefuiesti in continuare", explica Marin Crisan. De trei ani incoace, filiala aradeana a ASR a izbutit sa atraga o oarecare atentia asupra sa, in special datorita premiilor fruntase obtinute an de an, la finalele pe tara de la Bucuresti, din cadrul concursului "Tineretul Sudeaza".  Din pacate, dupa cum se stie, este greu sa faci primavara cu o singura floare.  Iar daca lucrurile vor continua sa evolueze in aceeasi directie, Aradul va pierde si meseriasii pe care acum ii mai are... Cosmin Trif - Adevarul

• In toiul caniculei, scumpirile din iulie ne vor ingheta zambetul pe buze

In industria textila fabricile lucreaza la limita profitabilitatii, situatie generata atat de deprecierea euro, cat si de scumpirile in valuri care au avut loc in ultimele luni.  La nivel local sute de persoane au fost disponibilizate, in special de intreprinderi mici, si se asteapta un nou val de concedieri.  O noua majorare a tarifelor la gaze, utilitati si energie va conduce la "o criza industriala" si noi disponibilizari, intrucat se va iesi din limita de competitivitate. Industriasii spun ca noile scumpiri nu sunt fundamentate din punct de vedere tehnic, avand in vedere ca anul trecut, inflatia a scazut la 9,2%, iar leul s-a intarit cu 15%. Potrivit informatiilor noastre, mai multe societati italiene care activeaza in Arad tatoneaza deja alte tari, unde fiscalitatea este mai mica iar facilitatile oferite agentilor economici sunt mai mari. Nici industria lemnului si a mobilei nu va fi ferita de socuri, cu atat mai mult cu cat aceasta ramura se resimte in urma cursului leu/euro.  Vasile Badica, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Lemnului, spune ca pretul mobilei se va majora cu minimum 6%-7%. La gaze, intervine a treia scumpire in sase luni.  Potrivit negocierilor cu organismele internationale, pana in 2007, tarifele la utilitati trebuie aliniate la nivelul celor din Uniunea Europeana.  Scumpirea din iulie va merge pana in 8%. Anul acesta, tarifele au mai crescut de doua ori, cu 5% in ianuarie si cu circa 20% in aprilie, cand a fost introdus si abonamentul (la care ulterior s-a renuntat, la presiunea opiniei publice).  Autoritatea Nationala a decis sa elimine abonamentul, dar l-a inclus in tarif. Numai ca odata cu eliminarea abonamentului a crescut si pretul gazului. In ceea ce priveste energia electrica, Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei sustine ca in acest an scumpirea nu va fi mai mare de 11,4%, adica 4,6% care a fost in ianuarie si 6,8% pe 1 iulie. Urmatoarea crestere a tarifelor la energia electrica va avea loc in ianuarie anul viitor.  Noutatea este ca toti consumatorii industriali vor putea sa isi negocieze contractele cu furnizorii.  Consumatorii casnici de electricitate, care reprezinta 20% din piata, ar putea deveni eligibili (adica sa isi poata negocia contractul cu furnizorul pe care si-l aleg) de la 1 ianuarie 2006. Cresterile de tarife se vor reflecta in preturile la alimente si in inflatie.  Ultimele scumpiri care au avut loc in luna aprilie au dat deja peste cap tinta de inflatie de 7%. Potrivit unui studiu al Grupului de Economie Aplicata, cresterea preturilor la utilitati din luna aprilie ar putea duce la un spor inflationist de peste 5%. Asa cum Observator aradean sublinia si zilele trecute, facturile la caldura vor exploda in iarna, fiindca angajamentele cu Fondul Monetar International prevad reducerea treptata, incepand din acest an, a subventiilor la energia termica.  Pana in 2007, acestea trebuie sa fie eliminate in totalitate.  Subventia va fi redusa anual cu 33%. In acelasi timp, a fost prevazuta pentru acest an cresterea pretului de referinta cu 20%, lucru care pana acum nu s-a realizat.  De aceea este de asteptat ca la iarna factura la energia termica sa creasca foarte mult. (Pretul real al gigacaloriei este in medie de aproximativ 1,6 milioane lei, statul suportand o diferenta de aproximativ 700.000 lei. Dupa eliminarea subventiei, consumatorii vor fi nevoiti sa suporte toate costurile.) Andrei Ando - Observator

• Aglomeratie la Oficiul de cadastru

Peste 200 de aradeni iau zilnic cu asalt ghiseele Oficiului judetean de cadastru si publicitate imobiliara! Aradenii din  municipiu si judet apeleaza la acest birou pentru obtinerea de extrase de carte funciara pentru reannoirea unor contracte la diferite insitutii publice, depuneri de acte ptr intabulare la cumpararea unor imobile, radieri, ipoteca, notari si inscrieri in cartea funciara. Ghiseele Oficiului judetean de cadastru si publicitate imobiliara se deschid, zilnic la ora 8,30. De cele mai multe ori, insa oamenii se aseaza la rand inca de la rasaritul soarelui. Oficiul judetean de cadastru elibereaza chiar in aceeasi zi extrasele de CF. De la 1 ianuarie, oficiul practica noi preturi impuse de ministerul administratiri si internelor, care ii dau posibilitatea sa se administreze din veniturile proprii. Un extras costa 100.000, iar pentru intabulari se platesc sume cuprinse intre 200 si 700 de mii de lei. Izabela Vekas - Televiziunea Arad

• Greva ceferistilor afecteaza mediul de afaceri aradean

Greva ceferistilor care a inceput in 8 iunie s-ar putea prelungi pana pe 27 iunie. Aproape trei saptamani in care activitatea, atat la transporturile de marfa dar si la cele de calatori functioneaza la o treime din capacitate. Daca in ce priveste transporturile de calatori mai exista alternative, la cel de marfa lucrurile se complica, mai ales pentru societatile comerciale care folosesc in mod frecvent aceasta cale de transport. La acest moment, negocierile cu sindicalistii au intrat in impas, ceea ce duce la concluzia ca greva va mai dura, iar acest fapt are implicatii si asupra altor sectoare economice. CFR incurca vagonarii Astra Vagoane Calatori este o companie importanta din Arad, care are de suferit din cauza grevei feroviarilor. Valer Blidar, reprezentantul actionariatului majoritar, ne-a declarat: "Aceasta greva a ceferistilor ne afecteaza in mod deosebit. La modul concret noi avem in derulare un contract cu un partener din Egipt. Pe de o parte nu putem transporta la Constanta produsele noastre, iar pe de alta parte sectiile noastre sunt blocate de o serie de repere pe care nu le putem expedia. In plus iesim din termenele stabilite de contract, iar greva generala nu este un caz de forta majora, ceea ce inseamna ca vom avea penalizari pentru nerespectarea termenelor. In alta ordine de idei suntem afectati si din punct de vedere al aprovizionarii cu tabla pe care o luam de la Galati, transportul acesteia facandu-se tot pe calea ferata". IMAR nu are probleme Un alt caz este cel al IMAR Arad. Daca pana la Revolutie cea mai mare parte a productiei se transporta pe cale feroviara, dupa 1990 ponderea acestui mijloc a inceput sa scada. Totusi "mai avem o serie de fumizori de la care aducem diverse produse pe calea ferata. In ce priveste livrarile pe care le facem folosind calea ferata acestea sunt de un nivel redus, doar doua - trei vagoane pe luna. Preturile transporturilor CFR s-au marit foarte mult, iar timpul pana cand marfa ajunge la destinatie este foarte lung. De exemplu pe relatia Arad - Constanta cu tirul se ajunge in cel mult 24 de ore, iar cu trenul in circa 7 pana la 10 zile. Iar costurile sunt comparabile. Ca sa revin, greva ceferistilor nu ne afecteaza la acest moment, dar daca ea se intinde mai mult timp, poate deveni o problema si pentru noi", a precizat Andrei Grecu, directorul general al IMAR Arad. CET a avut noroc In Arad cea mai legata companie de CFR este CET Arad. In general sunt perioade cand centrala electrotermica se aprovizioneaza si cu 100 de vagoane  lignit pe zi. Greva ceferistilor nu afecteaza insa unitatea aradeana pentru ca "in aceasta perioada se fac lucrarile de reparatii. De aceea pot spune ca am avut noroc", a precizat un oficial de la CET Arad. Potrivit datelor Ministerului Transpoturilor Constructiilor si Turismului pierderile zilnice pe care le inregistreaza CFR cauza grevei se ridica la circa 40 miliardde lei zilnic. Adica mai bine de un milion de euro pe zi. Deocamdata problema ceferistilor nu este rezolvata. Iar acest lucru, in timp, "efectul de domino" poate avea repercusiuni destul de serioase si asupra altor sectoare economice. G. Constantinescu - Adevarul

• Zona Industriala Pecica devine realitate

Poate cel mai mare proiect promovat de intaiul gospodar al orasului Pecica, Iustin Cionca, este cel de realizare a Zonei Industriale, valoarea sa fiind de peste patru milioane de euro. Proiectul prevede amenajarea unei platforme industriale pe raza localitatii apartinatoare Turnu, infiintarea unui incubator de afaceri in parteneriat cu Universitatea aradeana "Aurel Vlaicu", un Centru de Pregatire Profesionala, in vederea calificarii personalului necesar viitorilor investitori, precum si realizarea unui terminal TIR pe traseul viitoarei autostrazi Nadlac - Arad. Finantarea proiectului va fi asigurata din fonduri europene nerambursabile, fiind unul din proiectele care au primit punctajul necesar pentru a deveni eligibil. Recent a fost eliberat primul certificat de urbanism pentru un investitor care a ales platforma Turnu in vederea construirii unei fabrici de accesorii ornamentale pentru decorarea interioarelor de autovehicule. Fabrica va incepe productia la inceputul anului viitor pe o suprafata construita de nu mai putin de 7000 de metrii patrati, cu un numar initial de 500 de angajati. De altfel, la Pecica se intalneste o situatie mai deosebita legat de avantajele investitorilor. "Ne lipsesc somerii!" spunea primarul Cionca, ingrijorat de faptul ca marile companii nu vor veni in oras din cauza lipsei de forta de munca. O alta prioritate a primarului Cionca o constituie realizarea unui cartier de locuinte, terenul necesar fiind deja parcelat si pregatit de vanzare. Singura problema o constituie scoaterea suprafetelor in cauza din circuitul agricol, operatiune care ar putea sa mai dureze. Varianta preferata de edilul sef este de a vinde la licitatie intreaga suprafata unei firme de leasing imobiliar, care sa construiasca si sa vanda cele 180 de case. In cazul in care aceasta firma nu va veni, primaria va scoate la licitatie parcelele, cartierul fiind considerat de importanta vitala pentru oras. Operatiunea de reparare si refacere a drumurilor din Pecica a cunoscut si ea mici inconveniente. Un exemplu pertinent este situatia strazii 401, care trebuia asfaltata pe o portiune de circa patru kilometrii. Totul a decurs normal, pana in momentul in care doua din cele trei firme care au cumparat caietul de sarcini au fost declarate neeligibile si a trebuit amanata licitatia. Primarul asteapta ca la urmatoarea licitatie sa participe firme aradene, acestea lipsind de la prima tentativa de atribuire a lucrarilor. Cristian Videscu - Agenda zilei