Sarbatoarea Hanuca va fi serbata la finele lui decembrie Hanuca, cunoscuta sub numele de Sarbatoarea Luminilor se serbeaza in luna decembrie, dar niciodata in aceiasi zi.  Ea va fi serbata anul acesta in ultima saptamana a lunii.  Toata suflarea Comunitatii Evreilor din Arad va participa la cea mai mare sarbatoare a lor.  Conform traditiei, Hanuca dureaza opt zile, iar fiecare familie are obligatia sa aprinda zilnic cate o lumanare. in fiecare an ceremonia religioasa avea loc in Sinagoga, insa anul acesta ea va fi organizata in sala de mese, pentru a-i feri pe cei prezenti de frig.  "La ceremonia religioasa vor participa si oficialitati locale, reprezentantii cultelor, dar si reprezentantii Federatiei din strainatate. Este primul an in care ceremonia religioasa nu o vom organiza in Sinagoga. Este prea frig si nu avem posibilitatea sa o incalzim in asa fel incat in interior sa fie o temperatura acceptabila pentru toti. Hanuca va fi serbata de evrei anul acesta pe data de 26 decembrie, insa noi tinem cont de faptul ca in zilele 25, 26 reprezentantii celorlalte culte sunt in sarbatoare, iar invitatii nostri din strainatate sunt in turneu prin tara, astfel am stabilit ca data de ceremonie sa fie 27 decembrie" - a declarat presedintele Comunitatii Evreilor din Arad, Ionel Schlessinger. Comunitatea evreilor din Arad mai numara doar 383 de membri.  Cel mai tanar are noua ani si este singurul cu o asemenea varsta, iar cel mai in etate arc 98 de ani.  Potrivit presedintelui Ionel Schlessinger, media de varsta a celor din comunitate este de 70 de ani. Hanuca reprezinta un punct de referinta in istoria evreilor, mai ales ca cele opt lumanari le aduc aminte ca atunci cand le-a fost greu Dumnezeu i-a ajutat lasand o candela sa arda opt zile incontinuu. Simona Valan - Agenda Zilei

Producatorii agricolii pot achizitiona tractoare si utilaje agricole cu o parte din costuri subventionata de stat.  Concret, platesc putin mai mult de jumatate din valoarea acestuia.  Producatorii care doresc sa procedeze in acest fel trebuie sa indeplineasca anumite conditii, si pot cumpara un singur tractor.  Una dintre conditii este ca tractoarele sa aiba pana la 77 de cai putere si service asigurat pe teritoriul Romaniei.  Persoanele interesate de subventiile pentru tractoare si utilaje agricole sunt asteptate la sediul directiei agricole.  Aici vor afla exact ce acte au nevoie si cum trebuie sa procedeze pentru a accesa sumele respective.  Prin acordarea acestor subventii se doreste incurajarea formarii fermelor familiale.  Suma alocata judetului Arad ajunge pentru aproximativ 12 tractoare. Nicoleta Belean - Televiziunea Arad

CET-ul aradean mai are de achitat, la ani buni dupa ce a fost preluat de catre Consiliul Local, aproximativ 233 de miliarde de lei catre Termoelectrica Bucuresti.  La momentul preluarii de catre fosta administratie locala, s-a promis ca datoriile catre Termoelectrica vor fi sterse, acest lucru, insa, a ramas doar la stadiul de vorbe, pentru ca, practic, CET Arad datoreaza in continuare cele 233 de miliarde.  "Noua ni s-a cerut de catre Guvern un program de restructurare a activitatii, in urma caruia sa ni se stearga datoriile, dar nimeni nu mai stie nimic de acei bani", ne-a declarat directorul CET Arad, Lucian Barniciu. Pentru conducerea centralei a aparut, la orizont, o noua solutie pentru rezolvarea datoriilor "istorice".  Mai precis, Guvernul pregateste un act normativ prin care sa ierte datoriile mai multor companii de stat, fiind vorba de zeci de firme care au ramas, de-a lungul anului, cu restante mari la buget.  In capul listei se afla chiar Termoelectrica, cu o datorie de 1,1 miliarde de euro la bugetul statului, datorie care ar putea fi stearsa. In aceste conditii, in mod normal si datoriile CET-urilor (implicit ale celui aradean) ar trebui anulate.  Pentru ca e greu de crezut ca Termoelectrica ar mai putea sa solicite cele 233 de miliarde CET Arad (bani pe care, pana la urma, tot noi ii vom plati), dupa ce la randul ei a fost iertata de peste un miliard de euro. Conducerea CET spera si ea ca, in cazul in care initiativa Guvernului se va materializa, iertarea datoriilor nu va ocoli centrala aradeana.  Directorul Lucian Barniciu ne-a declarat ca "deocamdata nu stiu mai mult decat am vazut in presa, asteptam sa vedem ce va decide Guvernul". Cosmin Mihuta - Adevarul

Trei romani, doi care voiau sa intre si altul care voia sa iasa din tara, au fost arestati de politistii de frontiera din Arad in cateva ore, intrucat erau dati in urmarire generala.  Intors din strainatate, Eduard B., de 19 ani, s-a prezentat la Turnu unde a fost retinut deoarece se sustragea urmaririi penale pentru savarsirea infractiunii de furt din avutul privat.  In acelasi punct a fost oprit sa iasa din tara Cristinel B., de 53 ani, pe numele caruia era emis mandat de executare a pedepsei cu inchisoarea pentru furt calificat.  La Nadlac a fost retinut Ionel C., de 20 ani, care incerca sa intre in Romania si avea un mandat de executare a pedepsei cu inchisoarea pentru furt.  In ultimele luni, politistii de frontiera din Arad au depistat peste 20 de persoane date in urmarire pentru diverse infractiuni. Sorin Trocan Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Ambitios, studios (are doua licente), fost arhitect. Convertit la regia de teatru. Cu putini prieteni ("dar de calitate").  Recomandat de Nicolae Manolescu si de Dan Puric pentru a participa la concursul de ocupare a functiei de director al teatrului aradean, Laurian Oniga marturiseste ca a castigat concursurile pe care viata i le-a oferit. Acum pe cel de la teatru. - Sa incepem cu inceputul… si sa continuam cu "personalizarea" teatrului - "Am venit la Arad ca «sa-mi ling ranile». Nu vreau sa fiu gresit inteles. Am venit sperand ca voi putea exista o perioada de timp. Nu eram hotarat sa stau chiar atat de mult". - Sa precizam pentru cititori ca ati sosit la teatrul aradean in anul 2000. - Da, m-am gandit ca ajuns aici ma voi relaxa, imi voi face treaba bine. Nu-mi doream cutremure in viata, manifestari revolutionare, care sa schimbe ceva in teatru si in mine. Am avut o perioada de 4-5 ani in care m-am exprimat, cheltuindu-ma total. Consideram atunci, in 2000, ca locul acesta e potrivit pentru cel care eram atunci. O perioada de timp dorintele mele au fost satisfacute. Dupa aceea, in mine s-a intamplat ceva. Am dorit altceva de la mine, mai mult. Asa au aparut nemultumirile legate de locul in care existam si in care lucrez si acum. In acelasi timp, m-am tinut departe de tot ce insemna functie de conducere. Nu mi-am dorit niciodata sa fiu director si dintr-un instinct de conservare. Am inceput sa ma linistesc, in sensul bun al cuvantului, din momentul in care Stefan Iordanescu a preluat interimatul teatrului. Experienta lui manageriala era cat se poate de potrivita. Nu stiu ce s-a intamplat intre timp, Stefan nu a luat concursul. Lucrul acesta m-a afectat si m-a responsabilizat. M-am intrebat ce se intampla? Ideea ca aici, la teatrul din Arad, se poate distruge institutia, m-a determinat sa candidez pentru postul de director. - Spuneti-mi cateva idei din proiectul dvs. de relansare a teatrului, proiect managerial pe care l-ati prezentat si in fata comisiei de examinare. - Punctul forte al proiectului meu a fost, cred, ideea de a personaliza teatrul aradean. Am evaluat teatrul de aici in raport cu alte teatre din tara. Si am constatat ca la nivelul calitatii trupei, actorii aradeni nu sunt cu nimic mai prejos decat trupa din Sibiu sau Targoviste, teatre care sunt acum pe val si care au o altfel de imagine. M-am gandit care ar fi marca teatrului din Arad. - Si care e brandul teatrului de la noi, daca putem sa ne exprimam asa? - Daca e cunoscut fenomenul teatral aradean, acesta e cunoscut prin Festivalul de teatru clasic. Am incercat, astfel, sa suprapun imaginea teatrului peste cea a festivalului clasic. Teatrul Clasic Arad mi se pare un nume mult mai aproape de adevarata lui valoare. De aici as incepe. Si nu vad termenul de clasic cu sensul de vetust, de prafuit, de clasicizat. Voi incerca sa impun acest termen in sensul de valoare, de obiect certificat, garantat, cu un anumit staif, cu o amprenta perena, valabila in timp. - Va propuneti, asadar, sa plecati de la imaginea teatrului, ca a unui produs, pana la urma, pentru a-l schimba si a schimba perceptia despre el in exterior? - Da, plec de la imaginea teatrului, incercand sa redefinesc intreg teatrul, mergand pana la raporturile dintre oameni, de la cum arata spatiile de joc, foaierul, imbracamintea doamnelor care conduc lumea in sala, de la felul in care esti salutat cand esti in teatru. Imi propun sa dezvolt, sa redefinesc cum spuneati, atmosfera, raporturile dintre oameni. Vreau, de pilda, sa avem un personaj care sa duca marca teatrului – majordomul –, care sa aiba o uniforma anume… In acelasi timp, repertoriul teatrului va merge pe doua componente: texte importante, clasicizate, pentru sala mare, si texte noi si regizori tineri, la sala "Studio". - Vedeti, trupa aradeana, spre deosebire de actorii din teatrele de care aminteati la inceputul discutiei noastre, Brasov si Targoviste, ca sa ne referim doar la ele, a fost vaduvita de sansa de a lucra cu regizorii importanti ai momentului. - Cred ca o trupa de actori buna se exerseaza cu regizori diferiti, buni, cel putin interesanti. Bineinteles ca doresc sa invit aici regizori importanti. Ca si acest vis sa se implineasca va trebui sa facem rost de bani, caci spectacolele lor costa. - Altceva vreau sa va intreb, care nu are legatura cu latura financiara. In ce relatii sunteti cu regizorii importanti de la noi, Frunza, Maniutiu, Darie, Dabija, ca sa va dau doar patru nume care-mi vin in minte acum. Va permiteti sa-i contactati si sa le propuneti o colaborare cu teatrul aradean? Pentru ca, pana la urma, stiti ca nu totul se reduce la bani, ci si la un dialog in care partenerii au incredere unul in celalalt, se respecta profesional... - Cu Dabija, Purcarete sau Frunza sunt in relatii de prietenie veche. Cu Ducu Darie, n-as putea spune ca sunt prieten, dar amici suntem. Sunt constient ca relatia de prietenie nu e suficienta. Tocmai ca sunt intr-o relatie buna cu ei, trebuie sa le creez conditii ca sa vina aici. In prima etapa, care sper sa nu dureze foarte mult, vreau sa creez conditiile de a veni aici, si apoi imi voi stabili regizorii invitati. - E bine ca mentineti deschis acest coridor.. - Asta nu inseamna cu in teatrul aradean nu sunt regizori si scenografi buni. Dar nu stiu ce s-a intamplat in timp. Oamenii nu s-au pus impreuna pe o idee serioasa, probabil n-au fost afinitati, nici teatrale, nici umane, nici culturale intre regizori si scenografi. Ceva s-a intamplat in timp. Dar, sunt convins ca, fara mari cutremure, lucrurile se pot repune pe un fagas normal. Nu stiu daca e bine sa ai prieteni in teatru - Vorbeati de prietenia care va leaga cu regizori importanti ai momentului. Care e relatia dvs. cu actorii aradeni, aveti prieteni in randul lor? - Am prieteni, nu foarte multi, dar oameni de foarte buna calitate, la care tin foarte mult. Ii pot numara pe degetele de la doua maini. Si, apoi, nici nu stiu daca e bine sa ai prieteni in teatru. Una e sa respecti o persoana, sa apreciezi ceva ce face. Prietenia implica si altceva. - Care e persoana din teatru de sfaturile careia tineti cont cu orice pret? - Pana la urma, fiecare de aici. Cred ca dialogul e cel mai important, comunicarea cu celalalt. Fiecare poate veni cu ceva interesant. Nu am prejudecati. Viata mi-a demonstrat ca iti poate spune enorm o persoana de la care nici nu te asteptai. Cred ca trebuie sa comunicam, si nu pe la colturi, intr-un stil balcanic. - Culisele functioneaza mai ales in teatru. - Oamenii, din nefericire, nu au obiceiul sa spuna ceea ce gandesc. - Pentru ca ati adus discutia aici, la a spune direct ce gandesti, v-as intreba ceva, sper ca fara sa va supar, sper. D-le Oniga, va vad in teatru si afara mai tot timpul ingandurat, as spune ca va bantuie un soi de tristete melancolica. Cand ati ras cu pofta ultima oara si ce va amuza pe dumneavoastra? - Recent. Dar sa va raspund un pic invers. Ce ma intristeaza e prostia si mitocania. Astea imi dau o stare ingrozitoare. Ma indispun si-mi strica ziua. Recunosc ca sunt vulnerabil si la felul in care mi se raspunde la salut… E adevarat ca nu pot mima buna dispozitie. Cei care ma binedispun sunt oamenii inteligenti, prietenii mei. Nu sunt o persoana care rade tot timpul. Si apoi, sunt vulnerabil si la ceea ce traiesc, la cenusiul din jur. Fara sa fiu patetic, nu prea sunt motive de veselie in tara. - Domnule Oniga, sincer, dumneavoastra radeti la propriile dumneavoastra spectacole, comediile pe care le-ati montat pe scena aradeana? - Haideti sa va fac o marturisire. Visez nu sa rad, ci sa ma stric de ras. Insa, in acelasi timp, trebuie sa recunosc ca pana acuma, pe autoexigentele mele, acest lucru nu mi-a reusit. E si foarte greu sa faci comedie. Va marturisesc ca nu am reusit, dar visez sa-mi iasa candva o comedie la care sa ma stric de ras. - Veti mai monta, ca regizor, acum ca sunteti directorul teatrului? - Da, dar mai putin. Voi da prioritate celorlalti regizori. Mi-as dori sa montez candva un Cehov, Livada de visini, un Shaw, cu Pygmalion, un muzical, si o dramatizare dupa Cantemir, Galceava inteleptului cu lumea. - Primul eveniment al teatrului care va fi? - Primul eveniment important va fi Balul teatrului. - Mutati Viena in micul Arad? - Balul il doresc un eveniment care sa fie anual, cu o tema anume de fiecare data. Cu un aer retro, anul acesta, cu colaborarea si a celorlalte institutii de cultura din Arad, a Filarmonicii si nu numai. Si cu invitati din afara Aradului, cu un aer si de mondenitate, dar de bun-gust. Scopul final al balului ar fi atragerea de donatii, deci de fonduri pentru proiectele viitoare ale teatrului. Cu fondurile care se vor obtine vreau sa premiez performantele din teatru. As dori ca impreuna cu oamenii din presa, dupa fiecare premiera, sa numim persoanele care s-au impus cu acea ocazie, si sa-i premiem financiar substantial. E nevoie de acesta incurajare. Balul l-am gandit la sfarsitul lunii ianuarie. Carmen Neamtu - Observator