Luni, 13 iunie 2005

Stirile TVA aici

• Autostrada se muta de la Cluj la Sibiu

Contractul cu Bechtel va fi diminuat, iar executivul va incerca sa atraga mai multe fonduri pentru coridorul paneuropean EVZ: - Ati enuntat patru linii prioritare de actiune, printre ele aflindu-se infrastructura. Marile contracte, domnule Tariceanu: ingropati proiectul Bechtel in favoarea celuilalt proiect de autostrada? - Tariceanu: Nu! Proiectul Bechtel a ingropat celalalt proiect de autostrada. Trebuie sa stiti in mod corect cum stau lucurile. Romania s-a angajat la Conferinta Europeana, care a stabilit coridoarele de transport paneuropene, sa construiasca coridorul patru paneuropean. Si acest lucru inca de la finele anului ‘90. Deci: Arad - Timisoara - Sibiu - Rimnicu-Vilcea - Pitesti - Bucuresti, Constanta. Proiectul a si demarat. Au fost si deschise o parte din finantari. Numai ca, intre timp, in perioada guvernului Nastase, decizia a fost luata de a se incepe o noua autostrada, e vorba de Brasov-Bors. Pentru ca resursele nu ajungeau, coridorul paneuropean a fost lasat de izbeliste. S-a continuat cu niste resurse nesemnificative. De aceea, vreau sa va spun ca Romania, ca sa para serioasa, si guvernul, credibil, are o obligatie minima: sa-si respecte niste angajamente europene. In al doilea  rand, europenii sunt extrem de mirati ca noi, cu resursele putine pe care le avem, ne permitem sa construim doua autostrazi care sunt practic paralele... - Bun. Ce veti face? Mergeti cu Bechtel, renuntati la Bechtel? - Decizia este una si e foarte simpla. In primul rand, l-am mandatat pe ministrul Dobre sa faca o analiza foarte serioasa in privinta a doua aspecte: in privinta legalitii contractului pentru autostrada Bechtel. Subliniez, legalitatii contractului. - Aveti dubii acolo, dincolo de faptul ca nu s-a facut licitatie? - Pai, dincolo de faptul ca nu s-a facut licitatie ce dubii vreti sa mai avem? "Bechtel este extrem de costisitor" - Or mai fi si altele... - Din punct de vedere legal, guvernul anterior a incercat sa legalizeze situatia printr-o ordonanta de urgenta dedicata special proiectului Bechtel.  Din punct de vedere financiar, se dovedeste din ce in ce mai mult ca este extrem de costisitor.  Pentru ca finantarea este facuta pe baze pur comerciale.  In timp ce coridorul patru paneuropean este finantat din fonduri europene, la care costurile de rambursare sunt incomparabil mai mici. Am fost la Bruxelles, m-am intalnit cu presedintele Bancii Europene de Investitii, care mi-a spus: de unde Romania avea in portofoliu credite in valoare de 800 de milioane de euro anual, a ajuns sa aiba numai 80 de milioane de euro anual angajate cu Banca Europeana de Investitii. - Situatia e destul de complicata la Bechtel. Aveti vreo sase sute de oameni care risca sa ramana fara locuri de munca. Si aveti niste greve la Cluj, iar oamenii cer rectificarea bugetului pentru continuarea proiectului Bechtel. Ce veti face? - Exact cu acelasi drept cu care muncitorii respectivi reclama constructia autostrazii, de ce n-am avea, de exemplu, si in Moldova sase sute de muncitori care sa ceara ca guvernul sa aloce bani pentru constructia unei autostrazi in Moldova. - La Bechtel s-au incheiat deja niste contracte, si nu cred ca e vina oamenilor ca li s-a promis ca vor avea locuri de munca. Si nu cred ca e vina lor ca isi cer niste drepturi. - In momentul in care doi parteneri incheie un contract trebuie sa fie amandoi convinsi ca el respecta legalitatea din tara respectiva si nu numai atata, ca resursa financiara pe care o are tara respectiva ii permite sa duca contractul pana la capat. Cu alte cuvinte, isi asuma un risc. Astazi mi-as dori foarte mult ca Romania sa poata sa-si permita sa finanteze nu o autostrada, doua, trei daca putem. Problema e ca nu putem sa finantam decat la un nivel ceva mai scazut constructia celei de-a doua autostrazi. Ca sa nu lungim vorba. Autostrada Bechtel este probabil ca va continua sa fie construita. O autostrada care nu tine cont de conditiile de trafic din Romania. Va continua sa fie construita... Avem anul acesta alocate 213 milioane de euro pentru continuarea autostrazii Bechtel. - Si nu veti acorda nici un leu in plus? - Nu. Si nu e o problema care sa tina acum si de o optiune politica. Este o problema de resurse. Pentru ca daca am luat hotararea sa continuam lucrarea este clar care e, din punct de vedere politic, atitudinea. Problema care se pune in momentul de fata este capacitatea bugetara a Romaniei de a sustine acest proiect. Pentru ca vreau sa va spun ca lucrarile nu sunt finantate de compania americana, ci sunt finantate integral de guvernul roman. - Exista si posibilitatea ca, in urma analizarii contractului, sa se descopere incalcari de lege, grave. In aceste conditii se poate anula acest contract? - Nu pot sa va spun de acum daca exista posibilitatea anularii. Trebuie sa vedem care vor fi concluziile. Ceea ce va pot spune e ca se va face o analiza foarte serioasa si pe parte de costuri. De altfel, cum a si inceput ministrul Dobre sa renegocieze contractul. Vom renegocia contractul. Pentru ca eu nu inteleg ca Romania sa fie un fel de tara obligata sa plateasca bani pentru care nu obtinem ceva concret. "Vom mobiliza mai multe fonduri pentru proiectul paneuropean" - Cind incep lucrarile pentru celalalt proiect? - Intr-un ritm la ralanti lucrarile pe coridorul patru se desfasoara. Tronsonul Bucuresti-Constanta, de exemplu, Cernavoda-Fetesti, studiile de fezabilitate incepusera si pentru zona Timisoara-Arad. Dar sigur ca, in perioada urmatoare, vom mobiliza mai multe fonduri, nu din bugetul Romaniei, ci fondul imprumutat de la Banca Europeana de Investitii - Despre ce sume e vorba? - Mi-e greu sa spun acum. Discutiile cu Banca Europeana eu le-am inceput, ministrul Dobre le-a continuat. Vom creste mult ritmul pe coridorul patru, dar, repet, cu fonduri europene, care nu inseamna un efort din partea Romaniei decit foarte mic. Saptamana viitoare voi face o prezentare impreuna cu ministrul transporturilor a prioritatilor si a strategiei pe care le avem pe domeniul infrastructurii rutiere. - Si contractul EADS intra tot aici, la categoria reevaluari, analize? - Si contractul cu EADS intra in aceeasi catogorie de analize si reevaluari. Se constata anumite suprapuneri in ceea ce priveste contractul EADS si proiectul de securizare a frontierelor finantat de fonduri PHARE si conventia Schengen. Si aici va trebui sa procedam la o diminuare a valorii contractului, pentru ca la fel, n-ar putea fi acceptabil sa platim de doua ori pentru aceleasi echipamente sau servicii. - Aveti un termen? Cand vom stii rezultatul final? - Ca negocierile sa se poata desfasura bine, cel mai bine e sa nu pui un termen, dar nu inseamna ca ele vor dura la nesfarsit. Sper ca aceste negocieri care au inceput cu Bechtel sa nu dureze foarte mult. Iar in ce priveste contractul cu EADS, cred ca in maximum doua saptamani putem incheia o noua intelegere. Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

• Vicepremierul Seculici a apreciat, in cadrul unei intalniri, investitiile italiene

Iveco este interesata de o colaborare cu Astra Arad Ministrul de Stat pentru coordonarea activitatilor economice, Gheorghe Seculici, a primit ieri vizita oficiala a vice-ministrului pentru Activitati Productive din Italia, Adolfo Urso. Din delegatia italiana au facut parte presedinti ai unor importante companii italiene interesate sa investeasca in tara noastra, directori de banci, dar si diplomati. La Intrevedere a participat si Ministrul delegat pentru comert al Guvernului Romaniei, Iuliu Winkler, precum si consilierul de stat pentru activitati economice, Adrian Nitu. Tema centrala a acestei intrevederi a reprezentat-o tending tot mai accentuate de trecere de la investitii la nivel de IMM-uri la investitii ale unor mari companii italiene. Subiectele abordate au facut referire la dorinta firmelor italiene de a investi in sectoare precum cel energetic, aeronautic si de aparare, productia de mijloace de transport blindate, dar si in domeniul transporturilor feroviare. S-a vorbit si despre interesul pe care Iveco il are de a investi la Astra Arad, pentru a pune in valoare capacitatea pe care o are aceasta companie. Ministrul a apreciat colaborarea pe care a avut-o in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Arad cu firmele italiene, ajutand la concretizarea multora dintre proiectele acestora in zona de vest a Romaniei. In momentul de fata, numarul firmelor cu capital mixt romano-italian se ridica la 15.515, avand in jur de 500.000 de angajati. Calin Ghinaciu - Agenda zilei

• Fonduri Sapard 

Aradul este ocolit de fondurile europene.  Aceasta este parerea deputatului conservator Cornelia Ardelean care sustine ca judetul Arad beneficiaza de cei mai putini bani acordati de Uniunea Europeana.  Unul dintre exemple îl reprezita fondurile Sapard unde judetul Arad are mici sanse pentru un singur proiect.  Fondurile Sapard sunt acordate de Uniunea Europeana pentru statele aflate în curs de aderare pana la data de 1 ianuarie 2007.  Pana atunci, firmele romanesti pot prezenta proiecte pe diferite domenii iar Uniunea Europeana acorda credite nerambursabile de pana la 50% din valoarea investitiei.  Cu toate ca aceste fonduri sunt disponibile, judetul Arad are un singur proiect care a trecut de faza selectiei insa si acesta are mici sanse de finantare.  In rest, alte 7 proiecte zac pe masa Uniunii Europene fara nici o sansa de finantare.  Deputatul aradean sustine ca firmele interesate de obtinerea fondurilor europene pot apela la specialistii Partidului Conservator care le vor acorda informatii despre modul în care pot obtine banii de la Uniunea Europeana. Vasile Blidar - Televiziunea Arad

• Gheorghe Neamtiu si-a dat demisia de la Spitalul Judetean

Dupa nici o luna de la numirea in functia de director general al Spitalului Clinic Judetean Arad, consilierul local Gheorghe Neamtiu a parasit unitatea, inaintandu-si demisia. Mai exact  supus, demisia lui Neamtiu a iesit acum din sfera secretelor, pentru ca, potrivit propriilor declaratii, Gheorghe Neamtiu si-a dat demisia imediat dupa ce a aflat ca salariul sau de incadrare este de 3,8 milioane de lei (fapt ce a fost prezentat de presa de cam mult timp). Ieri, directorul Judeteanului ne-a declarat ca motivul demisiei este tocmai salariul pe care ar urma sa-l incaseze. "Sunt chestiuni pe care le poti accepta si unele pe care nu. Nu pot accepta o responsabilitatea atat de mare, o functie atat de complexa, pe  un salariu de trei milioane. Mi-am depus demisia din momentul in care mi s-a adus la cunostinta salariul". Neamtiu sustine ca poate parasi spitalul chiar astazi si fara preaviz, pentru ca intre el si unitate nu este incheiat un contract de munca, cartea sa de munca fiind tot la universitate. Cu toate acestea, directorul unitatii ne-a declarat ca va mai ramane in spital daca prefectul Cristian Stragea ii va cere acest lucru. Cat priveste salariul pe care ar putea sa-l ia pentru zilele muncite in folosul celui mai mare spital din judet, Neamtiu sustine ca isi va dona salariu (catalogat de dansul ca o jignire a sistemului sanitar) unui copil sau unui bolnav. Prefectul Cristian Stragea  a confirmat faptul ca Gheorghe Neamtiu va parasi fotoliul de director si ne-a declarat, aproape impacat cu gandul ca in acest razboi a fost infrant, ca la conducerea unitatii spitalicesti va fi numit un doctor. "Daca asa se cere, asta se va primi. Am incercat sa abordam problemele din alt unghi de vedere, cel al unui economist, dar se pare ca sistemul «nu este pregatit» pentru asa ceva", a punctat prefectul. Adriana Barbu - Observator

• Lacul Taut - o destinatie turistica inca insuficient valorificata

Starea drumurilor descurajeaza investitorii Judetul Arad nu este una din destinatiile turistice majore, dar exista si aici, pe Mures si Cris, locuri si obiective de mare frumusete naturala si cu virtuti terapeutice care pot satisface nevoia de relaxare si incarcare a bateriilor, cum se spune. Numim astfel Moneasa, tinutul Varfuri-Halmagiu, Podgoria, Tautul cu lacul artificial creat pe cursul superior al Cigherului. Spre aceasta din urma locatie l-am indemnat sa-si indrepte interesul investitional pe Valeriu Olariu din Arizona, descriindu-i frumusetea mirifica a locurilor, aerul cural si puternic ozonat si mai ales lacul, cel mai mare din aceasta parte de tara, in care crapul si stiuca si-au gasit loc in asteptarea ...pescarilor sportivi. Numai ca toata argumentatia mea, altfel solida s-a topit atunci cand gropile din drumul care duce spre Taut au pus la grea incercare dexteritatile de sofer ale celui care venea dintr-un loc in care a conduce masina reprezinta cel mai banal lucru din lume. Drumul pe care ne deplasam noi putea constitui cel mult o proba de rezistenta pentru masina si de incercare a nervilor celui care cauta cu incapatanare senzatiile tari. Primarul din Taut, Gheorghe Ples, este constient si el de potentialul turistic exceptional oferit de lacul format in spatele barajului de pamant construit in 1972, ca pavaza impotriva inundatiilor. Acesta, cu un volum maxim de 32 milioane metri cubi si o suprafata de 1,5 kilometri patrati, a fost dat in administrarea Asociatiei judetene de vanatoare si pescuit sportiv care l-a si populat cu pestii dupa care se "dau la apa" atatia amatori de liniste si o ciorba buna. Cu toate dificultatile puse de drum, unii au indraznit si au investit construindu-se astfel, pe un hectar concesionat in 2000, 32 de casute de vacanta. FostuI sat de vacanta al vagonarilor a fost concesionat si el unei societati din Suedia care a ridicat si ea alte 42 casute. "Zona noastra are un potential turistic foarte ridicat, mai ales daca luam in considerare ca suntem doar la maximum o ora de mers cu masina, de la Arad incoace. Numai ca in conditiile actuale, faci doua ore si peste din cauza numeroaselor gropi ce trebuie ocolite, iar cine vine o data greu mai indrazneste a doua oara. Recent a venit aici dr.Hardut de la DSP care mi-a spus insa ca nu mai vine altadata. Compania Transdara ne-a transmis si ea nemultumirea fata de starea drumului, numai ca acesta nu este in competenta noastra" - si-a exprimat nemultumirea si neputinta primarul Tautului constient ca doar turismul ar putea scoate comuna din saracie si amortire. Pentru anul acesta are, de altfel, in plan concesionarea altor patru hectare pentru ca parcelele de cate trei ari sa fie oferite amatorilor de frumos si ... peste. Exista deja avizele de la Consiliul Judetean pentru constructia unui motel cu 20 de locuri. Romulus Mitrofan, fost cadru militar in Ineu si-a construit si el o frumoasa casa de vacanta acolo. "Este un loc minunat, desavarsit dar am si o mare nemultumire legate de starea groaznica a drumului care duce aici. Chiar daca Dacia e facuta pentru drumurile din Romania nici ea nu rezista pe gropile de aici. Daca judetul vrea ca zona sa devind o atractie turistica trebuie si intervina neaparat la drum". Alaturi de casa lui Romulus Mitrofan a indraznit sa-si construiasca, in stil american, o casa de vacanta si Moise Mot din Vancouver-Washinghton. "Am venit la Taut in primul rand pentru ca aici este nascuta sotia, dar si pentru ca zona este foarte frumoasa. Nu sunt multumit insa de faptul ca nu este rezolvata chestiunea sanitara din jurul lacului iar drumul este format din gropi si damburi. Feresti o groapa si dai peste trei. Platim la telescoape, cauciucuri si frane mai mult decat ne costa distractia". Prea multe nu ar mai fi de spus decat ca eforturile administratiei locale de a folosi la maximum potentialul turistic al locului s-ar putea pierde in van daca nu se intervine urgent de catre drumari pentru a face accesul aradenilor mai usor spre o zona cu verdeata si multa, multa liniste. Si toti avem nevoie de asa ceva. Ioan Tuleu - Adevarul