O
retea de elevi si studenti vindea droguri in liceele
din Arad O retea de traficanti de droguri, din care faceau
parte mai multi elevi si studenti, care isi vindeau
marfa chiar in scoli, a fost anihilata recent la Arad.
Actiunea a fost organizata de lucratorii Serviciului
de Combatere a Crimei Organizate Arad, impreuna cu
un procuror de la Biroul teritorial al Directiei de
Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata
si Terorism.
Ancheta a fost declansata la sfarsitul anului trecut,
cand au aparut informatii ca la Liceul "Iuliu
Maniu" din centrul orasului se vand si se
consuma stupefiante.
Astfel, a fost identificat M.C., de 17 ani, elev la
Liceul Forestier, care era atat traficant, cat si
consumator.
Acesta a fost prin in flagrant, pe data de 23 februarie
2005, si s-a stabilit ca drogurile pe care le avea
asupra lui proveneau de la alt minor, V.I.F., de 17
ani, elev la Liceul "Iuliu Maniu". Marijuana si "Mein Kampf" Politistii sub acoperire au reusit sa se infiltreze
in retea si sa faca mai multe cumparaturi.
Astfel ca, pe 3 martie, cel de-al doilea elev a fost
prins si el in flagrant.
Din declaratia lui a reiesit ca primise drogurile
chiar de la un coleg de clasa, G.A., de 17 ani.
La perchezitia efectuata la domiciliul sau au fost
gasite mai multe pagini extrase de pe Internet, in
care era descrisa reteta de cultivare si preparare
a marijuanei, precum si o traducere din opera lui
Hitler, "Mein Kampf".
Pe 7 martie, G.A. a fost surprins in timp ce vindea
cantitatea de 1,6 grame de cannabis chiar in incinta
scolii.
In aceeasi zi au mai fost identificati si capturati
T.M., de 18 ani, elev la acelasi liceu, si Mircea
Alexandru Sas, de 24 de ani, care furnizau drogurile. 250.000 de lei gramul de cannabis Politistii au continuat filajul si, pe 12 martie,
a fost prinsa in flagrant si Deianira Tabita Dulhaz,
de 21 de ani, studenta la Facultatea de Informatica
din Timisoara, care oferea spre vanzare cantitatea
de sapte grame de cannabis.
Ea le-a declarat anchetatorilor ca a cumparat drogurile,
cu 250.000 de lei gramul, de la colega ei, Nora Odetta
Alexandrescu, de 28 de ani.
In urma unei perchezitii la domiciliul sau a mai fost
gasita o cantitate de inca 4,8 grame de cannabis.
Tanara a spus insa ca drogurile apartin fratelui ei,
Mihai Alexandrescu, 24 de ani, care este tot student.
Toti membrii retelei sunt cercetati in stare de libertate
sub aspectul savarsirii infractiunii de trafic de
stupefiante.
Sorin
Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
Drumurile
judetului, tot cum le stim
O
noua prezentare facuta de Consiliul
Judetean pe tema starii drumurilor judetene indica
un lucru deja arhicunoscut: ca Aradul, asemenea celorlalte
judete, sta extrem de prost la acest capitol si ca
interventiile ce vor avea loc in acest an nu vor aduce
schimbari substantiale pe aceasta componenta. Din
cei 1078 km de drumuri aradene doar 725 sunt cu imbracaminti
moderne (asfalt), 288 sunt pietruite, 65 sunt drumuri
de pamant si... nici macar un km de drum judetean
nu atinge standarde occidentale. In
fapt, din totalul tronsoanelor de drum doar 132 de
km sunt intr-o stare buna, 252 de km se prezinta mediocru,
in timp ce 628 de km sunt intr-o stare foarte rea
(!), ceea ce, din pacate, reprezinta 58% din totalul
drumurilor din judet.
Mai mult, 65 km sunt aproape impracticabili.
Directorul Administratiei domeniului public si privat
al judetului, Gheorghe Campan, a sustinut ieri ca,
din cei 725 de km de drumuri asfaltate, 75% au durata
de serviciu expirata iar o serie de tronsoane au nevoie
de reparatii urgente.
Este vorba de drumuri precum cel dintre Pancota si
Ineu, cel care face legatura intre Sebis si Moneasa,
Arad - Curtici, Arad -Lipova, Arad - Felnac, Nadab
- Seleus, Pancota - Santana, Julita - Madrigesti,
Zimandul Nou - Santana, Sistarovat - Lipova, adica
nu mai putin de 234 de km de drumuri judetene. Un vis de peste doua mii de miliarde O statistica elaborate la nivelul Aradului arata
ca, pentru refacerea tuturor drumurilor judetene
mentionate mai sus, in bugetul CJA ar fi nevoie de
332 de miliarde de lei, in timp ce in acest an sunt
prevazute doar 86 de miliarde, o suma chiar mai mica
decat anul trecut, cand judetul avea alocate 102 miliarde
de lei.
Cu alte cuvinte, cu o suma care reprezinta doar 26%
din necesar, Consiliul Judetean nu poate promite ca
va schimba prea mult aspectul drumurilor judetene.
Totusi, 55,600 mp vor face cunostinta cu asfaltul,
430 de mp cu burdusirile, 6.500 de mp de sosele vor
avea parte de pietruiri, se vor face marcaje rutiere
pe 180,6 km, vegetatia va fi cosita pe 14.166 mp,
la acest lucrari adaugandu-se alte cateva.
La toate acestea, CJA este obligat sa treaca la efectuarea
recensamantului circulatiei, care are loc in intreaga
Europa, o data la cinci ani.
Situatia se prezinta mult mai dramatic daca amintim
suma de care judetul ar avea nevoie pentru reabilitarea
tuturor tronsoanelor de drum, in conditiile in care
in acest caz este vorba de 2.264 miliarde de lei! Drumurile judetene nu vor beneficia de... avansari
in grad Cat priveste lucrarile ce vor fi executate in
acest an de cele patru firme care au castigat licitatia
organizata de CJA acestea vor prinde viata cel mai
probabil din mai (atunci cand vremea va permite cu
siguranta turnarea asfaltului) si vor trebui finalizate
in septembrie, ultimele retusuri urmand a fi administrate
in octombrie.
Institutia a stabilit si urgentele de gardul zero
in privinta reparatiilor, acestea fiind drumurile
Arad-Moneasa, Arad-Curtici si Arad-Ineu (in ultimul
dintre cazuri traficul inregistrat fiind de 3500 de
masini la 24 de ore.
Subprefectul Levente Horvath s-a aratat ieri interesat
de stadiul proiectelor care vizeaza transformarea
unor drumuri judetene in drumuri nationale (caz in
care banii nu ar mai veni de la bugetul judetului),
subliniind ca Prefectura e dispusa se reia interventiile
pe la Bucuresti pentru realizarea acestor schimbari.
Din pacate, vestea primita de subprefect de la reprezentantii
CJA indica faptul ca interventiile sunt tardive, intrucat
Administratia Nationala de Drumuri a dat deja un raspuns
negativ cererilor aradene. Tronsonul Arad- Curtici, reabilitat din temelii? Unul dintre tronsoanele de drum pentru care s-a
cerut transformarea in drum national, dar care nu
a primit aprobare in acest sens este drumul Arad-Curtici.
Cateva sperante de reabilitare exista totusi pentru
aceasta portiune de sosea, care ar putea suferi chiar
transformari substantiale.
Desi nu a vrut sa insiste pe acest subiect, decat
la momentul in care planurile se vor concretiza, vicepresedintele
Consiliului Judetean, Gavril Popescu a sustinut ieri
ca pentru drumul Arad - Curtici si Curtici - Santana
exista deja planuri pentru o refacere completa si
nicidecum pentru o simpla reparatie.
Pana cand planurile CJA se vor concretiza si vor beneficia
de finantarea absolut necesara, drumurile judetene
vor avea parte doar de reparatii pe post de peticiri.
Presedintele CJA crede insa ca acestea vor diferi
intrucatva de cele de anul trecut, dat fiind faptul
ca in activitate sunt implicate acum mai multe firme.
iar termenele de finalizare pot fi in sfarsit respectate.
Adriana
Barbu - Agenda zilei
O
noua zona industriala
O
noua zona industriala a luat fiinta in judetul
Arad !
Aceasta este situata langa Zimandul
Nou, are deja, Planul urbanistic general aprobat,
iar demersul este sprijinit de Consiliul Judetean.
Administratia locala din Zimandul nou cauta, acum
investitori pentru a concesiona si cumpara terenuri
in zona industriala.
Zona industriala are 30 de ha si este situata langa
conducta de gaze naturale, cea de apa potabila si
industriala pentru CET.
In zona exista surse de energie electrica, canalizare,
ba mai mult functioneaza chiar si o statie de epurare
a apelor reziduale.
Primaria din Zimandul nou cauta, acum investitori
in conditiile in care forta de munca din localitate
este calificata in industria textila, cea a mobilei,
masini unelte, electronica si electrotehnica.
Zona Industriala Zimandul Nou este cea de a 4 a din
judet, dupa Ineu, Pecica si Chisineu-Cris.
Izabela
Vekas - Televiziunea Arad
Fetita
maltratata la Simand, preluata de autoritati
In
ziarul Observator de vineri, ati putut citi drama
unei fetite de un an, din comuna Simand, despre care
autoritatile si medicii spun ca a fost maltratata,
inclusiv arsa cu tigara, de mama sa.
Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia
Copilului a dispus o ancheta privind minora, internata
in prezent la Spitalul Clinic Judetean.
Despre mama fetitei se stie ca are cinci copii, dintre
care doi se afla integrati in sistemul de protectie
publica.
Autoritatile locale din Simand spun ca pentru femeie
alocatia copiilor este o sursa de subzistenta si acestea
sunt motivele pentru care doreste sa ii pastreze acasa.
Printr-un comunicat oficial, Directia Generala de
Asistenta Sociala si Protectia Copilului a anuntat
ca fetita maltratata va fi preluata de institutie
la externare pentru plasament de urgenta, urmand ca
in decurs de 48 de ore, conform legii, sa inainteze
cazul instantei judecatoresti pentru solutionare.
Flavius
Ghender - Observator
Brazii
- de la Satul Rau, la locul cu oameni buni, de sub munte
"Din
dragoste", cu Mircea Radu, la Brazii La una dintre emisiunile recente ale Antenei 1
("Din dragoste"), cu Mircea Radu,
a fost prezentat si cazul unei femei din Brazii,
judetul Arad, pe nume Getuta.
Aceasta, asa cum a putut vedea o tara intreaga la
televizor, a declarat ca este in mijlocul unei mari
iubiri cu vicele comunei, Dorel.
Fireste, nu s-a spus pe post nici numele comunei si
nici numele vicelui invocat cu dragoste de Getuta.
Noi insa, prin mijloace specifice, am aflat ca idila
se consuma tocmai la Brazii, locul pe care l-am ales
si noi pentru o vizita la tara, in vederea realizarii
acestei pagini, (chiar) mai inainte de a vedea la
televizor interesanta poveste.
Astfel, cand vicele Dorel Catana ne-a chestionat,
am stiut sa raspundem prompt: "Deci dumneavoastra
sunteti vicele iubit de Getuta!"
Incruntat, omul ne-a raspuns: "Nu, nu sunt
eu. Este vorba de vicele de dinaintea mea, pe care-l
cheama tot Dorel. Coincidenta, ce mai!
Eu Dorel, el Dorel. Avand insa in vedere faptul ca
ACEL vice Dorel a fost multi ani in Primarie, chiar
si astazi i se mai spune «vice-primarul». De aia a
vorbit Getuta la televizor despre el cu acest apelativ."
Una peste alta, a reiesit, la televizor, ca fostul
vice Dorel nu impartaseste sentimentele Getutei, el
fiind insurat si cu copii, fiind vorba doar despre
o intamplare nefericita caruia acesta i-a cazut victima,
Getuta interpretand gresit, pesemne, anumite semnale.
Cat despre Getuta, am aflat de la oamenii locului
ca a fost maritata si ea, in trecut, ca are patru
copii, de soarta carora nu stie, neaparat, iar faptul
ca "s-a dat in stamba" la televiziune
nu a mirat pe nimeni, fiindca "este in stare
de orice, pentru a obtine niscaiva atentie."
Ca "este o femeie fara serviciu, care umbla
de ici, colo, toata ziua si pe care se mira toata
lumea cum de a bagat-o Mircea Radu in seama..."
Si cu asta, basta. Viceprimarul Dorel Catana si-a
reluat mina serioasa, de administrator secund al locului,
trecand la "lucruri mai de soi decat Getuta,
cu fanteziile ei periculoase si distructive." Saracie mare Brazii, am aflat, este o comuna extrem de saraca.
Nici un investitor nu a dat semne ca ar vrea sa produca
ceva in zona aceea.
Primarul Vasile Maris se zbate, de o bucata de vreme
incoace, pentru infiintarea unui camin de batrani,
fara sa fie insa absolut convins ca bruma de locuri
de munca ce se vor infiinta vor rezolva problema.
Ne-a spus: "Oamenii nu au, aici, unde sa se
angajeze. Unii naveteaza la Gurahont, dar... cam atat.
Pe raza comunei nu exista, pur si simplu, locuri de
munca."
Prin urmare, nu exista nici venituri catre Primarie,
de genul impozitelor dinspre persoanele juridice.
Fapt pentru care "banii Primariei, de la buget,
ajung la fix, strict pentru cheltuieli curente si
salarii. Nu sunt bani pentru investitii, pentru nimic.
Saracie curata." Bani putini, probleme multe Ca in mai toate satele Romaniei, populatia este,
si la Brazii, imbatranita.
Din 1417 locuitori, 381 sunt intre zero si 18 ani,
369 sunt intre 18 si 40 de ani, iar 667 au peste 40
de ani.
Liliana Blajovan, referentul pe probleme sociale al
Primariei, a completat: "Avem, peste toate,
45 de dosare pentru ajutor social, care inghit, lunar,
36 de milioane de lei. Alte zece dosare sunt pentru
persoanele cu handicap (cu insotitori), iar 15 pentru
persoanele cu handicap fara insotiori. Toate acestea
inseamna, luna de luna, bani. Se traieste greu, de
azi pe maine. Majoritatea pensionarilor din zona sunt
fosti angajati ai unei fabrici de dopuri pentru sticlele
de sampanie, care s-a inchis imediat dupa Revolutie.
Se traieste in special din cresterea animalelor. Daca
acuma avem bani «la fix», adica exact atatia cati
ne trebuie pentru a ne acoperi nevoile, ma intreb
ce se va intampla daca se va trece la autonomia locala?!
Ne vom desfiinta. Nu vom avea din ce sa facem bani." Telefoane,
pentru Europa Spre a puncta, parca, distanta mare care exista
intre comuna Brazii si Europa, primarul Vasile Maris
ne-a povestit: "Pana acum, in satele Madrigesti, Buceava
si Soimus n-a existat nici un telefon. Noi, Primaria,
am cumparat, recent, stalpii necesari, i-am plantat,
mai avem circa un kilometru, dupa care vor fi, si
acolo, vreo 50 de posturi telefonice..." Case bune si ieftine In mod ciudat, la Brazii nimeni nu construieste
o casa noua si nimeni nu cumpara vreo casa, dintre
cele existente. "Cateva case de vanzare ar
fi - ne spune viceprimarul Dorel Catana - dar nu vine
nimeni sa investeasca bani aici. Cea mai buna casa
din zona a fost vanduta, cu greu, cu suma de aproximativ
16.000 de euro, o suma uriasa. Dar casa avea imbunatatiri,
printre singurele... Pe o casa normala, mai buna decat
altele, sa zicem, se cere aici maximum 10.000 de euro.
Iti iei o casa traznet cu banii astia, la Brazii.
Ca pentru ce sa ia lumea o casa aici, ca n-are ce
face prin partile locului?!"
Astfel, cate-o casa se mai repara, pe ici, colo, nimeni
nu construieste ceva de la «a» la «z», si nimeni nu-si
pune geamuri termopan. "Sunt scumpe - ne-a lamurit primarul Maris
- pentru veniturile oamenilor. Cred ca in toata comuna
DACA gasesti o singura casa cu geamuri termopan!" Trei nasteri, in (aproape) jumatate de an Nimeni nu tine minte, la Brazii, ca in ultimii
15 ani sa se fi intors acasa vreun absolvent de facultate.
"Toata lumea ramane la oras - ne-a spus primarul
Maris - ca aici nu ar avea unde sa lucreze. Asa ca
populatia, pe langa ca este imbatranita, nici nu da
semne ca ar spori. Ba, dimpotriva..."
In anul 2004, la Brazii au avut loc zece nunti si
18 decese.
In 2005, pana in prezent nu a avut loc nici o casatorie.
In schimb, au fost, deja, patru decese.
Cat despre nasteri... Anul acesta s-au nascut la Brazii
doar trei bebelusi. Atatia figureaza in evidentele
doctorului Dan Blajovan, a carui usa este mereu deschisa
pentru localnici. "Oamenii sufera aici in special de boli cardiovasculare
- ne-a spus medicul. Sunt batrani foarte multi, hipertensiunea
este frecventa. Din pacate, alimentatia este bogata
in grasimi, astfel ca...."
***
Dincolo de orice insa, Brazii ramane un loc incantator.
Muntii Zarandului il fac unic, special, aerul este
curat, oamenii locului buni si primitori, nu asa cum
or fi fost pe vremea cand satul resedinta de comuna
se numea Satul Rau.
Poate agroturismul sa prinda, pentru dezmortirea economica
a zonei. Ca altceva...