Intaiul
mare proiect pentru Arad - Selgros - la prima sarja de beton
Construirea
primului magazin de tip cash & carry din municipiu,
hypermarketul Selgros, in Zona Industriala din Micalaca,
spre Vladimirescu, a intrunit inca de la inceput aprecierile
aradenilor, bucurosi ca nu vor mai fi nevoiti sa se
indrepte spre alte orase vecine, pentru aprovizionare.
Este, de asemenea, un motiv de mandrie pentru actuala
administratie, care a reusit sa atraga aceasta investitie,
dorita de multe alte orase.
Pentru ca este o realizare importanta a comunitatii,
inceperea oficiala a lucrarilor, efectuate de PAB,
societate patronata de Sandu Ion, s-a desfasurat in
prezenta primarului Gheorghe Falca, a presedintelui
CJA, Iosif Matula si a prefectului Cristian Stragea,
care au turnat prima cantitate de beton la fundatia
hypermarketului.
Din partea Selgros Romania a participat directorul
tehnic Octavian Neagu si arhitectul sef Viviana Gheorghiu,
care a si facut o prezentare a hypermarketului.
In primul rand, constructia se intinde pe aproape
19.000 de metri patrati, se face pe structura de beton
armat, va avea parter - spatiu de vanzare si etaj
(pentru birouri), o zona de depozitare, 500 de locuri
de parcare, din care 4.900 de metri patrati vor fi
acoperiti, etc.
Racordurile la utilitati se vor face cu usurinta pentru
ca toate retelele se afla in apropiere si vor fi extinse
dincolo de unitatea comerciala pentru a se putea racorda
si viitorii investitori.
Investitia totala se ridica la 15 milioane de euro
si cuprinde amenajarea sensului giratoriu, absolut
necesar pentru sistematizarea circulatiei in zona.
Primarul Gheorghe Falca a explicat ca sensul giratoriu
intra in valoarea investitiei si va putea duce la
un regim special pentru traficul greu, ceea ce primaria
isi propune de mai multa vreme, fara a avea insa sumele
necesare pentru punerea in practica a ideii. "Santierul este deja organizat, echipele sunt
la munca, iar de acum in colo vremea va permite desfasurarea
in bune conditii a lucrarilor. Inaugurarea hypermarketului
se va face in data de 19 august, aleasa special, pentru
ca tot atunci sarbatorim si a treia editie a Zilelor
Aradului", a mai declarat primarul Gheorghe
Falca.
Toate bune si frumoase, doar ca ieri vremea n-a tinut
cu organizatorii.
Asa ca toti cei prezenti au fost nevoiti sa imbrace
pelerine si casti de protectie pentru a se apara de
ploaie, fara a reusi insa sa se fereasca si de noroiul
din santier.
Capriciile vremii nu i-au facut insa pe cei prezenti
sa-si piarda buna dispozitie si mai ales bucuria de
a pune piatra de temelie a acestei investitii.
Sorina
Ambrus - Adevarul
A
plecat Tarom, vine Carpat Air!
Un
alt operator va face curse aviatice de pe Aeroportul
aradean. Dupa ce in cursul saptamanii trecute Tarom
a renuntat la cursele aeriene pe care le efectua de
putina vreme de pe Aeroportul aradean, se pare, institutia
nu va ramane fara activitate.
Un nou operator isi va incepe in cel mai scurt timp
activitatea aici.
Retragerea companiei Tarom de pe Aeroport, la foarte
putin timp dupa ce au fost reluate, a fost motivata
de presedintele CJA prin faptul ca numarul pasagerilor
era destul de scazut (intre 10-20 de pasageri pe cursa),
escalele la Targu Jiu si Sibiu, care generau intarzieri
la aterizarea la Bucuresti.
Incepand din 15 mai, compania
Carpat Air va efectua zboruri de la Arad catre
Capitala.
Se pare ca numarul curselor se va inteti chiar (ajungandu-se
la doua curse pe zi), urmand sa fie programate curse
chiar si sambata.
In paralel, conducerea institutiei ne-a informat ca
s-a asigurat si de faptul ca aradenii vor iesi in
castig din aceasta "rocada", ramanand de
vazut care vor fi tarifele percepute de noul partener
al Aeroportului.
Simona
Mazare - Observator
Bilant
la Zona Libera Curtici
Zona
Libera Curtici Arad devine pe an ce trece tot
mai cautata de investitori.
Numai in ultimele luni, in Zona Libera au fost investite
cateva milioane de dolari si au fost create aproximativ
1000 de noi locuri de munca.
Cu un profit de 13 miliarde de lei pe an, Zona Libera
Curtici - Arad este cea mai profitabila zona din tara.
Numai in ultimele luni, aici au investit firme din
Portugalia, Germania si Italia.
In acest moment, platforma aeroport a zonei este ocupata
in totalitate iar cea de la Curtici in proportie de
peste 50%.
Si bilantul financiar este pozitiv, cu 13 miliarde
de lei profit pe anul trecut.
Acum, Zona Libera Curtici Arad investeste si in protectia
mediului.
In aceste zile, la Curtici, este realizata o investitie
legata de epurarea apelor reziduale.
Valoarea totala a investitiilor se ridica la 80 de
milioane de dolari la care se adauga alte 8 milioane
investiti de administratia zonei in infrastructura.
Vasile
Blidar - Televiziunea Arad
"After
Juliet", poveste a oricaruia dintre cartierele
lumii
Cea
mai recenta productie a Teatrului "Ioan Slavici"
Arad il prezinta publicului pe regizorul Italian Stefano
de Luca (de la celebrul Piccolo Teatro di Milano)
alaturi de viziunea sa asupra unui text necunoscut
noua pana acum: "After Juliet" de Sharman
MacDonald, in traducerea lui Ionut Corpaci. Textul
incearca prelungirea povestii Julietei si a lui Romeo,
creionand relatiile dintre personajele ramase in viata. Stefano de Luca foloseste textul scris de Sharman
Mac.Donald drept pretext pentru evolutia scenica a
actorilor.
Regizorul nu precizeaza timpul si spatiul in care
personajele evolueaza, lasand la latitudinea fiecarui
spectator sa amplaseze actiunea intre anumite coordonate
temporale si spatiale.
In acest demers se foloseste de scenografia extrem
de simpla - de o scena aproape goala si cu elemente
minime de decor.
Din perspectiva unui simplu ocupant al unui fotoliu
din sala, "After Juliet" m-a dus
cu gandul la celebra "West Side Story",
lasandu-mi, totodata, impresia ca povestea se poate
aseza la fel de bine in oricare din spatiile gastilor
de cartier care isi consuma micile drame, comedii
si tragedii in oricare dintre marile orase ale lumii.
Tocmai de aceea mi s-a parut interesanta propunerea
regizorala si nota de actualitate conferita unui text
ce are la baza o scriere clasica.
Astfel, Stefano de Luca a dat frau liber actorilor
din scena, care sunt pusi in situatia de a-si rezolva
singuri personajele apeland la propriile resurse tehnice
si emotionale, fara a avea parte de indicatii regizorale
stricte.
Din aceasta perspectiva regizorul si-a asumat un anume
rise, mizand pe capacitatea actorilor de a-si explora
propriul joe, mereu altul la fiecare reprezentatie,
joc in cadrul caruia disponibilitatea pentru improvizatie
ocupa un loc foarte important.
In acest context, definirea si aprecierea spectacolului
apare dificila: oferind noi valence la fiecare reprezentatie,
despre "After Juliet" se poate spune
ca este un spectacol ce palace, sau nu, dupa vizionarea
mai multor reprezentatii.
Totusi, cateva certitudini sunt conturate.
Una dintre ele este cea a actualitatii in cadrul careia
e plasata continuarea povestii shakespeariene, actualitate
definita inclusiv de costumele de strada si
limbajul folosit.
O alta certitudine rezida din placerea cu care unii
dintre actori isi asuma rolurile definind stari si
trasand destine.
Un aspect demn de remarcat este legat de important
acordata micilor detalii, mai ales gesturilor ce par
a trece prin scena din pura intamplare, dar care reusesc
de multe ori, sa defineasca un personaj in ansamblu
sau doar sa defineasca o stare.
Fiind un spectacol la vedere, in cadrul
caruia are loc inclusiv sufleurul asezat la o masuta,
"After Juliet" aduce in scena si
patru instrumentisti (Mario Flores Alex Florescu,
Atila Frnda Cristian Petica) care, din pacate, sunt
exploatati pe masura posibilitatilor lor interpretative.
De multe ori ei doar fac parte din decor, alte ori
puncteaza situatii, dar nu sunt folositi pentru a
transforma muzica intr-un personaj ce ar putea avea
rol cheie in structure spectacolului.
Iar acest aspect pare o pierdere pentru nota de ansamblu,
muzicienii aflati in scena fiind capabili sa se ridice
la aceste asteptari. "After Juliet" este un spectacol
ce merita a fi vazut.
Poate ca in timp dupa mai multe reprezentatii, el
se mai aseza si va capata contururi mai clare, totul
depinzand de gradul care cei 12 actori din distributie
isi vor asuma incercarea scenica la care i-a supus
si ii supune in continuare Stefano de Luca.
M.
Cerna - Agenda zilei
Emeric
Jenei: "La UTA as reveni acasa!"
Antrenorul
care a reusit sa aduca in Romania singura Cupa a Campionilor
Europeni, cu Steaua in 1986, s-a nascut la Arad si
este stabilit de 35 de ani in Oradea.
Emeric Jenei a jucat la UTA si CCA Bucuresti, fiind
si international.
Acum face parte din staful bihorenilor, dar nu ar
refuza o intoarcere la "Batrana Doamna".
- Cum vede un fost mare fotbalist ce se intampla
la ora actuala in vestul tarii?
- Nu se pot face comparatii, pentru ca scoala
de fotbal romaneasca s-a dezvoltat prea putin in ultimii
ani, ma refer la structuri si infrastructuri. Am cam
ramas in urma fata de altii, desi avem talentele noastre.
- Cine ar trebui sa se ocupe de acest lucru: guvernul,
primariile, patronii cublurilor?
- Eu spun ca guvernul trebuie sa puna piciorul
in prag si sa oblige municipalitatile, judetele, sa
creeze conditii pentru sport, in general. Nu e normal
ca la Oradea, unde exista o traditie in polo, sa nu
existe un bazin corespunzator. La nivelul terenurilor,
salilor, exista carente prea mari. Si asta numai pentru
ca guvernul lasa aceasta ramura, sportul, la voia
intamplarii. - Nici nu ajungem sa construim, arenele pur si
simplu se darama la Arad si Oradea, iar Timisoara
nu poate gazdui inca un meci oficial intre tari din
cauza dotarilor de la stadion.
- E trist, dar adevarat. Eu pot doar sa propun
construirea unui stadion modern in Bucuresti si inca
unul la Timisoara, unde se mananca fotbal pe paine.
Atat timp cat nu se va face nimic in acest sens, vom
suporta consecintele. Multe orase ar trebui sa aibe
stadioane, pentru ca echipa nationala nu joaca doar
in capitala. Dar asta se intampla in occident, unde
guvernele pun sportul la loc de cinste. - Aradul si Oradea au un public fanatic. Echipele
de aici au jucat in Divizia A cu stadioane pline.
Sa fie dezinteresul oamenilor legat exclusiv de lipsa
perspectivei imediate?
- Oradea nu a renuntat la promovare, dar ne va
fi foarte greu. Doua orase in care fotbalul a scris
pagini frumoase de istorie nu se regasesc, de cativa
ani, pe harta primei divizii. UTA si Bihorul au picat
exact asa cum au intrat, dupa un an. Trebuie sa punem
accentul pe copiii din propriile pepiniere, iar daca
promovam, sa ne gandim in perspectiva. - De la Arad vi s-a solicitat vreo opinie in ultimii
ani?
- In urma cu doi ani, dl. Chisbora, presedintele
de atunci al ros-albilor, m-a vizitat de doua ori
la Oradea si a vrut sa ma aduca la UTA. Nu am ajuns
la nici o conluzie, din motive obiective. - Se vorbeste tot mai mult ca patronul de la UTA,
in interesul sau pentru atletism, ar vrea sa cumpere
un loc de Divizia A si sa renunte apoi la echipa.
Ati da Oradea pe Arad in aceste conditii?
- Nu se poate spune ca las Oradea pentru Arad.
Eu ma intorc acasa, asa s-ar pune problema, dar este
o chestiune pur ipotetica in acest moment. Deocamdata
incercam sa facem din FC Bihor o echipa competitiva. - Ce solutie vedeti pentru salvarea fotbalului
romanesc, inclusiv pe plan organizatoric?
- O serie de A, una de B, cu 20 de echipe, ca
si in campionatele puternice. Referitor la celalalt
aspect, nu stiu daca Mircea Sandu va renunta, ori
va fi ales din nou la iarna, orice este posibil. Avem
fosti fotbalisti, tineri, pregatiti sa conduca FRF.
Nu inseamna neaparat ca tineretea este un atu atat
de mare, dar valoarea este. Nu vreau sa va dau nume,
dar solutii sunt, iar timpul va decide ce cale vom
urma.
Bogdan
Cioara - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)