|
Stirile
Zilei |
VIRTUAL
ARAD
Suntem pe
locul
Votati-ne zilnic!
|
|
|
Luni,
10 octombrie 2005 |
|
- Comisii
reunite de urgenta pentru un proiect de 8 milioane
euro
|
|
Proiectul
vizeaza reabilitarea centrului vechi al Aradului
Consilierii locali au fost chemati, de urgenta,
vineri, la amiaza, pentru a participa la comisiile
reunite ale CLM, in pregatirea sedintei extraordinare
de astazi.
Parte din alesi au ramas socati sa afle ca sedinta
extraordinara are nu mai putin de 15 proiecte pe ordinea
de zi, iar convocarea la comisiile reunite i-a bulversat
total.
Le-a fost explicat faptul ca trebuie elaborate de
urgenta niste documente ce au legatura cu obtinerea
de fonduri europene.
Pe ordinea de zi, singurul proiect care are legatura
cu banii Comunitatii Europene este cel legat de reabilitarea
centrului vechi. Este vorba de unul dintre cele mai
ambitioase proiecte locale care are legatura cu mostenirea
culturala a Aradului, proiect care se refera la o
zona imensa din Arad si ar duce la reabilitarea unor
imobile si a infrastructurii din centru. "Reabilitarea
centrului vechi al Aradului" a trecut de
preselectia regiunii de vest si va ajunge in aceasta
luna pe masa Guvernului, pentru selectia nationala.
Daca va fi selectat, Aradul ar urma sa primeasca peste
6 milioane de euro, fonduri nerambursabile de la Comunitatea
Europeana si alte fonduri de la bugetul de stat (Fonduri
Nationale).
Valoarea totala a proiectului este de peste 8 milioane
de euro, din care contributia locala ceva peste un
milion euro.
Pentru a intra la selectia nationala, Primaria a fost
obligata sa realizeze studiul de fezabilitate, ce
va sta azi pe masa consilierilor locali.
Adriana
Barbu - Observator
|
|
-
In
organizarea Centrului Cultural "Banat - Ja"
Rumänien - Zusammen - Együtt - Impreuna l
|
|
Festivalul
minoritatilor la a IV-a editie
Ieri, pe la orele amiezii, un peregrin în trecere
prin Arad, ar fi fost placut surprins de o pitoreasca
însiruire de oameni, ce se întindea de la Teatrul
de Stat si pâna aproape de cladirea ziarului nostru.
Pestrita coloana, pusa curând în miscare de romanticele
impulsuri ale unor ritmuri de fanfara, s-a dovedit
a fi compusa din reprezentantii celor 7 minoritati:
germani, maghiari, bulgari, sârbi, evrei, rromi si
slovaci, care vietuiesc în judetul Arad.
La care s-au adaugat apoi si românii, desigur.
Cu totii au tinut sa defileze de-a lungul bulevardului,
pâna în dreptul Complexului Ziridava.
Dupa care au facut stânga-mprejur si au poposit în
cele din urma pe esplanada din fata Primariei.
Aici, cele doua fanfare - cea din Nadlac purtând numele
de "Nadlacana" si fanfara germana
din Timisoara, botezata hâtru "Spitzbuben"
("Smecherii") - au cântat melodii din
repertoriul national al minoritatilor prezente, prilej
pentru perechile îmbracate în strai traditional de
a se lua la "dant".
Dupa-amiaza, sarbatoarea a continuat la Casa Jelen,
cu un program artistic adecvat, unde fiecare nationalitate
a avut prilejul sa se manifeste cu bucati specifice,
probând înca odata vocatia multiculturala a Aradului.
Între un vals, o polka si un ceardas am reusit sa
stam de vorba cu presedinta Centrului Cultural "Banat
- Ja" Rumänien, Frau Pompilia Szellner si
am aflat ca s-a luat initiativa organizarii festivalului
minoritatilor, deoarece toate orasele europene unde
traiesc mai multe etnii organizeaza astfel de sarbatori,
ca s-a "testat" întâia data cu un
festival inti-tulat simbolic "Pactul de stabilitate"
si ca acum, la cea de a patra editie a acestei sarbatori,
poate sa afirme satisfacuta ca, an de an, participarea
devine tot mai numeroasa.
Le uram, la rândul nostru, "Viel Glück!"
sau "Sok Szerencsét!", adica, pur
si simplu, "Mult noroc!"
Vasile
Sarandan - Adevarul
|
|
- Dupa
"reabilitarea" cu beculete, Podul
Decebal va fi reabilitat in intregime
|
|
In
afara beculetelor montate de societatea care a concesionat
sistemul public de iluminat, Podul Decebal nu prea
mai are nimic bun.
O spun atat imaginea de la fata locului, cat si studiile
de specialitate intocmite de expertii Primariei.
Tocmai de aceea, lucrarile de consolidare si reparatii,
promise de altfel de primarul Gheorghe Falca, vor
demara in cel mai scurt timp.
Sunt necesare reparatii ale hidroizolatiei si ale
rosturilor de dilatare ale podului Decebal, avand
in vedere faptul ca datorita starii avansate de degradare
a acestora, s-a constatat atat degradarea betonului
si a armaturii dalelor trotuarului, si a structurii
de rezistenta din zona rosturilor de dilatare. Mai
mult decat atat, disconfortul in trafic si poluarea
fonica generate de dispozitivele actuale de acoperire
ale rosturilor de dilatatie, realizate dintr-o tabla
groasa, fixata necorespunzator, impun luarea masurilor
reparatorii.
Cu suma de 162 de mii de euro, executivul urmareste
inlocuirea integrala a dalelor de beton armat care
reprezinta structura de rezistenta a trotuarului,
inlocuirea rosturilor existente si refacerea protectiei
anticorozive a parapetului pietonal.
Cristian
Videscu - Agenda zilei
|
|
|
"Melos",
cuvant cu miez catifelat si dulce isi desfasoara intelesul
amplu si ritmat, in reverie, vremelnic si etern.
Dintre toti cei ce i-au simtit pulsatia si i-au patruns
acut, pana la fiinta, inteleptii din ELADA au fost,
poate, primii care i-au descifrat taina si rostul.
Pentru ei "melosul" era si melodie
si arta a muzelor, si cantec, si univers de splendoare
tesuta in armonie, poezie si dans.
De aceea, filosofia polisului antic da melosului expresia
unei neintrerupte reluari mimetice, la fel cum, tot
ea crede in sursa de etnie si etos a creatiei alcatuita
din sunete.
Diversitatea lumii isi cristaliza atunci prin "mimesis"
realitatea sonora ce oglindeste unic si transfigurat
tot ceea ce intr-o colectivitate umana, conturata
structurat, colorat si istoric reprezinta caracteristici
particularizante de civilizatie si cultura.
Totul si toate se intruchipeaza intr-un intreg temei
si cadru creator ce il putem regasi la compozitorii
nostri dintre care unul, a fost fara indoiala Sabin
V. Dragoi.
Numic nu mi-a confirmat mai viu si palpitant aceasta
constatare decat fotografia casei parintesti, din
Selistea Aradului, in care cel amintit "a
vazut lumina zilei" intr-o luni 6 / 18 iunie
1894, la rasaritul soarelui.
Este o imagine impresion-anta prin semnificatie afectiva
si sens mataforic.
Despartita de ulita satului printr-o impletitura de
nuiele, ridicata dintr-un pamant ce i-a dat piatra,
huma, paiele si lemnul, asezarea parinteasca a celui
comemorat, isi marturiseste truda ce i-a fost temeiul,
nadejdea spre implinire, prin flu, aceea ce era pentru
Sabin Dragoi
Vasile, tatal celui azi sarbatorit, drag de cant lumesc
si sacru; ca si dorinta unei lumi, pana atunci, impietrita
in tacere, de a-si articula liber sonoritatile cuprinse
in tot ceea ce inseamna eternitate romaneasca in largul
manos al Muresului si campiei sale.
Ne aflam in fata unui inceput de viata si destin,
adapost tandru, din perspectiva caruia, Sabin - copilul
auzea sau poate urmarea "jocul" celor
din sat, la care asa cum marturisea el mai tarziu,
"grozav imi placea sa asist".
Trairea ce ni se confeseaza era deplina, deoarece,
spunea el: "mi-a ramas si acum impresia muzicii
leganate, tropotitul cizmelor, ritmul in contrapunct
al salbelor de bam de la gatul fetelor, care le saltau
pe piept, si mirosul de busuioc, calapar si pup de
fraga".
Aceasta participare ce-si mentine reverberatia
sincretic-senzoriala incifrata in memoria afectiv
muzicala a compozitorului, exprima, poate mai mult
decat orice, "mimesisul muzical"
ce i-a hotarat, insorit si insemnat existenta.
Prin filtrul acestuia patrunde in fiinta avida de
ritm, melodie si armonie a viitorului creator de frumos
sonor, realitatea transfigurata prin sunet a lumii
ce il integra in simtul muzical al poporului ce i-a
fost ursit si il stimula continuu si nestavilit
spre o lucrare artistica infaptuita prin compozitie
si inspirata si valoroasa preocupare teoretica.
De aceea "melosul" i-a fost esential
contopit cu folclorul romanesc, iar originalitatea
gandului si varietatea formelor muzicale utilizate
i-au pastrat o inconfundabila trasatura nationala.
Regasim aceste dimensiuni deja in primele sale lucrari
cand, la 16 ani, n compozitia "Reminiscente"
introduce structuri specifice muzicii traditionale.
doua tetracorduri disjunctive - ca si in liedurile
compuse tot in adolescenta, creatii ce alaturi de
"cantabilitatea" ce-i sublinia aplicatia
spre liric si sensibilitate romantica, cuprind si
obiceiurile din Selistea parinteasca pe care le transfigureaza
in compozitii cum au fost suita simfonica cu orga,
intitulata "Suita romana", lucrare
programatica ce descrie "Craciunul de la noi",
"Cantecul seceratorilor"si "Seara
pe deal"
Compozitorul la pian: creatie, interpretare, studiu
si straduinta intru descoperirea frumosului sonor
Acelasi ,"mimesis muzical" i-a inspirat,
celui despre care vorbim, melosul tuturor creatiilor
sale.
Ascultandu-le urmaresti Muresul in calea sa, de la
stancile ce ii apasa izvorul, prin paduri si campie
cu meandrele ample, somni somnorosi si lacomi ce zvacnesc
lenes si voluptos, vartejuri si unda revarsata, drum
ce si-l sfarseste stingandu-se obosit in Tisa; intelegi
cum Liturghia ortodoxa poate deveni o drama; ramai
incitat de opera "Napasta" pe care
George Breazu o apreciaza "drama per musica"
obtinuta prin utilizarea "asociatiilor de
idei proprii muzicii populare romanesti, de la care
muzica autorul operei porneste"; si descifrezi
sursa de varietate ritmica si melos popular pe care
colindul romanesc a reprezentat-o pentru efortul creator
al celui acum comemorat.
Toate acestea traiesc in ceea ce Sabin Dragoi statornicea
a fi statutul zamislitorului de arta muzicala romaneasca,
atunci cand afirma: "compozitorul roman trebuie
sa redea prin ceea ce firea neamului sau reprezinta
mai caracteristic, mai trainic, mai definitiv. Aici
este izvorul originalitatii si personalitatii artistului
creator".
Fara indoiala ca asemenea ganduri si-au gasit o vie,
perena si autentica consacrare in valoarea operei
celui ce le-a exprimat, deoarece, acesta ramane un
compozitor pentru care programatismul, alcatuirea
armonica, forma strofica, ritmica evocatoare, fluxul
prioritar melodic, crescute impreuna dintr-o profunda
intemeiere populara sunt trasaturile ce-i desemneaza
personalitatea fara de pereche in muzica noastra.
Marturie ne sunt si lucrarile: "Divertisment
Rustic, "Banateana", "Idila Bihoreana",
"Crisana", "Trandafir de pe razoare",
"M-a luat neamtu catana", "303 Colinde
cu Texte si Melodie", "Liturghia in Mi minor
pentru cor de barbati", si multe altele ...
Dar, alaturi si deodata cu fauritorul de cant romanesc,
Sabin Dragoi a fost un membru marcant al corpului
didactic, un daruit dirijor de cor si un pasionat
folclorist si publicist.
Cei dintai, dascalul Sabin Dragoi si-a apropiat elevii
ca discipoli intrucat, pe langa aplicatie pedagogica,
avea darul analizei aprofundate, al sintezei convingatoare
ca si pe cel al terminologiei adecvate, ce-i permitea
ca predarea sa devina studiu, iar atmosfera de clasa
si seminar sa rodeasca dorinta de cunoastere si afirmare.
In calitate de dirijor a organizat, stimulat si condus
formatii corale cunoscute, recunoscute si apreciate,
indragite si aplaudate de publicul multilateral din
satele si orasele tarii.
Folcloristul, un impatimit al culegerilor muzicale
populare, si-a construit efortul creator pe teoria
muzicii culte universale, ca si pe lucrarile lui Bartok.
Volumul intitulat "303 Colinde cu texte si
melodie", editat in anul 1930 include, in
aceasta privinta, nu numai margaritarele oferite noua
de un culegator al esteticului folcloric, ci si demonstratia
convingerii sale ca specificacitatea nationala
in ale creatiei nu poate fi surprinsa decat in stratul
melodic ancestral, tot asa cum dincolo de diferentieri
caracteristic regionale, muzica populara romaneasca
isi relevaunitatea unitatea.
Publicistul Sabin Dragoi a imbogatit tezaurul culturii
noastre muzicale cu lucrari de o recunoscuta competenta
profesionala ce au vazut lumina tipariturii in revistele:
Luceafarul - Timisoara; Muzica - Bucuresti; Revista
de Etnigrafie si Folclor - Bucuresti; Tribuna - Cluj;
sau in lucrari cum au fost: Monografia Muzicala a
Comunei Belint - 90 de melodii cu texte culese, notate
si explicate; "122 Melodii Populare din Valea
Almajului"
O personalitate creatoare de cultura ca aceea a celui
pe care cu plecata gratitudine il omagiem, nu putea
sa nu-si interfereze pasul si opera cu infaptuirile
ASTREI.
Documentele vremii consemneaza in aceasta privinta,
ca prima auditie in tara a "Cantecului Seceratorilor"
a fost executata in iunie 1924 la Bucuresti, la Festivitatile
Astrei, sub bagheta dirijorului Nicolae Oancea, tot
asa cum, in 1929 "Liturghia" si "Idila
Bihoreana" au fost interpretate sub conducerea
lui Sabin Dragoi la Palatul Cultural din Arad, in
prezenta presedintelui ASTREI-VasileGoldis.
Legatura dintre Asociatiune si odraslitorul de cantece
din Selistea Aradului se mentine, pentru ca in 1930
cu ocazia Adunarii Generale a ASTREI ce a avut loc
la Caransebes, Sabin Dragoi si-a dirijat si prezentat
in prima auditie lucrarile "Pohod na Sibir"
si "Banateana".
In acest fel prin creatie, interpretare, studiu teoretic
si straduinta aspra pentru descoperirea frumosului
artistic sonor, rotundul operei lui Sabin Dragoi se
implineste, asezandu-si autorul in cercul luminos
al ctitorilor de scoala muzicala nationala romaneasca.
Vom trece noi cei de azi, de maine, ca si ceilalti,
dar istovul cuprins de nemunre al celui sarbatorit,
isi va canta mereu, fara sfarsit si doina si hora
si colindul neamului sau.
In miezul sonoritatii lor palpita fabulosul fermecat
al celor ce au crescut si au ramas mereu aceeasi,
asa cum Muresul si-a aflat vesnicia in sangele istoriei
noastre, la fel ca florile pamantului din acest taram
de tara, ce nu pier niciodata ... Din cand in cand
ele adorm daruindu-ne aroma, culoarea si neuitarea
lor.
Este nestemata daruire facuta de eel daruit neamului
sau, pentru care Asociatiunea Transilvana pentru Literatura
Romana si Cultura Poporului Roman - ASTRA smerita
ii multumeste.
Prof.
Tipurita Mioara - Astra Aradeana
|
|
- Vedeta
porno la targul erotic
|
|
Editia
a doua a targului erotic este programata pentru perioada
20-22 octombrie la Complexul Expo Arad International.
De data aceasta, aici vor fi lansate cateva filme
"XXX", in prezenta vedetei porno
Oana Bell, care va acorda autografe si se va poza,
seminud, cu vizitatorii dornici de asemenea suveniruri.
"Pisicutele" de la Penthouse vor
prezenta un show erotic extrem de picant, pe scena
din capatul salii.
De asemenea, vizitatoarele vor putea asista la un
program de de strip-tease masculin.
Fetele de la Hara, din Ungaria, vor fi si ele prezente
cu un show care va cuprinde si o licitatie de barbati.
De aceasta data, oferta de accesorii legate de sex
si erotism va fi mult mai consistenta.
Sorin
Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity,
Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Adevarul, Ziarul
Observator, Agenda
Zilei - editie de Arad, Ziua
de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia deVest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Saptamana
aradeana,TV
Arad, TV
RCS.
|
|