Sambata, 9 aprilie 2005

Stirile TVA aici

• Cresc cererile de pasapoarte!

Doar in primul trimestru s-au eliberat 9405 pasapoarte Prefectul Cristian Stragea a efectuat, ieri, o vizita la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple, unde i s-a prezentat raportul de activitate al serviciului, pentru primul trimestru al acestui an.  Astfel, pe linia activitatii de emitere si eliberare a pasapoartelor, in perioada de referinta s-au primit 9410 cereri de pasapoarte.  Cinci dintre acestea au fost refuzate.  8630 de cereri au fost primite la ghiseu si 132 prin ambasadele si consulatele Romaniei din strainatate.  Dintre totalul cererilor, 643 au fost solutionate in regim de urgenta.  Fata de perioada similara a anului trecut, cand au fost primite 8706 cereri de pasapoarte, se constata ca in acest trimestru a crescut volumul de munca cu 704 cereri.  Tot in aceasta perioada au fost emise 8996 pasapoarte, cu 691 mai multe decat in trimestrul I al anului 2004.  Dintre acestea, 8408 au fost pasapoarte simple eliberate in baza cererilor primite la ghiseu, iar 146 s-au eliberat cetatenilor romani cu domiciliul in strainatate, care s-au prezentat personal la ghiseu.  Alti 124 romani stabiliti in strainatate si-au depus cererile prin ambasade.  De asemenea, in 314 cazuri au fost eliberate pasapoarte cu includeri de minor!  Cu toate ca termenul legal de eliberare a pasaportului este de pana la 20 zile, printr-o buna organizare a activitatii s-a reusit eliberarea pasapoartelor in 6-7 zile, iar timpul de asteptare pentru depunerea cererii nu a depasit 15 minute. Din cele 8996 pasapoarte emise, 6901 au fost eliberate la ghiseu, 1542 au fost eliberate in sistem de "ghiseu unic", prin serviciile publice comunitare de evidenta populatiei din orasele judetului Arad si 95 au fost inaintate la Directia Generala de Pasapoarte pentru a fi predate prin Ministerul de Externe titularilor.  Pentru serviciile prestate in regim de urgenta au fost incasate taxe consulare in valoare de 64.300.000 lei, iar pentru diverse alte servicii (eliberarea de adeverinte pentru ambasade, Monitorul Oficial, frontiera etc.) au fost incasate taxe consulare in cuantum de 69.740.000 lei.  De asemenea, a fost incasata, din amenzile aplicate pentru pierderea, deteriorarea sau distrugerea pasapoartelor, suma de 115.800.000 lei.  Pe linia cooperarii cu celelalte structuri ale ministerului s-a continuat activitatea buna realizata pana in prezent si au fost incheiate noi protocoale de cooperare cu Inspectorate Judetean de Politie, Biroul pentru Straini Arad, Serviciul Public Comunitar,  Regim Permise Conducere si Inmatricularea Vehiculelor, Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera, urmand sa fie incheiat un plan similar si cu reprezentantii Inspectoratului National pentru Evidenta Persoanei.  M. A - Agenda zilei

• Pentru 350 de oameni de la Astra-Trinity, ieri a fost ultima zi de lucru: 250 de angajati s-au agatat de scara ultimului vagon

La Astra Trinity de o luna de zile situatia este tensionata, pentru ca s-au concedieri masive.  Asa cum v-am relatat pe larg in cotidianul nostru, administratia americana a decis sa treaca la masuri dure din punct de vedere al politicii de personal. Astfel, din aproape 1800 de angajati urmau sa fie concediati un numar de 600 de oameni, adica unul din trei. De la Astra la Trinity Dupa mai multe tentative de privatizare esuate, in anul 1999 americanii de la Trinity Dallas au achizitionat de la fostul FPS pachetul majoritar de actiuni de la Astra Vagoane Arad.  Americanii s-au angajat la o serie de investitii care s-au si realizat, de-a lungul celor aproape 6 ani fiind investiti aici aproximativ 50 milioane de dolari. Astfel, capacitatea de productie a ajuns la 3.000 de vagoane de marfa pe an. Pe langa vagoanele cisterna, la Arad se produc vagoane de transport containere, vagoane de marfa deschise si inchise. In toamna trecuta nimic nu parea sa prevesteasca aceasta criza, mai ales ca pe data de 20 octombrie 2004, Astra-Trinity a livrat vagonul cisterna cu numarul 1000 catre firma VTG din Hamburg si oficialii de top s-au declarat optimisti in ce priveste viitorul companiei.  Dar... Preturile materiei prime s-a dublat In luna ianuarie 2005, compania Trinity si-a facut publice intentiile de a proceda la concedieri.  Asta era solutia pe care o vedea administratia, din cauza lipsei de comenzi.  Sindicatul a inteles situatia si nu a facut nici un fel de presiune.  Aproape toti angajatii si-au luat cate 5 zile de concediu fara plata in speranta unei iesiri din criza. Totusi, au fost semnale care nu prevesteau nimic bun.  Inca de anul trecut, pretul otelului pe plan mondial a crescut foarte mult, fiind aproape dublu fata de 2003.  Or, grosul costurilor la un vagon il constituie materia prima necesara realizarii produsului.  Explicatia acestor cresteri exponentiale de pret ar fi piata chinezeasca, care inghite cantitati enorme si aproape la orice preturi.  Pe de alta parte insa nu este treaba angajatilor, fara putere de decizie, sa faca rost de comenzi.  Acesta este atributia conducerii de top.  Dar lucrurile nu se intampla asa cum au fost planuite, ci de cele mai multe ori chiar diametral opus fata de intentiile initiale.  Si atunci se actioneaza in functie de realitatile existente, nu fata de planul initial.  Asa ca solutia gasita de americani, in conjunctura actuala aceea de a reduce costurile. Si metoda cea mai simpla este de a regandi politica de personal.  Mai clar spus a concedia o parte din angajati. Sindicatul a salvat 250 de oameni In planurile initiale de concediere figurau cifra de 600 de angajati.  Dintre acestia un numar de 500 de oameni sunt cu contracte de munca pe perioada nedeterminata, iar 100 cu contracte de munca pe perioada determinata. "Practic din primul grup de 400 de oameni, la care astazi (ieri -n.n.) le expira preavizul, am reusit sa scoatem de pe lista 150 de oameni. Din categoria celor care erau angajati pe o perioada determinata vor ramane la lucru 25 si inca 75 de la celalalt grup. Pot sa spun ca am reusit sa ne agatam de scara ultimului vagon, pentru cei 250 de oameni. Astfel, dupa negocieri care au fost foarte dure am reusit sa aducem argumente administratiei ca sa revizuiasca cifra initiala. Cei care vor pleca, vor primi intre unul si trei salarii compensatorii, functie de vechimea pe care au avut-o. In orice caz, sindicatul s-a aflat intr-o presiune fantastica, atat din partea oamenilor, dar si a administratiei. La acest moment, perspectivele sunt oricum mult mai bune. Pe rol sunt cateva contracte care au aparut intre timp", a precizat Ionel Rusu, liderul Sindicatului Astra-Vagoane Arad. *** In cele din urma faptele sunt urmatoarele: Au fost concediati 350 de oameni de la Astra-Trinity. Altfel, spus sindicatul a reusit sa salveze 250 de oameni din 600 cat era cifra initiala.  In plus, daca situatia se va stabiliza, vor avea prioritate la angajare tot fostii muncitori. G. Constantinescu - Adevarul

• Inselaciune de jumatate de miliard

Un patron din Arad a reusit sa traga o teapa de peste o jumatate de miliard de lei, emitind 14 file CEC fara acoperire pentru zece societati comerciale. Adrian Pavel Carabas, administrator la firma Trans Ady Company SRL Arad, a fost retinut de politisti, fiind acuzat de inselaciune.  Aflat sub interdictie bancara, el a reusit sa cumpere instalatii, aparatura termica si sanitara, gresie, faianta si telefoane mobile.  Prejudiciul creat in acest mod este de 550 milioane lei. Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

• Zona Caramidarie nu mai intereseaza pe nimeni

Garda de Mediu are probleme mai importante decat sanatatea aradenilor Realizarea deponeului ecologic din Arad, din urma cu doi ani, ne dadea tuturor sperante ca vom scapa, in sfarsit, de gunoaiele care impanzeau toate zonele marginase ale municipiului. Aceeasi imagine dezolanta o intalneam in capatul strazii 6 Vanatori sau Campul Linistii, pe malul Muresului in Micalaca, in zona Alfa, langa Cetatea Aradului etc. Din pacate, investitia firmei ASA n-a schimbat prea mult lucrurile, asta si pentru ca institutiile care ar trebui sa se ocupe de respectarea legilor in domeniu au treburi mai importante decat sanatatea aradenilor. Cam asta ar fi si cauza pentru care, de exemplu, la margine cartierul Alfa, in zona numita Caramidarie, se intinde o veritabila groapa de gunoi tipic romaneasca, fara nici o legatura cu cerintele UE, de a carui prezenta la marginea unui cartier al orasului nu se sinchiseste nimeni. De la moloz, resturi de caramizi, tigle, la deseuri de tot felul. Cam asta e imaginea groaznica a unui teren care, cu o minima preocupare din partea autoritatilor, s-ar putea transforma intr-un loc de joaca ideal pentru copiii din cartierul Alfa, care duc lipsa unor astfel de zone. Spuneam ca autoritatile, din pacate, nu-si fac datoria, iar printre aceste institutii care nu se preocupa de poluare orascartierului Alfa prin groapa de gunoi de la Caramidarie, care trateaza cu dispret astfel de subiecte, se afla si Garda de Mediu, tocmai cea menita sa ne fereasca de poluare. Reactia sefului Garzii de Mediu, Dorin Sarbu, la auzul subiectului care ne intereseaza, e mai mult decat curioasa, avand in vedere ca domnul comandat al comisarilor de mediu nu e interesat de Caramidarie, ci de faptul ca ar exista interese ascunse, venite pe te miri ce carari, ca el sa fie denigrat in presa si apoi schimbat. Ieri dimineata, cand l-am intrebat pe Dorin Sarbu cate amenzi a dat celor care depoziteaza ilegal tot felul de deseuri la marginea orasului, seful Garzii de Mediu a sarit in sus, suspectandu-ne ca am fi trimisi sa-l "executam", de parca cine stie pe ce closca de aur ar sta si la usa sunt sute de pedisti sau penelisti care sa-i ia locul. De atatea scenarii, probabil, seful Garzii de Mediu a uitat de problemele cu care a fost insarcinat sa se ocupe, atunci cand a primit functia, altfel nu se explica de ce au trecut patru luni din 2005, iar pe aceasta perioada institutia pe care o conduce a reusit performanta sa nu dea nici o amenda celor care arunca gunoi la Caramidarie. In loc ca domnul Sarbu sa plece capul si sa-si ceara scuze fata de aradenii care locuiesc in zona si sunt nevoiti sa suporte mizeria, din contra, seful Garzii de Mediu e indignat ca indraznim sa ne ocupam de astfel de probleme neimportante, ba ne mai si trimite sa cautam vinovatii la ... Primarie. Mai pe romaneste, ar trebui, dupa ideile domnului Sarbu, ca primarul Falca sa-i amendeze pe cei care arunca gunoiul prin Arad, iar cei de la Garda de Mediu sa stea frumusel in birou pe banii contribuabililor, ba daca se poate sa mai ia si cate o prima pentru inactivitate. E inexplicabila reactia sefului Garzii de Mediu, obisnuit probabil cu dulcea perioada PSD, cand nimeni nu-i prea tragea la raspundere. E drept ca nici presa nu l-a mai cautat demult pe domnul Sarbu, sa vada cum justifica leafa lunara, ce a facut pentru a reduce poluarea in municipiu sau judet, astfel ca, intr-un fel, ar fi de inteles supararea sefului Garzii de Mediu, deranjat din linistea de care s-a bucurat in ultima perioada. Dar daca tot l-am deranjat pe domnul Sarbu, ar fi interesant de vazut ce anume a scris seful Garzii de Mediu in raportul trimis prefectului Cristian Stragea si cat de multumit e reprezentantul Guvernului in teritoriu de activitatea acestei institutii (daca e multumit il invitam in Alfa). Ar fi interesant de vazut si daca Dorin Sarbu a scris despre neimplicarea sa si a institutiei pe care o conduce in zona Caramidarie, sau despre faptul ca cei de la Salubritate arunca gunoiul pe unde apuca fara ca nimeni sa le faca ceva, sau ca la Vladimirescu s-a creat o adevarata bomba ecologica prin depozitarea ilegala a deseurilor provenite din Arad si multe, multe alte, asupra carora vom reveni cu o alta ocazie. Pana atunci, poate Dorin Sarbu va lasa deoparte scenariile si grija pentru scaunul de sef si se apuca de treaba, pentru ca ar fi destule de facut in municipiu si judet pe linie de mediu. Iar daca nu poate, sa lase locul altora pentru care e de interes si zona Caramidarie, si oamenii din Alfa si cei din Micalaca si cei din Bujac. Cosmin Mihuta - Adevarul

• Romanii din Satu Mare-Secusigiu trag de 28 de ani sa aiba cimitirul si biserica lor

Crestinii romani din localitatea aradeana de pe hotarul cu judetul Timis lupta de cateva decenii pentru lacasul lor de cult. Acum sunt aproape sa isi vada visul cu ochii, dar le mai lipsesc cateva sute de milioane de lei. Toma Magdau e un om simplu, cu patru clase alfabet. Si-a pierdut ochiul intr-un accident, e operat la inima din 1997. Are patru copii si o sotie care nu mai aude, "fiindca niste doctori care nu s-au priceput bine or tot scobit-o, dupa o raceala, pana i-au facut carne rea". Dar nu de asta a devenit nea Toma vestit in Satu Mare (comuna Secusigiu), ci pentru efortul pe care, din 4 aprilie 1977, de cand a ajuns in sat, il face pentru construirea bisericii ortodoxe. La vremea aceea in satul locuit preponderent de nemti si de sarbi nu era nici cimitir pentru romani, inhumati alaturi de credinciosii sarbi. "In 1988 popa sarbesc ne-a zis, cu ocazia unui mort, ca el in cimitirul lui nu mai baga nici un roman. Avea si dreptate pe undeva, ca era deja prea plin. Atunci popa de la Munar, care oficia la noi, s-a dus la  primarie, de unde am primit un hectar pentru cimitirul romanesc. Dar am mai avut un necaz: femeia mortului nu vroia sa il puna pe Crizor Ioan singur in noul cimitir, ca zicea ca nu se cade sa stea singur in mijlocul campului, sa scoata porcii mortul din groapa. Pana la urma am lamurit-o; i-am zis ca si Pacala si-a facut staulul cu o oaie si am asigurat-o ca vom ingradi cimitirul". Asadar, problema locurilor de veci s-a rezolvat. Pe vreme aceea, la Satu Mare erau 200 de familii de nemti, 300 sarbesti si numai cativa romani. Abia mai tarziu, dupa emigrarea multor familii in Germania, in zona au venit bistriteni si maramureseni. "Am facut cimitirul, dar nu aveam biserica. Umblam ca niste oi pierdute, pe la Secusigiu, la Munar, la slujba. Cum veneam odata pe drum, le-am spus eu batranilor: ma, io visez noaptea ca vom avea biserica. Dar nu m-or crezut". In 1988, dupa visele insistente ale lui nea Toma, comunitatea a adunat, prin cheta, 80.000 de lei de la romanii ortodocsi, ca sa cumpere o casa ce urma sa fie amenajata ca biserica. Departamentul Cultelor nu a dat insa aprobarea pentru lacasul de cult si nici Prea Sfintitul Visarion, pe atunci prim-pastor al ortodocsilor romani din judetul Arad, nu s-a ostenit sa convinga autoritatile ca populatia are nevoie de altar la ea in sat, nu prin vecini. Ca urmare, casa destinata bisericii s-a revandut iar banii s-au restituit crestinilor. Istoria da pagina. Pe nepusa masa, spre surprinderea oamenilor simpli de la Satu Mare, ajunge sa se schimbe regimul. Scriem 1990. "Intr-o dimineata m-am sculat decis, am dat de mancare la animale si m-am dus la Primaria din Secusigiu. L-am rugat pe primar sa ne dea casele unde au fost birourile CAP-ului, sa ne putem face capela acolo. Ajutati de parintele Valeriu, de la Munar, am putut obtine birourile. Le-am modificat, am spart doi pereti din mijloc si am facut capela pentru rugaciune. Am manat-o asa pana in 2003. Atunci ne-am hotarat ca acea capela nu mai corespunde si ne trebuie biserica noua. Cu ajutorul sarbului Petko Tihomir si cu cel al crestinilor Stefanut Toader, Stefanut Ioan, Vladimir Iosim (viceprimarul care s-a straduit mereu sa tina un echilibru intre romani si sarbi), Ioan Ciharean, Nistor Tanc si mai multi, in trei luni am ridicat biserica. Matei Todor, patron de la Secusigiu, ne doneaza 100 de saci de var si 50 de ciment, Petre Catea si George Leuca au tencuit pe dinafara totul, in 15 zile. Am sfintit-o netencuita pe dinauntru, cu scandura nebatuta". Cel mai dureros pentru credinciosii din Satu Mare este ca Episcopia nu i-a ajutat cu nimic. Dar cu nimic! "Oare pentru nici o biserica din judet nu dau ajutor sau numai cu noi au avut ce au avut? Totusi, daca ei nu ne-au sprijinit, Dumnezeu tot ne-a ajutat: un crestin cu trei copii ne-a dat zece milioane, au contribuit si oamenii instariti din comuna iar doua fete ce muncesc in Spania ne-au trimit 50 de milioane de lei" – spune Magdus Toma. Acum biserica din Satu Mare e aproape finalizata. Aproape. Mai sunt de facut 3 lucrari importante: iconostasul (un maistru de la Arad a cerut pe el 280 de milioane de lei), turnul (costa si el peste 200 de milioane) si pictura. Toma Magdau a inceput sa caute oameni de buna credinta. Il necajeste faptul ca la piata de la Lovrin porumbul a scazut la 2000 de lei kilogramul si graul la 3000, iar donatiile oamenilor care contribuiau pana acum cu grane la finalizarea lucrarilor... s-au devalorizat. Are insa incredere. Dumnezeu e sus si vede ca oamenii din Satu Mare vor sa aiba biserica lor dichisita. Ii va ajuta, fiindca ei, la randul lor, cauta sa se ajute. Andrei Ando - Observator