Miting
de protest: Saracia i-a scos pe pensionari in strada
Ieri
dimineata, la ora zece, aproape 200 de pensionari
erau adunati in fata Palatului Administrativ, asteptand
ca liderii Ligii pensionarilor din Arad sa le confirme
motivul pentru care se afla acolo si sa isi ceara
drepturile.
Chiar daca unii dintre ei credeau, la inceput, ca
s-au adunat sa manifeste impotriva autoritatilor locale
si centrale, au inteles ulterior ca, de fapt, se aflau
acolo pentru a li se aduce la cunostinta petitia si
revendicarile pe care asociatia, in numele varstnicilor,
a decis sa o trimita Guvernului,
prin intermediul reprezentantului sau in teritoriu,
Cristian Stragea.
Care, daca tot veni vorba, a coborat in randul manifestantilor,
cu putin inainte de inceperea mitingului si a incercat
sa stea de vorba cu cativa dintre ei, asigurandu-i
de tot sprijinul sau.
Intalnirea nu a durat mai mult de cateva minute, fie
din cauza ca prefectul avea alte treburi, fie pentru
ca o fi considerat ca nu poate purta un dialog cu
mai multe persoane deodata...
S-a dat citire petitiei pe care, dupa incheierea mitingului,
biroul executiv al Ligii Judetene a Pensionarilor
a inmanat-o prefectului care, la randul sau, s-a angajat
sa o transmita mai departe, la Bucuresti, celor in
drept, sa ia in considerare cererile.
Revendicarile vizau, asa cum am mai scris, majorarea
si indexarea trimestriala a pensiilor, mentinerea
listei medicamentelor compensate, valabila in 2004,
acordarea de locuinte pensionarilor care locuiesc
in case nationalizate ce se retrocedeaza etc.
La probleme "locale" au fost incluse
facilitatile acordate de fostul primar si din care,
in mandatul lui Gheorghe Falca, nu a mai ramas decat
(atat de discutata) gratuitate pe mijloacele de transport,
cei prezenti fiind nemultumiti de indiferenta cu care
actuala administratie locala ii trateaza pe varstnici.
De fapt, marea problema a celor prezenti a parut,
la un moment dat, a fi tocmai primarul Falca, la adresa
caruia s-au auzit, nu o data, cuvinte nu tocmai magulitoare.
Reprezentantii Ligii au mai intocmit o rezolutie,
prin care au cerut tuturor asociatiilor pensionarilor
din tara sa li se alature, pentru a-i determina pe
guvernanti sa indeplineasca cererile din petitie.
Profitand de ocazie, mai multi pensionari au solicitat
dreptul la cuvant, spunand fiecare ce-l doare.
Majoritatea si-au exprimat nemultumirea fata de greutatile
traiului zilnic, cand toate se scumpesc, iar pensiile
raman pe loc.
Cum unii s-au intins prea mult, a fost nevoie de interventia
organizatorilor care le-a reamintit ca asteapta si
altii la rand.
Chiar daca era de asteptat sa participe mai multa
lume, s-a dovedit fie ca pensionarii nu au aflat despre
manifestatie, fie ca au preferat sa-si ocupe timpul
cu altceva.
Chiar si asa, cei prezenti au fost destul de greu
de stapanit, sloganuri de genul "Jos Falca",
"Jos Guvernul" facandu-se auzite nu
o data.
Anca
Halmagean - Adevarul
Trei
sefi noi in institutiile aradene
Prefectul
Cristian Stragea i-a prezentat ieri pe trei dintre
noii directori ai institutiilor deconcentrate aradene.
Este vorba de Dana Danoiu (Agentia pentru Protectia
Mediului), Ioan Hondea (Directia pentru Agricultura
si Dezvoltare Rurala) si Mihaela Vasil (Casa Judeteana
de Pensii).
Cei trei au fost numiti recent in posturile ramase
libere dupa demisiile fostilor sefi.
Astfel, prin Decizia presedintelui Agentiei Nationale
pentru Protectia Mediului, incepand cu data de 4 iulie
2005, Dana Danoiu exercita cu caracter temporar, pana
la validarea concursului organizat, conform reglementarilor
in rigoare, dar nu mai mult de 6 luni, functia publica
de conducere de director executiv al Agentiei pentru
Protectia Mediului Arad.
Danoiu a mai fost la conducerea institutiei avand
cunostinta de problemele si necesitatile institutiei.
Totodata, printr-un ordin al Ministrului Agriculturii,
Padurilor si Dezvoltarii Rurale, incepand cu data
de 4 iulie 2005, Ioan Hondea exercita cu caracter
temporar, pana la validarea concursului organizat,
conform reglementarilor in vigoare, functia publica
de conducere de director executiv la Directia pentru
Agricultura si Dezvoltare Rurala a judetului Arad.
La randul sau, Hondea are o bogata experienta agricola,
trecand de-a lungul timpului prin mai multe functii,
de la sef de ferma la coordonator SAPARD.
In fine, printr-o decizie a presedintelui Casei Nationale
de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, incepand
de ieri Mihaela Vasil (actualmente consilier municipal)
va exercita temporar, pana la ocuparea postului prin
concurs, functia publica de conducere de director
executiv la Casa Judeteana de Pensii Arad.
Desfasurarea concursului pentru ocuparea postului
va avea loc in zilele de 16 - 17 august 2005.
Mihaela Vasil a declarat ca desi nu este specialist
in asistenta sociala, va putea sa-si duca la bun sfarsit
activitatea, dat fiind faptut ca are cunostinte de
management si o echipa pe care sa se bazeze.
Calin
Ghinaciu - Agenda zilei
Atentie
aradeni, cad cladirile!
Zeci
de cladiri mai vechi de 100 de ani din municipiul
Arad se pot prabusi la primul cutremur serios.
Nimeni nu are insa o evidenta exacta a numarului celor
care prezinta risc seismic, desi durata de folosinta
a unei constructii civile este de 50 de ani, perioada
dupa care trebuie facuta o expertiza.
Expertizele trebuie executate de specialisti, la comanda
proprietarilor care nu se inghesuie sa o faca.
Bucati de tencuiala se desprind zilnic de pe fatadele
cladirilor vechi, uneori ranind trecatorii.
Asemenea cladiri, ridicate acum peste 100 de ani,
risca sa se prabuseasca la primul cutremur major.
Este vorba despre zeci de imobile, in care locuiesc
sute de persoane fara sa stie la ce riscuri se supun.
Conform specialistilor, durata de folosinta a unei
constructii civile este de 50 de ani, perioada in
care aceasta poate face fata la doua cutremure majore.
Inutil sa mai spunem ca majoritatea cladirilor din
centrul vechi al Aradului sau din zonele adiacente
Bulevardului Revolutiei prezinta un grad ridicat de
risc, datorita umezelii care in timp a afectat structura
de rezistenta si a faptului ca nu au fost consolidate.
Din pacate, nici nu au fost expertizate, pentru a
se vedea in ce clasa de risc se incadreaza.
"Ele trebuiau expertizate la cererea proprietarilor,
dupa expirarea duratei de folosinta de 50 de ani.
Expertiza trebuie facuta de catre specialisti autorizati
de catre Ministerul Lucrarilor Publice, Constructiilor
si Locuintei.
Incadrarea intr-o clasa de risc se face in functie
de gradul de seismicitate, care in zona noastra e
mai redus, structura de rezistenta etc." - a
precizat inspectorul sef Gheorghita Leonid, de la
Inspectoratul de stat in Constructii.
Ca urmare, la nivelul Aradului nu s-a aplicat inca
pe cladiri celebra bulina rosie, iar o situatie a
celor cu grad mare de risc nu exista nici la Inspectoratul
de Stat in Constructii, nici la Apararea Civila.
Orlando
Toader - Arad Expres
Stadionul
ACU – intre instanta si somatie de evacuare
Controversatul
subiect al demolarii stadionului ASTRA-CFR Arad a
luat, incepand de ieri, o alta intorsatura.
Ieri dimineata, conducerea Clubului Sportiv ACU a
depus documentele necesare la Judecatoria Arad prin
care ataca in instanta decizia Consiliului Local Arad,
din 20 iunie 2005. "Atacam in instanta nelegalitatea hotararii
CLM care a aprobat PUD de pe str. Banu Maracine, inclusiv
demolarea stadionului Astra-CFR Arad si construirea
in acelasi loc a doua supermarket-uri. In baza Legii
Educatiei Fizice 69/200, modificata prin Legea 472/2004,
desfiintarea unei baze sportive apartinand domeniului
public si privat al statului sau al unitatilor administrativ
teritoriale se va putea face numai prin hotarare de
Guvern si cu construirea prealabila a altor baze sportive
similare celor desfiintate. Aceasta adresa a fost
inaintata si institutiei prefectului, cerandu-i prefectului
Cristian Stragea sa o atace in contencios administrativ",
ne-a declarat presedintele Consiliului de Administratie
ACU Arad, George Albu.
Pe langa aceasta actiune in instanta, clubul se mai
confrunta cu o alta problema.
Astazi, expira ultimatumul dat de primarul Gheorghe
Falca, ca pana la data de 8 iulie 2005, spatiul ocupat
din incinta stadionului de pe Banu Maracine 1-5, sa
fie eliberat, "in caz contrar, se va proceda
la evacuare pe cale silita", conform unei
adrese inaintate clubului, cu numarul 248731, din
data de 4 iulie a.c. Cladirile bazei sportive - proprietatea Astra Vagoane Prin adresa nr. 1389 din 8 iunie, Guvernul - prin
intermediul Agentiei Nationale de Sport - a comunicat
Municipalitatii aradene ca, in conformitate cu legislatia
administratiei publice locale, decizia de desfiintare
a arenei sportive Astra apartine intru totul Consiliului
Local.
Consilierii au votat in sedinta CLM din data de 20
iunie a.c., hotararea nr. 137, aprobarea Planului
Urbanistic de Detaliu "Ansamblu de cladiri
comerciale - str. Banu-Maracine" si trecerea
Arenei AAC din proprietatea publica in cea privata
a Municipiului, singura modalitate ca terenul cu pricina
sa poata fi scos la licitatie, hotararea nr. 138.
Raportul care sta la baza hotararii si, implicit,
a desfiintarii arenei este de doua pagini (unul dintre
cele mai ample raporturi ale administratiei actuale).
In 15 noiembrie 1976, prin decizia nr. 638, Comitetul
executiv al Consiliului popular al judetului Arad
a decis transmiterea din administrare operativa a
municipiului Arad, in administrarea operativa a Intreprinderii
de Vagoane Arad, imobilul inscris in CF nr. 5130.
Dupa cum este cunoscut, potrivit actelor de infiintare
si de inregistrare la Judecatoria Arad, Clubul sportiv
Astra functioneaza ca persoana juridica in baza Legii
21/1924 si a Decretului 31/1954, ca asociatie sportiva
pe langa SC Astra Vagoane Arad SA, "cu scop
nelucrativ si sport de performanta si de masa
in favoarea salariatilor societatii".
In acest sens, clubul sportiv a fost dotat cu baze
sportive si mijloacele materiale si banesti care sunt
proprietatea SC Astra Vagoane Arad SA. Situatia
juridica – terenul este al municipalitatii In luna mai a anului 1997, SC Astra Vagoane Arad
SA a dat in folosinta, pe o perioada de 30 de ani,
urmatoarele mijloace fixe: cladire vestiar sportiv
str. Voluntarilor nr. 2; apartamentul nr. 26 din B-dul
V. Milea nr. 19; cladire bazin inot si toate dotarile
si amenajarile ca: cladire corp A si B din Padurice,
punct termic, imprejmuirile, alei din betoane; stadionul
de fotbal si tribuna UVA (stadion ASTRA-CFR); terenurile
de tenis de pe malul Muresului cu toate dotarile.
Prin Adunarea Generala Extraordinara a membrilor fondatori
ai clubului, din data de 28 iunie 2005, a fost mandatat
presedintele CA, George Albu, sa reprezinte clubul
in exclusivitate in relatiile cu autoritatile locale
privind situatia stadionului Astra-CFR.
In lipsa acestuia, societatea va fi reprezentata de
Ioan Todinca, prim vicepresedinte al CA al Clubului
sportiv ACU Arad.
Reprezentantii clubului considera ca conditiile cerute
de textul Legii sportului nu sunt intrunite, astfel
ca hotararea CLM ar fi ilegala.
Principala nemultumire a celor de la ACU se refera
la demolarea stadionului.
Proprietarul terenului, conform extrasului de carte
funciara, nr. 5130, din 1993, rubrica "foaia
de proprietate", este Statul roman, Consiliul
Popular Arad, adica practic terenul este al municipalitatii,
din 1946, iar Uzina de Vagoane Arad este in administrare
operativa pentru 15.951 mp, asupra imobilelor de sub
A.78 si 80, la fel ca si Regionala de Cai Ferate Timisoara.
In sedinta Adunarii Generale Extraordinare din data
de 20.10.2003, prin cererea inregistrata pe rolul
Judecatoriei Arad sub nr. 11.916/31 octombrie 2003,
Clubul Sportiv "Atletic Club Universitatea"
Arad a solicitat instantei inscrierea in Registrul
Asociatiilor si fundatiilor a noului sediu, de pe
Banu Maracine nr. 1-5, cerere admisa, avand in vedere
ca petentul este beneficiarul unui drept de folosinta
asupra noului sediu pe o durata de 30 de ani. Protest Consiliul de Administratie al ACU Arad a adresat
o nota de protest si Consiliului Local, imediat dupa
sedinta cu pricina, din data de 20 iunie a.c.
Chiar in acest protest se specifica faptul ca terenul
de joc este domeniu public si este administrat
de CLM Arad. "Se uita faptul ca sub tribuna am amenajat
cu forte proprii vestiare, grupuri sanitare, birouri
etc. Acest stadion, tendentios declarat o ruina, este
omologat de FRF. In anul 2000, printr-o cerere depusa
la CLM am solicitat atribuirea, cu titlu gratuit,
pe 49 de ani a folosintei terenului aferent stadionului,
solicitare ramasa fara raspuns. Din cartea funciara
rezulta ca jumatate din stadion este proprietate Regionalei
CFR Timisoara, iar reparatii capitale trebuiau facute
de aceasta unitate. Cealalta jumatate de stadion,
CLM afirma ca este proprietatea sa si atunci cine
trebuia sa faca reparatiile?", sunt doar
cateva intrebari adresate conducerii orasului, in
protestul inaintat CLM si primarului Gheorghe Falca "Clubul nostru foloseste aceasta baza sportiva
din 1998, pe baza acordarii folosintei pe 30 de ani,
din partea SC Astra Vagoane Arad SA. Demolarea stadionului
aduce mari prejudicii clubului nostru, care are 10
grupe de copii si juniori, o grupa de seniori care
urmeaza sa se desfiinteze deoarece nu se stie unde
va activa a mai spus presedintele CA al clubului,
George Albu."
Anca
R. Badila - Observator
Orasele
mici si mijlocii vor mai multi bani de la Guvern !
Unele
localitati au nevoie de zeci de miliarde pentru investitii Primarii
din aproape 200 de orase mici si mijlocii, reunite
in Asociatia Oraselor din Romania, au solicitat, miercuri,
Guvernului, modificarea legislatiei in domeniul administratiei
publice locale, dorind o mai mare autonomie si o redistribuire
a fondurilor provenite din impozite si taxe, care
sa aduca banii necesari unor investitii locale.
Asociatia Oraselor din Romania a prezentat situatia
grava in care se afla majoritatea localitatilor, multe
fiind in pragul colapsului financiar, incapabile sa
aloce fonduri pentru investitii, situatie in care
este aproape imposibil sa se mai repare drumuri, sa
se extinda retele de apa sau canalizare etc.
La nivelul judetului Arad, lucrurile nu stau mai bine.
Multe localitati au nevoie de zeci de miliarde pentru
a scapa de nenumaratele probleme stringente care afecteaza
bunul mers al oraselor.
In schimb, sunt si cateva localitati care, daca se
poate spune asa ceva in Romania anului 2005, o duc
mai bine, gratie investitiilor straine, ce aduc fonduri
suplimentare la bugetele locale. Unii primari nu se plang In judetul Arad, exista unele orase (e drept,
putine), care au reusit cat de cat sa-si rotunjeasca
veniturile la bugetul local, ceea ce face ca edilii
acestor localitati sa nu prea aiba motive de nemultumire,
in comparatie cu alti colegi, mai vitregiti de soarta.
De exemplu, la Ineu, prin investitia firmei Delphi,
dar si prin altele, bugetul local se rotunjeste destul
de bine, aproape se va dubla, din unele estimari,
astfel ca primarul Nicolae Mehelean poate sa se declare
fericit in comparatie cu alte cazuri din tara.
Aceeasi situatie o intalnim la Chisineu Cris, unde,
de asemenea, sunt cateva firme care au investit in
zona industriala a orasului si de pe urma caruia primarul
Gheorghe Burdan poate sa mai faca o investitie, sa
repare o strada.
Nici la Pancota nu auzi prea des nemultumiri din partea
primarului Iosif Retter (chiar daca provine din randurile
opozitiei), cele cateva firme care au investit in
zona aducand la buget o suma de bani care, cat de
cat, acopera nevoile, chiar daca nu in totalitate,
ale orasului.
In schimb, alte localitati, din diferite motive, n-au
reusit sa atraga investitii, astfel ca au ramas la
mana Guvernului sau a Consiliului Judetean. Santana are nevoie de "injectii"...
financiare Un prim caz, din categoria celor mai "ghinionisti",
este cel al tanarului oras Santana, care face cu greu
fata nevoilor de dezvoltare ale localitatii.
Primarul Viorel Enache sustine ca s-au mai facut intalniri
cu primari (indiferent de culoarea politica), dar
ca pana in prezent aproape nici unul nu a reusit sa
obtina fonduri suplimentare la bugetul local. "Banii sunt o problema generala si noi am
mai avut intalniri intre primari, pe aceasta tema.
Din pacate, nimeni nu a primit fonduri suplimentare
fata de bugetul propriu, care este unul de supravietuire.
Daca vrei sa supravietuiesti, ai nevoie de "injectii".
Chiar si pentru cei care au avut proiecte sunt greutati.
Noi trebuia sa primim bani pentru un proiect in octombrie
si au venit abia in iunie. Si numai o parte. Acum
trebuie sa luam o hotarare de Consiliu sa punem noi
o parte din bani", spune Viorel Enache.
Pentru acest an, nici macar putinul pe care si l-au
propus cei de la conducerea Santanei nu va putea fi
realizat.
Reparatia capitala a celor 7 kilometri de drum asfaltat
(din 87 de kilometri cat are orasul) nu se va face,
Primaria reusind doar sa carpeasca, ici-colo, unde
gropile aratau ca dupa bombardament.
Ca orasul sa ajunga la un nivel cat de cat civilizat,
sumele necesare sunt exorbitante, iar in conditiile
actuale, va fi nevoie, probabil, de ani de zile, pentru
ca proiectele administratiei locale sa poata fi realizate.
"Necesarul orasului este estimat undeva la
170 de miliarde de lei, dar de acesti bani avem nevoie
pe etape. Anul asta ne-ar trebui macar 50 de miliarde
de lei la investitii, dar cred ca vom reusi sa adunam
abia 10 miliarde. Va trebui sa facem o intalnire cu
primarii, sa vedem cum putem obtine credite, pentru
ca altfel nu ne vom descurca", mai spune
primarul Santanei. Lipova se imprumuta Daca tot veni vorba de credite, sa spunem ca orasul
Lipova este primul din judet (exceptand municipiului
Arad), care a apelat deja la aceasta "stratagema".
"Stam slab de tot. Am facut un imprumut de 7
miliarde ca sa putem demara programul Samtid, pentru
retelele de apa. Daca terminam cu apa si canalizarea,
va trebui sa ne ocupam de refacerea strazilor, care
iar necesita fonduri imense", sustine primarul
Viorel Popina.
Orasul, din fericire, nu are datorii (cu exceptia
societatii de gospodarire comunala Urbisserv, care
e un caz aparte), Viorel Popina sustinand ca din vanzarea
spatiilor comerciale, in anii trecuti, s-au acoperit
cat de cat gaurile din buget.
Insa, in afara de aceasta "peticire"
a bugetului, investitiile in ultimii ani in Lipova
au fost foarte putine.
Nevoile orasului, numai in acest an, ar fi undeva
la 30-40 de miliarde de lei, bani cu care Primaria
ar putea rezolva unele investitii de stricta necesitate.
Asta, fara a vorbi de fondurile necesare pentru introducerea
gazului in localitate, un proiect extrem de important,
care ar putea atrage, in sfarsit, mai multe firme
interesate sa investeasca in zona. Sebisul doreste bani pentru protectie sociala Primarul Sebisului, Gheorghe Feies, este nemultumit,
pe langa lipsa fondurilor, si de activitatea Asociatiei
Oraselor. "Eu am o nemultumire vis-a-vis de cei care
sunt in fruntea asociatiei, dar nu fac demersurile
necesare ca sa reglementeze problemele cu care se
confrunta primariile. Ar trebui alocate fonduri de
la Guvern pentru drumurile comunale si tronsoanele
de drumuri judetene din orase, care acum intra in
sarcina noastra. Ne-au dat serviciile comunitare,
cum e evidenta populatiei, noi facem investitii, cumparam
aparatura, iar taxele merg la bugetul de stat. Noi
nu luam nici un ban", spune Feies.
Cat priveste problemele Sebisului, primarul sustine
ca nu exista bani nici pentru ajutorul social sau
pentru persoanele cu handicap. "Este obligatorie o rectificare de buget la
nivel de tara, pentru ca acum, s-a vazut, nici o localitate
n-a primit bani. Si 2-3 miliarde daca ne-ar da, sa
fie cat de cat sustinute unele activitati cu caracter
social. Noi incercam sa va-lorifica cat putem potentialul
local, sa aducem investitori, dovada ca am ajuns ca
potential si buget pe locul doi, dupa ce am fost pe
noua, dar mai e nevoie de ajutor si de la bugetul
de stat", mai adauga primarul Sebisului.