Adevarat simbol al Aradului, Cetatea si-a deschis ieri portile pentru lumea civila, aradenii – si nu numai ei – avand posibilitatea sa intre intre zidurile care, inca, mai sunt o opreliste pentru cei care doresc sa mai cunoasca ceva in plus despre istoria acestor locuri. Ziua Portilor Deschise face parte dintr-un amplu proiect coordonat de Consiliul Europei, organism international care a reusit, din 1991 incoace, sa convinga autoritatile care au in administrare obiective de patrimoniu inchise circuitului civil sa lase populatia, o data pe an, sa le viziteze.  Directorul Biroului de Informare al Consiliului Europei de la Bucuresti, Mariana Nitelea, prezenta la acest eveniment, a subliniat faptul ca prin acest demers se urmareste cresterea gradului de constientizare, in randul cetatenilor europeni, a valorilor de patrimoniu pe care le detine fiecare tara si oras in parte. Demersul Consiliului Europei a gasit ecoul scontat in toate tarile membre, astfel incat, cel putin o data pe an, sunt deschise portile unor obiective de patrimoniu care, in rest, raman doar obiective inscrise pe harta. Cetatea Aradului – sediul Batalionului 191 de Infanterie "Radu Golescu" si-a primit ieri vizitatorii.  Cu sprijinul Primariei Municipiului Arad, Cetatea de secol XVIII a putut fi vizitata de peste 200 de persoane.  Majoritatea vizitatorilor, printre care s-au aflat si reprezentanti ai autoritatilor publice locale si judetene, a ascultat cu interes adevarata lectie de istorie oferita de ghidul desemnat special pentru acest eveniment. Cetatea Aradului a fost construita intre anii 1763 – 1783, dupa planurile unui general austriac, planurile originale aflandu-se acum la Viena.  Pe parcursul celor 20 de ani de constructie au fost demolate peste 150 de case si a fost rotunjita bucla raului Mures. Cetatea este de forma stelara hexagonala, pe o circumferinta de 3.180 de metri, avand bastioane de tip cavaler si detasate, flancate de cate doua redute pentagonale prevazute cu guri de tragere pentru artilerie, fiind, in total, 296 de guri de foc. In fata acestui sistem de constructie, pe un nivel inferior, se aflau cazematele, in partea de sud a cetatii – mai vulnerabila intrucat nu era aparata de rau – fiind ridicate noua cazemate strajuite de un sant de aparare ce, in caz de nevoie, putea fi alimentat cu apa din Mures. In interiorul cetatii au fost construite mai multe corpuri de cladiri cu diferite destinatii: corpul comandamentului, cladirea corpului garzii, manastirea – spital (care includea si biserica in stil baroc).  O parte din cazemate era locuita, alta parte fiind prost aerisita si igrasioasa.  Aici au fost intemnitati rasculatii lui Horea, Closca si Crisan, Eftimie Murgu, 16 generali (din care 13 au fost executati la 6 octombrie 1849 langa zidurile cazematelor exterioare) si ofiterii armatei republicane ungare (intre 1849 si 1857).  Tot aici a fost intemnitat si asasinul arhiducelui Franz Ferdinand de Habsburg (ucis la Sarajevo in anul 1914).  In cetate, de-a lungul vremii, au stationat formatiuni militare si paramilitare, precum garzile civile, batalioanele regimentului romano – banatean din Caransebes, Batalionul 2 al Regimentului de linie 31 Leiningen, armata coloniala franceza si armata sarba. Din luna iulie a anului 1919, Cetatea Aradului a fost preluata de armata romana ce o foloseste de atunci incoace (cu exceptia perioadei cuprinsa intre anii 1947 – 1968 cand a fost ocupata de Armata Rosie). Cu ocazia Zilei Portilor Deschise, in Palatul Administrativ si in organizarea Primariei Municipiului Arad a avut loc si un simpozion dedicat Cetatii Aradului.  La eveniment au fost prezentate o serie de date legate de istoria acestui obiectiv de patrimoniu, dar si legate de stilul arhitectonic al acestuia.  Poate ca, incepand cu anul 2007, Cetatea va fi redata aradenilor, astfel incat acest obiectiv sa intre in circuitul civil si turistic, pentru ca de maretia si frumusetea lui sa se poata bucura cat mai multa lume. Mihaela Cerna - Adevarul

Primarul Aradului este acuzat de o consiliera locala ca a luat spaga 200.000 de euro Primarul Gheorghe Falca, mai cunoscut ca fin al presedintelui Romaniei, Traian Basescu, este anchetat de politisti in urma unei sesizari facute la Parchetul National Anticoruptie de catre o membra a Consiliului Local Arad.  Autoarea, Rodica Borza, fosta membra PSD, acum independenta, este o mai veche adversara a edilului aradean.  In plangerea ei, intocmita in luna iulie, Rodica Borza formuleaza mai multe acuzatii, unele extrem de grave, la adresa lui Falca.  Intre altele, este vorba de contractele Primariei Arad cu societatea Recons, firma la care este actionar principal Gheorghe Seculici, socrul primarului. "Mentionez de la inceput faptul ca primarul Gheorghe Falca este finul d-lui presedinte Traian Basescu si ginerele vicepremierului Gheorghe Seculici (intre timp acesta si-a pierdut functia – n.n.), calitati pe care le invoca pentru a intimida pe de o parte, iar pe de alta parte in a incalca legea fara nici o retinere", se arata in plangerea depusa la PNA.  Procurorii anticoruptie au trimis insa sesizarea la Parchetul de pe langa Judecatoria Arad, de unde a ajuns la Politie, care l-au luat deja la intrebari pe primar. Comisioane pentru terenuri Rodica Borza mai sustine ca Falca ar fi luat doua spagi, fiecare de cate 100.000 de euro. In primul rand, este vorba de firma care administreaza supermarketul Kaufland, care a primit un teren in urma demolarii unui vechi stadion din centrul urbei.  "In sedinta de Consiliu Local din data de 20 iunie 2005, impotriva dispozitiilor legale, primarul Gh. Falca propune si consilierii puterii aproba demolarea celui mai vechi stadion din Romania, baza materiala a invatamantului aradean, pentru a se construi un supermarket al unei firme straine, despre care se spune ca primarul a luat un comision de 100.000 de euro", scrie Rodica Borza in plangerea ei.  Consiliera locala mai afirma ca decizia de demolare a stadionului s-a luat prin incalcarea mai multor legi, iar pretul de vanzare a fost de 100 euro/mp, in conditiile in care valoarea de piata in zona respectiva este de peste 500 euro/mp. Rodica Borza il mai acuza pe edilul aradean ca ar fi primit alti 100.000 de euro de la afaceristul timisorean Nicolae Miron, intr-o afacere cu pamant. "Primarul Gh. Falca, in calitate de presedinte al comisiei de fond funciar, a acordat in natura 500 de hectare de terenuri altor titulari de adeverinte decat celor care figurau in protocolul cu ADS, acesti noi improprietariti fiind reprezentati de cel in proprietatea caruia au ajuns aceste terenuri, respectiv Miron Nicolae, patronul unei firme din Timisoara. Se spune ca primarul Falca a incasat un comision de 100.000 de euro", se mai arata in sesizarea trimisa la PNA. "Trebuie sa dovedeasca" Primarul Aradului neaga categoric toate acuzatiile care i se aduc.  "Da, stiu de plangere, desi nu am obtinut-o oficial. Am fost chemat la Politie, unde am dat declaratii. Nu am primit insa plangerea in mod oficial, fiindca vreau sa o dau in judecata pe Rodica Borza pentru calomnie. Ea trebuie sa dovedeasca toate acele acuze", ne-a declarat Falca.  In privinta afacerii Kaufland, el s-a aratat amuzat de afirmatia ca ar fi primit spaga de la o firma straina de renume.  "Chiar m-am intalnit saptamana trecuta cu reprezentatii lor si le-am spus in gluma ca trebuie sa-mi dea 100.000 de euro. Au ramas si ei cu gura cascata cand au auzit de sesizare", a mai declarat Falca. In privinta afacerilor cu pamant, primarul sustine ca Aradul a devenit o tinta pentru toti speculantii imobiliari.  "Da, Miron a avut o ordonanta prezidentiala pe care am fost nevoit s-o pun in practica. E vorba de 350 de hectare. Am la dispozitie doar 650 de hectare de terenuri pentru aradeni, la o cerere de 2.000 de hectare. O sa dau ce am si dupa aceea sa se descurce ADS-ul cu oamenii care revendica. Maine chiar vine directorul ADS la Arad pentru aceste probleme", a mai spus Falca.  El a adaugat ca tinta speculantilor, pasunea din jurul Aradului, nu mai poate fi revendicata.  "Am reusit sa fac un proiect acolo, sa scot PUZ-uri, asa ca nu se mai da", a incheiat Falca. Acuzatoarea, partenera cu fostul primar PSD Primarul Aradului crede ca in spatele atacului venit din partea consilierei locale sta chiar predecesorul sau in functie, Dorel Popa.  "Doamna Borza a fost partenera cu fostul primar in multe, printre care administrarea unor contracte de care aradenii isi amintesc si acum: Parktronic, Cesarom, Centurymarc. Acum se apuca de acuze. Eu cred ca ma confunda cu Popa, dar sa stie ca mie nu-mi plac avansurile ei. Abia astept ca ea sa demonstreze in instanta acuzele tipic comuniste pe care le-a facut acolo", a mai spus Falca. Ino Ardelean - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Comerciantii din Piata "Mihai Viteazul" au mai adus o arma in lupta lor cu primarul Gheorghe Falca pentru pastrarea pietei asa cum este ea in momentul de fata.  Intr-o conferinta de presa desfasurata ieri dimineata cativa dintre reprezentantii pietarilor au prezentat rezultatele unui asa zis sondaj prin care au incercat sa demonstreze ca intentia edilului sef este gresita.  Spuneam "asa zis" pentru ca sondajului ii lipsesc cateva elemente principale, intrebarile sunt ambigue si influenteaza raspunsurile, iar cei care au realizat chestionarul au optat pentru combinarea a doua metode de sondare - in teren si la telefon.  Mai mult, este greu de crezut ca 12 operatori - atat cat a declarat ca a folosit Bazil Muresan, reprezentantul Triptic-Art (firma care a realizat chestionarul - n.r.) au avut timpul fizic necesar sa realizeze in teren 1500 de chestionare in doar trei zile.  Avand in vedere relativitatea raspunsurilor, confirmata de un sociolog, de lipsa unor detalii si de lipsa parerii partii adverse (primarul nu a putut fi contactat), ne rezervam faptul de a nu publica concluziile oferite de sondaj. Calin Ghinaciu - Agenda zilei

De saptamana trecuta a intrat in vigoare noua lege privind regimul de comercializare a oualor De joi, 1 septembrie, ar trebui sa stim exact ce fel de oua cumparam: ferma unde s-au produs, felul in care a fost crescuta gaina care le-a facut, sau ce a mancat.  Joi a intrat in vigoare noua lege privind regimul de comercializare a oualor.  Insa crescatorii de pasari sustin ca doar jumatate din producatorii de oua sunt pregatiti, prin urmare nu toti vor putea respecta noile norme.  Potrivit legii, producatorii de oua vor fi nevoiti sa clasifice produsele dupa mai multe criterii.  In functie de marime vom avea patru tipuri de oua: XL, L, M si S.  In functie de calitate, vor exista doua categorii de oua: A (sau oua proaspete) si B (sau oua de calitatea a doua ori declasate).  Acestea din urma vor putea fi folosite in industrie.  Pentru ouale din categoria A, intr-un cerc distinctiv in jurul literei vor aparea numarul distinct al producatorului, numarul de identificare al centrului de ambalare, luna si ziua in care expira. Ouale din categoria B vor avea, de asemenea, marcaj distinctiv, constand tot intr-un cerc in jurul literei B.  Ambele categorii vor fi marcate printr-un cerc distinctiv in jurul literei, in care vor aparea numarul producatorului, numarul de identificare al centrului de ambalare, precum si ziua in care expira.  De asemenea, noul act normativ prevede ca toate ouale sa fie curate.  Noile reguli nu sunt impuse doar la comercializare, ci pe intregul lant de productie.  Astfel, cei care cresc gaini in aer liber sunt obligati sa amenajeze fermele astfel incat pasarile sa stea afara intreaga zi.  Cu toate ca noile exigente vor reprezenta mai multe cerinte, producatorii de oua spun ca nu vor majora preturile.  Noile exigente nu sunt impuse doar la comercializare, ci pe intreg lantul de productie, colectare, ambalare.  Astfel, producatorii care vor livra oua de la gainile in aer liber trebuie sa stie ca au obligatie sa-si amenajeze fermele astfel incat gainile sa aiba acces in aer liber pe tot parcursul zilei si densitatea nu trebuie sa fie mai mare de 2.500 de gaini pe hectar. De asemenea, cei care furajeaza gainile trebuie sa respecte anumite retete.  Inainte de a parasi locul de productie, fiecare container cu oua trebuie marcat cu urmatoarele informatii: numele, adresa si numarul de identificare al producatorului, numarul de oua si greutatea lor, data ouatului sau perioada de ouat si data livrarii.  Informatiile trebuie inscrise pe container si in documentele insotitoare.  La randul lor, colectorii sunt autorizati sa colecteze si sa ambaleze oua numai daca indeplinesc anumite conditii, cum ar fi sistemele de aerisire si iluminare corespunzatoare, existenta unor dispozitive pentru clasificarea oualor dupa greutate si un dispozitiv pentru stampilare.  Potrivit hotararii de guvern, colectorilor li se vor aloca si trei coduri: unul de tara (RO), unul de judet (ex. Bc) si un cod din trei cifre (de la 001 la 999) care reprezinta numarul de ordine in cadrul judetului.  In pietele din Arad, majoritatea comerciantilor de oua nu au aflat inca despre aceste noi reglementari, iar cei care stiu despre ele nu prea sunt de acord. Viorica N., 37 de ani, din Pancota: "Daca va fi aprobat acest nou sistem de comercializare a oualor nu stiu ce vom face, noi toti, cei care avem gaini. Normal ca la mine in curte au toate conditiile si toata ziua se afla in aer liber si le dau sa manance porumb si concentrate. Am vreo 53 de gaini pentru oua si practic din asta traiesc. " Marian B., 56 de ani, din siria: "Vin la Arad, in piata, doar sambata cu oua. Vand cam 80-100 de bucati. In siria sunt doar eu cu nevasta mea. Mi se pare o aberatie aceasta clasificare a oualor dupa marime. De unde stiu eu care sunt XL sau S". Maria B., 67 de ani, Arad: "Am in curte 44 de gaini si ca sa imi mai completez pensia vand oua in piata. Mai mult ca sigur ca o sa renunt sa mai vand oua dupa ce aceasta lege de care mi-ati spus voi acum va intra in vigoare". Anca R. Badila - Observator

Printre proiectele selectionate in cadrul programului PHARE 2004-2006 de Agentia pentru dezvoltare regionala este si unul aradean.  Acesta se refera la modernizarea tronsonului Julita - Madrigesti.  Proiectul va fi transmis Ministerului integrarii europene pentru selectia nationala din octombrie.  Pana atunci alte zeci de drumuri aradene sunt in atentia Consiliului judetean.  Proiectul de modernizare a tronsonului de drum Julita - Madrigesti face parte din traseul turistic E 68 Moneasa. Programul Phare de coeziune economica si sociala ofera finantari nerambursabile ptr proiecte de infrastructura regionala, iar tronsonul aradean a fost ales sa participe la selectia nationala din octombrie.  Alte zeci de drumuri asteapta sa fie reparate si in acest sens, peste o saptmana va avea loc o licitatie.  Consiliul judetean negociaza cu o firma germana de specialitate pentru lucrari de infrastructura de la modernizare de drumuri comunale, judetene si pana la cele nationale si autostrazi.  Printre cele 9 tronsoane vizate se numara cele intre Gurahont si Zimbru, Vinga si Felnac si intre Halmagel si Luncsoara.  Izabela Vekas - Televiziunea Arad