O
fi de mica amploare actiunea PRM-istilor aradeni,
dar e spectaculoasa.
Celebrul partid a suferit, nu-i vorba, astfel de lovituri,
dar ele erau mai degraba reactii individuale.
O repudiere a lui Corneliu Vadim Tudor la nivel de
grup parea o imposibilitate.
Si iata ca intreaga filiala Arad pleaca de sub aripa
« tribunului », migrand in tabara lui Corneliu Ciontu.
Aceasta nu este o miscare dictata de orgolii si nici
o goana dupa functii si onoruri. Dimpotriva.
Daca Vadim reia cu totul haturile partidului, cei
care s-au ridicat impotriva lui vor fi "sacrificati"
pe altarul mantuirii patriei, adica trimisi cu spitul
pantofului direct la cules capsuni pe pajistile de
dincolo de frontiera PRM cu lumea normala.
Important, in aceasta intamplare, este faptul ca aradenii
prefera lumea normala.
Ei sperasera, pana acum, ca PRM mai poate fi reformat.
Ca mai poate evada de sub eticheta lipicioasa de partid
nationalist si extremist, eticheta care nu reflecta
neaparat ideile membrilor sai, ci pe cele ale conducatorului.
Dar si mai interesant este faptul ca pleaca taman
o filiala din Ardeal, loc in care Vadim Tudor inregistreaza
o cota de popularitate ridicata.
Exact la granita cu Ungaria, loc in care « tribunul
» vitupera impotriva asupririi romanimii de catre
maghiarime si impotriva scenariilor de rupere a Ardealului
de trupul sfant al tarii, iata ca incordarile nationaliste
cad in derizoriu.
Mai mult, Aradul poarta inca memoria refugierii zecilor
de mii de romani alungati spre sud, in 1940, de Dictatul
de la Viena.
El este spatiul unei imense suferinte istorice.
Dar este, in acelasi timp, spatiul unei recuceriri
a luciditatii.
Istoria a fost sanctionata de istorie.
Prezentul, insa, trebuie construit in limitele decentei
si ale normalitatii.
Cu Vadim inapoi, la coarnele plugului PRM, nu se va
semana decat vant si nu se va culege decat furtuna.
Acesta este intelesul gestului solidar al membrilor
partidului din judetul Arad.
Din acest moment, ceva in structura de profunzime
a acestui partid s-a schimbat.
El nu mai e unitar nici la varf, nici la (cum s-ar
spune) baza.
E plin de fisuri peste tot.
Tot mai putini membri ai partidului cred in povestile
cu vampiri ale marelui bard national si in visurile
lui de a deveni motorul turbodiesel al partidelor
populare europene.
Cu toate acestea, rolul lui politic e departe de a
se fi incheiat.
Aradul e doar inceputul unui fenomen absolut firesc,
de constientizare a unei incompatibilitati intre Vadim
si formatiunea pe care a creat-o.
Anormalitatea mai are, insa, suficient loc de desfasurare
in pitoreasca noastra patrie.
Radu
Ciobotea - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
Prime
consistente pentru someri
Somerii
care isi gasesc de lucru intr-o localitate situata
la o distanta mai mare de 50 kilometri obtin o prima.
Potrivit, Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei
de Munca Arad, somerii indemnizati care se incadreaza
in munca intr-o localitate situata la o distanta mai
mare de 50 km de localitatea beneficiaza de o prima
de incadrare neimpozabila, acordata din bugetul asigurarilor
pentru somaj, egala cu nivelul a doua salarii minime
brute pe tara in vigoare la data acordarii.
De asemenea, somerul se poate bucura de o prima frumusica
daca in perioada in care beneficiaza de indemnizatie
se incadreaza intr-o alta localitate si, ca urmare
a acestui fapt, isi schimba domiciliul.
In acest caz, somerul, primeste o prima de instalare,
acordata din bugetul asigurarilor pentru somaj, egala
cu nivelul a sapte-salarii minime brute pe tara in
vigoare la data instalarii.
In cazul incadrarii in munca intr-o localitate din
alt judet, drepturile vor fi acordate de agenda pentru
ocuparea fortei de munca judeteana unde beneficiarul
s-a aflat in evidenta.
Astfel ca dosarul acestuia urmeaza sa fie transferat
la agenda pentru ocuparea fortei de munca in a carei
raza isi stabilestc noul domiciliu, care va acorda
si celelalte drepturi prevazute de lege si va urmari
respectarea obligatiilor ce decurg din acordarea drcpturilor.
Simona
Valan - Agenda zilei
75
de ani de la infiintare
Clubul
ROTARY a sarbatorit 75 de ani de la infiintare si
10 de la refondare!
Festivitatea a fost gazduita de teatrul Ioan Slavici!
Peste 200 de rotarieni din tara si strainatate au
sarbatorit dublul eveniment impreuna cu invitatii
lor.
Cu aceasta ocazie a avut loc un spectacol omagial
cu ION CARAMITRU si un concert al filarmonicii de
stat.
Clubul a fost infiintat pe 4 octombrie 1930, intre
1940 si 90 a fost interzis de autoritati, iar mai
apoi reinfiintat pe 17 mai 1995.
Clubul are ca scop incurajarea si cultivarea idealului
de a fi folositor atat in viata personala, cat si
profesionala si sociala, promovarea relatiilor de
intelegere mutuala internationala.
Printre proiectele internationale derulate de Rotary
ARAD se numara organizarea de tabere si concursuri
pentru elevi, acordarea de ajutoare pentru copii din
Iugoslavia si dotarea unor spitale.
De asemenea, Rotary Arad sponsorizeaza si proiecte
culturale si sportive.
Izabela
Vekas - Televiziunea Arad
La
Minisul de Sus - Cu mic cu mare, toti au sarbatorit
hramul bisericii
Dupa
ce traversam localitatea Taut,
inspre Nadas,
ajungem la barajul lacului de acumulare.
Aici se formeaza o ramificatie care o ia la stanga
peste baraj si ne duce inspre localitatea Minisul
de Sus.
In anul 1755 este consemnata existenta unei biserici
de lemn cu hramul "Inaltarea Domnului"
construita in mijlocul satului, pe dealul Cioc,
unde se afla si cimitirul.
In anul 1892 a fost inlocuita cu actuala biserica
de zid ce poarta hramul celei vechi.
Minisul de Sus a devenit renumit prin exploatarile
de diatomita.
Cariera, deschisa din anul 1935, pe versantul sudic
al "Dealului Uratu", producea mii
de tone pe an. "Duminica, biserica s-a imbogatit cu o pictura
ce ii lipsea: Inaltarea Domnului. Aceasta a aparut
la intrarea in lacasul de cult, ca o necesitate." Mihai Stoica, un batran chipes, care la peste
80 de ani (ce cu greu si-i arata) ne-a spus: "Astazi
este hramul bisericii noastre greco-catolice unite
cu Roma, sarbatoare importanta pentru comunitatea
noastra de oameni credinciosi. De mult nu am mai vazut
la Minisul de Sus izbucniri de bucurie ca astazi.
Chiar daca sarbatoarea a fost mai putin stralucita
de soare, a avut multa lumina, putini stropi de ploaie,
si multa dragoste fata de Domnul nostru Iisus Hristos". Au fost prezenti fii ai satului, dar si multi
din localitatile invecinate, pentru a se intalni cu
PSP Alexandru Mesian, episcop de Lugoj, al episcopiei
Greco-Catolice unite cu Roma.
Toti
au avut bucuria de a se intalni cu un barbat cult
si intelept, cu o infatisare placuta si maniere alese,
inzestrat in acelasi timp cu talent oratoric deosebit,
care a cucerit in scurta vreme inimile credinciosilor
din Minisul de Sus si din imprejurimi.
Prezenti au fost si Ioan Ardelean (preotul din Vladimirescu),
Radu Farcas (preot din Gradiste), Marcel Tarce (Cruceni),
Nistor Chisbora (protopop de Arad), Miron Jarca (Pecica)
si bineinteles sufletul acestei organizari impecabile,
preotul Gheorghe Dubestean, parohul bisericii din
Minisul de Sus.
Dupa slujba s-a sfintit pictura de la intrarea in
biserica.
Sarbatoarea a continuat cu o masa imbelsugata pentru
toti participanti, cu hora satului si multa voie buna.
Plecam din Minisul de Sus pe drumul ce duce spre Taut,
de jur imprejur verdeata straluceste tot mai invingatoare.
Padurea ce se apleaca spre lacul de acumulare Taut
e bine imbracata in verde, semn ca avenit
intr-adevar vara.
Chipul parintelui paroh Gheorghe Dubesteanu, a batranului
Mihai Stoica si a tuturor celor care au participat
la aceasta sarbatoare, raman intiparite in minte tot
mai mult - fapt pentru care ii felicitam pentru cele
oferite la o mare sarbatoare a satului Minisul de
Sus.
*** "Ma bucur nespus de mult ca parintele Dubestean
a avut aceasta initiativa de a aduna in jurul domnului
nostru Iisus Hristos, la biserica pe care o pastoreste,
locuitorii satului. Este, daca vreti, cea mai mare
sarbatoare din ultimii 20 de ani. Trebuie sa stiti
ca aici, departe de oras, oamenii traiesc mai greu.
Putini au revenit, din cei plecati inainte de 1989,
din sat. Astazi, localitatea numara in jur de 200
de suflete. Scoala a fost inchisa demult si numai
trei copii bat drumul la scoala din centrul comunei
Taut. Ma gandesc ca, dupa aceasta intalnire, multi
tineri vor hotari sa revina in sat " - declara
primarul comunei Taut, dl. Gheorghe Ples.
Nicu
Cojocaru - Observator
Capsunile
- o afacere buna pentru agricultorii din Covasant
Cultivatorii
simt lipsa unui procesator Judetul
Arad nu a fost niciodata un mare cultivator de
capsuni, asa cum sunt alte judete (spre exemplu Satu
Mare).
Cu toate acestea, unii agricultori aradeni se descurca
bine din cultivarea capsunilor.
Zona din judet unde se preteaza cultura intensiva
de capsuni este Podgoria Aradului, in special in localitatile
Minis, Ghioroc, Cuvin, Covasant.
In ultima comuna mentionata se cultiva capsuni aproape
in fiecare gospodarie. "Multi dintre producatorii nostri isi maresc
suprafata cultivata de la un an la altul. Ceea ce
inseamna ca e o cultura rentabila", spune
primarul Traian Balint. "In judetul nostru sunt cultivate cu capsuni
circa 40 de hectare, din care 25 sunt la Covasant.
E vorba, in general, de mici producatori. Intr-un
an bun se pot obtine pana la zece tone de capsuni
la hectar. Acum se estimeaza circa 4 tone la hectar",
spune directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare
Rurala, Liviu Popa Buta.
In Covasant, unul din cultivatorii de traditie ne
spune ca in acest an, cu toate ca si-a marit suprafata,
estimeaza o recolta mai mica decat in anii anteriori.
Slaba productie de anul acesta e determinata de mai
multi factori.
Unul ar fi ploile cazute in perioada de crestere a
capsunilor, apoi faptul ca, spre deosebire de alti
ani, cand productia de capsuni era pe parcursul a
patru saptamani, acum capsunile se termina in doua
saptamani jumatate.
Nu in ultimul rand, oboseala solului e un factor ce
determina scaderea productiei.
Cu toate ca recolta de anul asta nu e una foarte buna,
pentru cultivatori e rentabila. Cererea este mare,
iar cultivatorii isi vand capsunile.
Valorificarea capsunelor se face, in cea mai mare
parte, direct in piata, deoarece in prezent in tara
mai sunt foarte putine societati de procesare a fructelor,
multe din cele care "inghiteau" mari
cantitati de capsuni producand gemuri, dulceturi sau
siropuri, nu mai produc de ani de zile.
Cultivatorii de capsuni simt lipsa procesatorilor;
cei din Covasant spun ca ar fi necesar ca in comuna
lor cineva sa investeasca in acest domeniu.
Anul trecut, media preturilor la capsuni a fost de
30 de mii de lei la kilogram.
In acest an, la inceputul vanzarii lor, un kilogram
de capsuni a costat 150.000 lei. Pretul a scazut apoi
la 70-80 de mii, iar in prezent capsunile se vand
in pietele aradene cu 30 - 35 de mii kilogramul. "Acesti cultivatori ar putea sa se constituie
in grupuri de producatori. Asocierea ar presupune
niste avantaje pentru ei, cum ar fi valorificarea,
mai usor, a produselor. Apoi, ar putea sa initieze
chiar ei infiintarea unei unitati pentru procesarea
capsunilor", de parere directorul DADR, Liviu
Popa Buta.
In aceste zile, pe pietele aradene, capsunile cultivate
in judetul nostru sunt concurate de cele aduse din
alte judete - cu precadere Satu Mare.
Insa, asa cum spun cultivatorii nostri, ale noastre
sunt mai aromate, mai gustoase decat cele din nordul
tarii.
Si ceva mai ieftine.