De
la furajare si pana la furculita, americanii vor sa creasca
porci in judetul nostru
O
societate din Olari,
a batut deja palma cu societatea Smithfield Consiliul
Judetean Arad, deputatul Constantin Igas, deputatul
de Timis, Valeriu Tabara, si Oficiul Judetean de Consultanta
Agricola au fost principalii organizatori ai unei
intalniri intre reprezentantii companiei americane
Smithfield care a preluat Comtim din Timisoara, si
fermieri aradeni, crescatori de porci.
Compania americana este cel mai mare procesator mondial
de came de porc, desfasurand operatiuni in Franta,
Polonia, Mexic, Brazilia si SUA. "Americanii
vin la Arad pentru ca sunt interesati sa colaboreze
cu fermieri locali crescatori de porci si cu fermieri
cultivatori de cereale din Arad", ne-a declarat
deputatul Constantin Igas.
54 de agricultori aradeni au fost prezenti la aceasta
intrevedere, aratandu-se foarte interesati de sistemul
de lucru practicat de americani, un sistem care s-a
dovedit foarte eficient in celelalte tari, mai ales
acum cand mai avem foarte putin pana la intrarea tarii
noastre in Uniunea Europeana.
La simpozion a mai participat si Directia Agricultura,
Directia Sanitar-Veterinara si Oficiul Judetean pentru
Reproductia animalelor.
Fostul ministru al Agriculturii, actualmente deputat,
Valeriu Tabara, le-a prezentat fermierilor o parte
din intentiile companiei americane: "In anii '98 si '99 s-a mai incercat o privatizare
a complexului de porci Comtim, dar a esuat. Acum,
societatea Smithfield vrea sa investeasca in Romania
aproximativ 800 de milioane de dolari, in ferme pentru
scroafe si ferme de crestere-ingrasare suine.
Este o firma serioasa care va avea nucleul de baza
aici, in vestul tarii, in judetele Arad, Timis si
Bihor". Daca in anii '90, tara noastra exporta porci-sau
carne de porc, azi importul a crescut continuu, reprezentand
aproximativ 75% din necesarul de carne de porc.
Conform datelor statistice oferite de reprezentantii
americani, judetul Arad are o suprafata cultivata
de 320,000 ha, cu o capacitate de 20 de porci/ha,
adica in total de 6.400.000 de porci. Dar efectivul
de porci "aradeni" este de 217.500
capete.
Deficitul de 6.182.500, reprezinta echivalentul a
345 de ferme de crestere-ingrasare, cu o capacitate
de 8.000 de suine pe un ciclu de crestere, deci posibilitate
de extindere a americanilor la noi in judet exista.
Dupa doua ore de discutii intre fermierii aradeni
si americani, deja o societate din Olari a batut palma
cu acestia, o micro-ferma unde cei din SUA isi vor
implementa sistemul si tehnologia de lucru pentru
un efectiv de 300-400 de capete de porci.
Alti patru fermieri din Semlac au stabilit o intalnire
viitoare cu noua conducere a Comtim-ului din Timisoara,
la sediul primariei din localitate.
Americanii au in proiect ca, din totalul de 250 de
microferme cate vor sa infiinteze in vestul tarii,
100 sa fie la noi in judet.
Discutiile dintre fermieri si acestia au fost foarte
pertinente, directe si la obiect, intrunirea incheindu-se
cu colaborari concrete de ambele parti.
Anca
Roxana Badila - Observator
"Summit"
zonal la Lipova
La
Sambateni se va realiza o sala de sport, la Lipova
exista una in care ploua La initiativa presedintelui Consiliului Judetean
Arad, Iosif Matula, a avut loc in orasul Lipova
o intalnire consultativa cu primarii localitatilor
de pe Valea Muresului, mai precis cu cei din Conop,
Covasant, Ghioroc, Paulis, Lipova, Sistarovat, Ususau
si Zabrani. Gazda intalnirii, primarul Lipovei, Viorel
Popina, a punctat importanta acestui eveniment si
a multumit oficialilor prezenti in numar foarte mare:
deputatul Constantin Igas, directori si reprezentanti
ai institutiilor subordonate Consiliului Judetean
Arad, primarii si reprezentantii localitatilor sus-amintite.
Cuvantul de inceput a apartinut presedintelui CJA,
care si-a prezentat viziunea asupra situatiei economice
si sociale a locuitorilor vaii Muresului. La randul
sau, deputatul Igas s-a pus la dispozitia celor prezenti,
care nu au ezitat sa i se adreseze, aducandu-i la
cunostinta probleme ce tin de competenta sa. Pe rand,
primarii au enumerat problemele grave ale comunitatilor
pe care le reprezinta, si au cerut ajutorul Consiliului
Judetean si al deputatului. Problema drumurilor, la ordinea zilei Poate cel mai des adusa in discutie a fost problema
drumurilor judetene si comunale, primarii rugand insistent
alocarea de fonduri pentru repararea unor tronsoane
care tind sa devina impracticabile.
S-a facut referire la DJ 708 B Ghioroc -Covasant -
Siria, DJ 68 B, drumul care leaga DN7 de Cladova,
judejului sunt necesare peste 2000 de miliarde, suma
imposibil de ob{inut in contextul in care pentru anul
2005 s-au alocat cu mare greutate circa 100 de miliarde.drumul
comunal Zabalt-Bruznic.
Asta desi se stie ca aproape toate drumurile judetene
si mai cu seama cele comunale sunt in stare critica.
La nivelul judejului sunt necesare peste 2000 de miliarde,
suma imposibil de obtinut in contextul in care pentru
anul 2005 s-au alocat cu mare greutate circa 100 de
miliarde.
Legat de starea drumurilor, primarii localitatilor
au atras atentia asupra traficului vehiculelor grele
apartinand balastierelor de pe raul Mures, sau cele
ale exploatarilor forestiere - utilaje al caror gabarit
deterioreaza carosabilul, nefiind platite catre primarii
taxe de tranzit care sa permita lucrari de refacere
si intretinere.
Pe langa faptul ca nu se taxeaza traficul greu, firmele
carora le apartin vehiculele nu platesc nici alte
taxe primariilor de pe raza localitatilor in care
isi desfasoara activitatea, majoritatea fiind inregistrate
in municipiul Arad sau in alte localitati din tara.
Solutia data de presedintele Consiliului Judejean
are la baza existenta unor acte normative in domeniu,
care prevad, printre altele, dreptul administratiilor
locale pe raza carora exista balastiere, sa beneficieze
in mod gratuit de 5000 de metri cubi de balast pe
an, care poate fi ulterior valorificat sau folosit
la lucrarile de pe raza localitatilor.
In plus, primarii au fost sfatuiti sa execute controale
ale gabaritelor vehiculelor, pentru a se depista eventualele
incalcari ale greutatii admise pe drumurile publice
in cauza, urmand sa fie aplicate amenzi care sa completeze
in oarecare masura bugetele locale. In toiul inundatiilor, primarii vor... apa! La fel de importanta este problema alirnentarii
cu apa potabila si gaz metan, conditii sine qua non
pentru dezvoltarea industriala a localitatilor, atragerea
investitorilor si oferirea unor standarde de viata
decente locuitorilor.
Pentru Sambateni, se doreste alimentarea cu apa de
la Cicir, fiind intocmit un proiect in acest sens,
la Lipova se fac eforturi serioase in cadrul programului
SAMTID in vederea reabilitarii, modernizarii si extinderii
retelei de alimentare cu apa a orasului, ramanand
de rezolvat problema deversatilor apelor reziduale
in raul Mures, activitate care trebuie stopata existand
numeroase semnale in acest sens.
La Covasant trebuie "clarificata"
situatia alimentarii cu apa si se doreste realizarea
retelei de alimentare cu gaz Paulis - Ghioroc - Covasant,
in timp ce primarul din Zabrani are trei proiecte
intocmite, printre care si cel de apa - canal, dar
nu dispune de fondurile necesare.
Si orasul Lipova spera sa beneficieze de gaz metan,
fiind facute demersuri in vederea realizarii magistralei
Majloc - Lipova de la care sa se alimenteze si comuna
Zabrani. La Sambateni se va realiza o sola de sport, la
Lipova exista una in care ploua Primarul
din Paulis a cerut spijinul Consiliului Judetean pentru
construirea unei sali de sport de dimensiuni reduse
in Sambateni, pentru a veni in intampinarea celor
250 de elevi care invata la scoala din localitate.
Daca la Sambateni sala de sport, pentru care Primaria
a alocat suma de 500 de milioane urmeaza sa fie construita,
locuitorii orasului Lipova sunt ceva mai norocosi,
pentru ca aici exista deja o sala de sport, realizata
in cadrul programului "Adrian Nastase vs.
Ion Tiriac" de vechea administratie a orasului.
Lucrarile au fost executate in stilul caracteristic,
sala fiind deja intr-o stare avansata de degradare
ca urmare a infiltratiilorde apa din tavan.
Tot la Sambateni, urmeaza sa fie construit unnou
Camin Cultural, fiind obtinuti din sponsorizari aproximativ
700 de milioane de lei. Scoala din Conop va fi evacuata Conacul lui Stefan Cicio Pop in care isi desfasoara
activitatea scoala si gradinita din Conop va fi retrocedat
fostilor proprietari ca urmare a demersurilor intreprinse
de acestia, primarul Moldovan fiind ingrijorat de
lipsa unui spatiu in care sa se mute cele doua institutii
de invatamant.
Tot la capitolul "cladiri", s-a adus
in discufie problema Liceului din Minis, care dispune
de o cladire pe care nu o foloseste, fiind "abandonata"
din anul 1984.
Primarul comunei Ghioroc a solicitat celor prezenti
sa gaseasca o utilitate acestei cladiri.
La Paulis sunt necesare fonduri pentru finalizarea
lucrarilor de constructia unui bloc, in timp ce primarul
din Lipova i-a "asigurat" pe oficialii
aradeni, ca in orasul pe care il administreaza nici
nu se poate pune in discutie problema constructiei
de locuinte sociale.
S-a solicitat sprijin pentru eliberarea de catre MapN
a unitatii militare din Lipova care legal apartine
Primariei si intensificarea eforturilor pentru aducerea
Batalionului Mixt din Cetatea Aradului la Radna. Ample lucraride regularizare a vailor Mai toti primarii prezenti la intalnire au insistat
asupra importantei regularizarii vailor, fiind intocmite
proiecte in acest sens si existand chiar si mijloace
de finantare.
Comuna Paulis are in derulare patru asemenea lucrari,
pe patru vai de pe raza comunei, dispunand de fonduri
guvernamentale.
De asemenea, Primaria Conop a primit o finantare de
la bugetul de stat in valoare de 32 de miliarde de
lei pentru lucrari de regularizare a vaii Milova.
Se asteapta insa proiecte de amploare care au mari
sanse de finantare din fonduri europene - primarii
fiind sfatuiti sa se asocieze in scopul elaborarii
de proiecte comune, de interes major pentru intreaga
zona.
***
Venit la Lipova exclusiv pentru a ajuta administratiile
locale din zona sa-si rezolve problemele grave cu
care se confrunta, Iosif Matula a subliniat faptul
ca nu doreste sa afle de ce ritmul de dezvoltare este
atat de lent, de ce s-a facut atat de putin in ultimii
15 ani, ci pentru a se asigura ca, cel putin de acum
incolo, lucrurile vor sta altfel.
"Cine se uita prea mult in trecut, nu are timp
sa vada in viitor" a exclamat presedintele
Consiliului Judetean Arad, multumit de rezultatul
discutiilor. A fost o intalnire de lucru constructiva, un pas
necesar procesului dc modernizare si aducere la standarde
normale a localitatilor.
Am remarcat un aspect foarte important si anume deschiderea
tuturor celor prezenti spre colaborare, ei actionand
fara sa tina cont de culoarea politica, in prim plan
fiind puse nevoile oamenilor si interesul general.
Cristian
Videscu - Agenda zilei
Cu
averea la vedere
De
departe cel mai instarit demnitar originar din Arad
este Gheorghe Seculici, vicepremier, ministru de stat
responsabil de coordonarea activitatilor din domeniul
economic.
Fost director al firmei de proiectari Proiect SA (cel
mai important partener al administratiei locale aradene
de la infiintarea firmei incoace), acesta detine acum
un pachet de actiuni in valoare de 320 de mii de euro,
la societatea respectiva.
Pe numele sotiei sale este inregistrata, din anul
2001, in orasul Lawrenceville din Statele Unite, o
cladire cu valoarea impozabila de 140.000 de dolari.
Doamna Lucia Seculici si-a cumparat anul acesta si
o masina de lux Nissan. SotiiSeculici detin bijuterii in valoare
de 25 de mii de euro, dobandite pe parcursul ultimilor
15 ani.
Anul trecut, familia lor a obtinut din salarii venituri
consistente: 337 de milioane de lei Gheorghe Seculici
si 47 de mii de dolari sotia sa.
Vicepremierul sta foarte bine si lacapitolul
, "terenuri".
A dobandit in 1997 9,7 hectare la Remetea Mare, in
coproprietate, sotia sa a mostenit in Secas (jud.
Arad), in anul 2003 domnului Seculici i s-au retrocedat
15,93 hectare la Remetea Mare, iar anul trecut a primit
donatie de jumatate de hectar la Covasant.
"In 1998, la Secas, sotia actualului vicepremier
mosteneste o parte de casa, cu valoarea impozabila
de 30 de mii de euro.
Gheorghe Seculici a declarat ca are in conturi din
America 30.000 de dolari.
Deputatii nu si-au actualizat inca pe internet declaratiile
de avere si de interese.
In dreptul lor figureaza tot declaratiile vechi, datate
la mijlocul lunii decembrie, imediat dupa alegerea
in functie.
Aceste sunt insa nerelevante, fiindca la modul in
care au fost concepute nu ofera informatii cuprinzatoare,
clare, despre situatia lor materiala.
In schimb, senatorii au fost mai harnici.
Paginile de prezentare pe internet ale unora dintre
ei au fost deja actualizate, in vreme ce la altii
sunt in constructie.
Aflam astfel ca fostul prefect Vasile Dan Ungureanu
a castigat anul trecut, din salariul de reprezentant
al guvernului in judetul Arad, suma de 306 milioane
de lei.
Din inchirierea unei locuinte pe Bulevardul Revolutiei
a mai primit cateva sute de euro.
Nu si-a declarat nici terenuri, nici bijuterii sau
obiecte de arta.
Are, in schimb, un autovehicul ARO fabricat in 1974,
pe care l-a cumparat cu doi ani in urma, si un apartament
ultracentral, cumparat in rate, in perioada 1999 -
2004.
Paginile lui Aurel Ardelean si Nicu Iotcu sunt in
constructie.
Andrei
Ando - Observator
De
la suflet la suflet
Sarbatoarea
pascala i-a facut pe aradeni sa se gandeasca si la
soarta celor loviti de ape.
Astfel foarte multi aradeni au trecut pe la centrul
de colectare a ajutoarelor de pe strada Vicentiu Babes
cu pachete cu haine, incaltaminte si alimente. Unii
au sunat la centru pentru a anunta ca vor sa doneze
aparate casnice sau alimente in cantitati mai mari
dar au nevoie de mijloace de transport. Consiliul
Judetean va pune la dispozitia acestora o masina pentru
a putea transporta lucrurile donate.
Toate bunurile vor fi trimise in judetul Timis unde
situatia este dramatica.
Centrul de pe Vicentiu Babes va ramane deschis pe
o perioada nedeterminata, iar aradenii care vor sa-i
ajute pe sinistrati pot veni aici zilnic.
Camelia
Catean - Televiziunea Arad
Blocurile
incepute de Ceausescu - adaposturi pentru boschetari
In
urma cu mai bine de un an, scriam despre scheletele
din imaginea alaturata, despre blocurile din cartierul
Aurel Vlaicu, de pe pe drumul european Arad-Nadlac,
a caror constructie a demarat in regimul trecut.
Insa, dupa Revolutie, blocurile au fost lasate de
izbeliste.
Apartamentele acestora urma sa fie locuite de familiile
tinere.
Dupa caderea lui Ceausescu insa, acestea au fost uitate,
ramanand asa cum le vedeti.
Au trecut 15 ani de atunci...
In acest rastimp, la Primarie s-au tot adunat cateva
mii de cereri pentru locuinte.
Cu toate acestea, in loc de locuinte pentru tineri,
blocurile incepute s-au transformat in adaposturi
pentru boschetari.
Dupa un deceniu si jumatate, cum poate observa orice
trecator, terenurile pe care trebuia sa se inalte
constructiile au fost lasate in paragina.
Exista doar fundatie, stalpi si cateva placi de beton.
Si acestea, distruse, in mare parte, de trecerea timpului.
Mai mult, ele s-au transformat in focare de infectie.
Gunoaie menajere si moloz - aruncate de "gospodarii"
care locuiesc prin apropiere.
Cand are de gand Primaria sa ia masuri in ceea ce
priveste aceste cladiri care continua sa afecteze
negativ aspectul municipiului.
Sau, datorita indolentei, vor ramane in acelasi stadiu
si peste 50 de ani?!...