Cheltuielile
cu incalzirea - cele mai mari din ultimii ani
Vestea
trista: majorarile nu se opresc aici Aradenii au cam ramas cu buzunarele goale de pe
urma acestei ierni.
Pentru cei cu venituri mici, plata intretinerii a
devenit o mare problema.
Un lucru lesne de inteles, daca ne gandim ca intretinerea
la un apartament cu trei camere pentru o familie de
patru persoane, poate ajunge la peste doua milioane
si jumatate de lei.
Daca mai adaugam si consumul de curent electric, plata
facturii telefonice, abonamentul la televiziunea prin
cablu si alte utilitati, ajungem la peste patru milioane
de lei.
Adica nici macar cat ii ramane unui salariat platit
cu salariul minim pe economie, dupa ce statul isi
ia impozitul.
Ceea ce inseamna ca romanul trebuie sa munceasca numai
ca sa plateasca facturi.
Lunile decembrie si ianuarie au adus o "explozie"
a cheltuielilor cu caldura.
In luna decembrie, pentru un apartament cu o camera
cheltuielile medii cu caldura s-au ridicat la 1.020.000
lei, pentru un apartament cu doua camere cheltuielile
au fost de 1.300.000 lei, la un apartament cu trei
camere -1.740.000 de lei, iar pentru un apartament
cu patru camere - 2.180.000 lei.
La fel de scumpa a fost energia termica si in luna
ianuarie, cand pentru un apartament cu o camera cheltuielile
au fost de 1.085.000 lei, pentru unul cu doua camere
- 1.395.000 lei, pentru un apartament cu trei camere
- 1.856.000 lei, iar pentru un apartament cu patru
camere - 2.325.000 de lei.
Aceste scumpiri sunt dictate de alinierea preturilor
din Romania de cele din Uniunea Europeana.
Toate aceste reduceri ale subventiilor si umflarea
cuantumului cheltuielilor aduc nemultumiri populatiei.
Foarte multi aradeni au considerat, oricum, ca si
facturile de iarna trecuta au fost exagerat de mari.
In aceste conditii, vor exista familii care vor plati
cu mai bine de jumatate din venit numai pentru plata
facturilor la energia termica.
Iar, dupa 15 martie, cand se vor plati cheltuielile
pe februarie, s-ar putea ca trei sferturi din factura
cu cheltuielile sa reprezinte doar costul incalzirii.
Acest lucru se intampla cand statul inca subventioneaza
in proportie de suta la suta energia termica livrata
populatiei.
Treptat, insa, pana la data de 1 ianuarie 2007, subventia
va disparea, iar pretul energiei termice va fi cel
putin dublu fata de cel de acum...
Nadia
Bodran - Adevarul
Ninsoarea
face ravagii in Vest
Apoape
60 de localitati din judetul Arad nu aveau energie
electrica ieri, vantul si zapezile rupand si distrugand
liniile de inalta tensiune.
Conducerea Electrica Arad a anuntat ca intreaga Vale
a Muresului a ramas nealimentata cu energie electrica
inca din cursul noptii, fiind afectate zeci de mii
de familii. "Zapada si vantul au rupt crengi de copaci,
care au provocat astfel defectiuni importante in retele,
fiind afectata si linia principala de alimentare de
pe Valea Muresului", a declarat Eugen Crisan,
directorul Electrica Arad.
Ieri, ramasesera nealimentate cu energie 59 de localitati
de pe Valea Muresului si din zona comunei Gurahont,
12 echipe de interventie fiind mobilizate pentru remedierea
defectiunilor, alimentarea cu energie urmand sa fie
fi reluata in cel mult 24 de ore. O suta de localitati fara energie. Locuitorii din o suta de localitati din Timis
au ramas, ieri, fara curent electric din cauza zapezii
care a rupt fie crengile unor copaci, fie chiar firele
de curent electric.
Vasile Dondera, directorul sucursalei Timis din cadrul
Electrica Banat, a declarat ca ieri, la inchiderea
editiei, in judetul Timis, mai erau doar 33 de localitati
nealimentate cu electricitate.
Dondera a spus ca 16 echipe ale Electrica se aflau
in teren pentru a remedia defectiunile.
Directorul sucursalei Timis a Electrica Banat a declarat
ca, daca ninsoarea inceteaza, defectiunile vor putea
fi remediate in cel mai scurt timp.
Hunedoara, fara electricitate. Peste 30 de localitati
din judetul Hunedoara au ramas, din cauza ninsorii
abundente, fara energie electrica, dupa ce linia de
curent electric dintre Brad si Tebea a fost avariata.
Directorul general al Electrica Deva, Florin Mirza,
a declarat ca 34 de localitati din zona Bradului nu
au curent electric, iar 74 de posturi de transformare
au ramas fara tensiune.
Potrivit lui Mirza, avaria a fost cauzata de caderea
copacilor plini de zapada peste liniile de energie
electrica.
Florin Mirza a spus ca echipele Electrica se afla
pe teren, insa pe masura ce remediaza o defectiune
apare alta.
B.
N. - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
Amenzi
pentru zapada de pe trotuare, dar nimeni nu observa dezastrul
de pe sosele!
Strazile
laterale sunt iar sub nameti Strazile din jurul halei agroalimentare din Vlaicu
nu fac, in aceste zile, nota discordanta cu drumurile
de la munte.
Neasfaltate, pline de gropi si cu mormane de zapada
amestecat cu gunoaie, acestea scot in evidenta nepasarea
cu care administratiile locale, trecute si actuale,
trateaza contribuabilii.
La fel de jalnic se prezinta strazile din alte cartiere
ale orasului.
Ninsoarea de la sfarsitul saptamanii trecute ingreuneaza
mult circulatia pe arterele laterale; parcarile sunt
introienite; zapada topita balteste pe caldaram si
in jurul acestuia.
Aradul seamana mai mult decat oricand, in aceste zile,
cu un oras balcanic. Pe strada Sinaia, zapada ca la Sinaia "Pe strada aceasta nu intra niciodata
utilajele de deszapezire sa curete strada," ne
spune Barna Vasile de pe strada Sinaia. "Dimineata am curatat zapada de pe trotuar,
dar dupa o ora a venit masina de deszapezire si a
impins zapada de pe carosabil inapoi, spre case",
se plange Nicolaie Mutu, de pe strada Andrei Saguna. "In zona Bisericii Sarbesti, unde stau eu,
zapada a fost curatata de oamenii de pe strada, pentru
ca aici nu intra niciodata cu utilaje sa curete",
subliniaza Ardelean Petru, de pe strada Dornei. "In Aradul Nou strazile nu au fost curatate,
Primaria ar trebui sa se implice mai mult in gospodarirea
orasului", este de parere Marian Iacob. "In zona Boul Rosu, unde locuiesc zapada a
fost curatata", spune Cornelia Baldea. "Bine ca platim impozite cu cincizeci la suta
mai mari decat anul trecut, iar salvarea nu intra
la noi pe strada. Utilajele de deszapezire nu au intrat
in aceasta iarna niciodata la noi pe strada",
puncteaza Mihai Jivan, de pe strada Remus. "La noi au curatat zapada. Sunt multumita
de cum isi face treaba Primaria", zice Florica
Lingurar, de pe strada Ecaterina Varga. "E curata doar strada principala, Petru Rares,
pe restul strazilor din Gradiste nu au intrat cu utilajele.
Eu am lucrat la Regia Drumuri si Poduri si va spun
ca pe vremea mea nu era asa delasare", ne
spune Mihai N. Amenzi
de la gardieni Daca pana ieri Gardienii Publici au impartit avertismente
cetatenilor care nu si-au curatat zapada din fata
casei, de astazi agentii comerciali care nu-si fac
curat in fata magazinului sau cetatenii care nu matura
zapada de pe trotuar vor fi amendati. "Au fost avertizati cetateni din cartierele
Vlaicu, Micalaca, Gai sa curete zapada de pe trotuare.
Pe centru marea majoritate a magazinelor au fost inchise
zilele trecute, dar de luni cine nu respecta legea
va fi sanctionat contraventional" ne spune
Sorin Codos, Seful Corpului Gardienilor Publici.
Intrebarea este insa: primaria cine o verifica si
o trage la raspundere pentru modul in care arata strazile
orasului?!
Atata vreme cat oamenii sunt obligati sa dea cu lopata
si capii administratiei ar trebuie sa dea exemplu
de civism: nu din birou, ci de pe strada! Primaria face treaba firmei Parktronic "Din prima zi in care a nins s-a intervenit
cu material antiderapant, iar apoi cu masinile cu
lama. De luni va incepe procesul de ridicare a zapezii
care s-a adunat pe marginea drumurilor",
ne-a declarat ieri viceprimarul Tiberiu Dekany. "Zapada care s-a acumulat in centrul orasului,
pe carosabil, pe banda de parcare, va fi ridicata
de firma Polaris desi aceasta este treaba Parktronic-ului.
Dar pentru ca firma in cauza nu isi respecta contractul
suntem obligati sa intretinem noi spatiile de parcare,
pentru a nu perturba traficul in centrul orasului",
completeaza acesta.
Cristian
Borod - Observator
Descentralizarea
continua
Centrele
de zi trec din responsabilitatea Consiliului
judetean in cea a primariilor.
La Santana
procesul a inceput in aceasta saptamana, va avea mai
multe etape, iar in final se va infiinta un
serviciu de autoritate tutelara care va avea in subordine
intreaga zona.
Centrul de zi din Santana are acum 12 copii, insa
cateva sute de copii sunt ingrijiti in cele 15 case
de tip familial, infiintate in ultimii 15 ani cu ajutor
din strainatate.
Ca o preocupare majora dupa Revolutie,sistemul de
protectie a copilului a suferit o serie de transformari,
s-a dezvoltat treptat si a fost sprijinita de parteneri
din SUA, dar si din EUROPA.
Acum, in Santana sunt 15 case de tip familial coordonate
de 3 organizatii neguvernamentale-ADOBE, ASOCIATIA
SOS COPIII si VIITORUL COPIILOR.
Sute de copii orfani sau din familii destramante,
cu varste cuprinse incepand de la 1 an si pana la
cea a majoratului si-au gasit, noi familii.
In ce priveste institutiile de ocrotire a copilului
conduse centralizat de catre consiliul judetean, acestea
vor fi coordonate de catre primarii.
In Santana functioneaza, pe langa cele 15 case de
tip familial si un centru de zi care ingrijeste 12
copii. Procesul de transferare a responsabilitatii
a inceput pe 1 martie.
Izabela
Vekas - Televiziunea Arad
Nici
un specialist
Judetul
sta prost la capitolul arhitecti si investitii Primarii din judet au destul de multe probleme
cu banii pe care ii au la dispozitie, in bugetul local,
pentru a-si permite macar sa mediteze la posibilele
investitii.
Chiar si daca identifica sursele de finantare necesare
pentru a realiza ceva in folosul locuitorilor orasului
sau comunei, pana ca acest obiectiv sa prinda viata,
edilul local si consilierii mai trebuie sa faca fata
si altor probleme care par, la prima vedere, minore.
Primarul orasului Pecica
a punctat, nu de mult, faptul ca de doi ani de zile
cauta un arhitect sef pentru Primarie fara a avea
sanse de izbanda. "Am anuntat concurs si nu s-a prezentat nimeni.
Au terminat 5 facultatea de arhitectura si, 4 aveau
deja precontracte incheiate cu cei de la Proiectari",
a punctat Iustin Cionca.
Adevarata problema legata de acest subiect este, fara
doar si poate, salariul pe care Primaria il poate
oferi proaspetilor absolventi de facultate. "Suntem
blocati din cauza salarizarii si daca nu vom milita
cu totii pentru salarii mai mari pentru functionarii
publici riscam sa-i pierdem pe toti oamenii buni.
Chiar daca nu da bine sa cerem salarii mai mari pentru
angajati, trebuie sa facem front comun pentru a-i
apara pe functionarii publici", a punctat
edilul de Pecica.
In lipsa specialistilor, investitiile de prin judet
ar putea sa aiba de suferit cel putin la capitolul
amenajarea teritoriului. Primariile, ruinate de taxe O alta problema care face aproape imposibila realizarea
unor investitii prin localitatile judetului o reprezinta
taxele impuse pentru scoaterea terenurilor din circuitul
agricol si alte taxe ce trebuie platite pentru acest
gen de proiecte.
Nu mai departe de saptamana trecuta, Municipalitatea
s-a vazut nevoita sa scoata din bugetul local (de
la un alt capitol) suma de 35 de miliarde de lei,
bani ce vor fi platiti pentru scoaterea unui teren,
destinat unei noi zone industriale, din circuitul
agricol.
Si primaria Pecica se confrunta cu probleme similare.
Primarul Iustin Cionca a inaintat chiar o propunere
legislative parlamentarilor de Arad pentru eliminarea
acestor taxe. "Daca luam toate taxele ce trebuie platite
in astfel de cazuri si mai adaugam si avizele ce trebuie
obtinute, vom vedea de ce nu se fac proiecte la nivel
de comune si orase", le-a prezentat Iustin
Cionca problema mai marilor din CJA.
Si consilierii locali din Arad au cerut interventii
la Bucuresti pe acest subiect, dar raspunsul primit
de acolo nu are de ce sa-i bucure.
Potrivit primarului Gheorghe Falca, Guvernul are in
lucru un proiect legislativ pentru eliminarea taxei
de scoatere a terenurilor din circuitul agricol dar,
pana la aparitia legii, nu este permisa nici o derogare.
Daca mai adaugamsi faptul ca edilii locali nu primesc
prea multe informatii pe tema fondurilor comunitare
ce pot fi accesate pentru realizarea de investitii,
nu mai e de mirare de ce banii europenilor oferiti
judetelor se intorc la acestia fara a fi atinsi de
ai nostri.