Stirile Zilei
VIRTUAL ARAD
Suntem pe locul
Pozitia Virtual Arad in Romanian Top 100
Votati-ne zilnic!
Votati Aradul !
Sambata, 5 noiembrie 2005
Stirile TVA aici
  • Anuntata greva din invatamant aduce confuzie in randul elevilor si parintilor

De luni profesorii incep greva generalaProtestul i-a facut pe parinti sa isi ridice intrebarea: ce vom face, de luni, cu copiii; ii vom trimite sau nu la scoala. Ca atare, telefoanele scolilor si liceelor din Arad au sunat ieri intruna, secretarele, profesorii de serviciu si liderii de sindicat fiind supusi unui adevarat tir de intrebari.
 Incercand sa vedem ce se va intampla in scolile din Arad in prima zi a saptamanii viitoare, am sunat si noi la cateva unitati de invatamant din Arad, cerand informatii. 
Aproape nici un raspuns nu a semanat cu celalalt, toate ducandu-ne la concluzia ca luni dimineata s-ar putea sa asistam la o adevarata degringolada. Iata cateva dintre raspunsurile primite:
Colegiul National "Moise Nicoara" 
- Elevii pot veni la scoala, dar profesorii nu ii vor supraveghea in clase. 
Acestia vor sta in sala profesorala, iar cei care nu sunt membri de sindicat si doresc sa tina cursurile vor intra in clase. 
Dar, se pare ca, totusi, majoritatea orelor va fi anulata. 
Ieri, in timp ce ieseau de la scoala, un grup de elevi discuta subiectul matematicii, intrucat profesorul de matematica le-a spus ca la orele lui trebuie sa vina, chiar daca este greva.
Colegiul National "Elena Ghiba Birta" 
- In cursul zilei de ieri, fiecare diriginte a stat de vorba cu elevii, prezentandu-le situatia de fapt. 
Se pare ca orele vor fi in majoritate anulate, dar decizia finala apartine fiecarui profesor in parte. 
Printre altele, secretara institutiei ne-a mai spus ca "daca vor, copiii vin la scoala, daca nu vor, nu. Absentele nu vor fi notate".
Liceul Pedagogic 
- Greva generala se va resimti indeosebi la clasele de gimnaziu si de liceu. Elevii din clasele mici, daca vor veni la scoala, vor fi totusi supravegheati de invatatori, pentru a se intampina situatii neplacute.
Liceul Economic 
- Secretara acestui liceu ne-a spus "si noi ne intrebam ce vor face elevii. Cel mai bine ar fi ca luni sa ii tineti pe copii acasa si sa urmariti in presa evolutia evenimentelor. Oricum, absentele nu vor fi notate. Daca reveniti in cursul zilei de luni cu un telefon va vom putea spune ce vom face in zilele urmatoare".
Scoala Generala Nr. 4 
- In jurul orei 12,00, nu am putut primi un raspuns clar. Elevilor care vor veni luni la scoala li se va spune de catre invatatori si diriginti daca are rost sau nu sa ramana in clase. 
Greva generala continua pana la rezolvarea revendicarilor Doua ore mai tarziu, de la aceasta scoala ni s-a spus ca profesorii vor fi in greva, iar parintilor li se recomanda, totusi, sa urmareasca in presa scrisa, la radio si pe canalele de televiziune evolutia acestei probleme, pentru a afla daca isi trimit sau nu copiii.
Scoala Generala Nr. 5 
- In aceasta unitate de invatamant cursurile vor fi tinute de catre cadrele didactice in mod normal, fara exceptie. Secretara scolii ne-a precizat ca aici greva nu se va resimti, astfel incat pentru elevii Scolii generale Nr. 5 luni va incepe o saptamana normala de cursuri, la toate clasele, profesorii netinand cont de greva.
Liceul German 
- "Cel mai bine ar fi sa urmariti in aceste zile canalele mass-media, unde veti afla ce se va intampla de luni in scoli" - este informatia pe care am primit-o de la secretariatul liceului. 
In mare, se pare ca profesorii vor fi si aici in greva, deci cursurile vor fi suspendate, desi s-ar putea ca unii dascali, ce nu sunt membri de sindicat si nici nu au semnat ca adera la aceasta miscare de protest, sa tina cursurile.
Liceul "Csiky Gergely" 
- Aici am aflat ca cel mai bine ar fi ca elevii sa nu vina luni la scoala, intrucat liceul va fi afectat de greva generala. 
Parintilor si elevilor li se recomanda sa revina in cursul zilei de luni cu un telefon, pentru a afla programul urmatoarelor zile.
Scoala "Aurel Vlaicu" (Nr. 21) 
- Recomandarea primita ieri, prin telefon, a fost urmatoarea: copiii pot veni la scoala, dar orele vor fi tinute numai de acei profesori care nu au aderat la greva.
In cursul zilei de ieri, liderii de sindicat din fiecare scoala au participat la o intrunire cu conducerea judeteana a Sindicatului Liber Invatamant (SLI) Arad, respectiv cu cea a Sindicatului Democratic Invatamant (SDI) Arad. 
Liderul primului dintre acestea, prof. Maria Buruc, ne-a precizat ca in cadrul acestei intruniri au fost discutate toate aspectele legate de desfasurarea grevei generale. 
La nivel national s-a decis anularea mitingului ce trebuia sa aiba loc, luni, in Capitala, pentru ca toti profesorii sa protesteze in scolile in care isi desfasoara activitatea. 
Prof. Maria Buruc ne-a mai precizat ca, potrivit datelor centralizate la sediul SLI Arad, greva generala ce va incepe luni va afecta aproape toate scolile din Arad. 
La randul lor, liderii SDI Arad au transmis ieri tuturor liderilor de sindicat din teritoriu un indrumar pentru desfasurarea grevei, care trebuie respectat cu strictete de toate organizatiile acestui sindicat.
Potrivit acestui indrumar, pe toata durata grevei, la intrarea in fiecare unitate scolara vor fi organizate pichete de greva, formate din participanti la greva care se vor schimba din trei in trei ore. 
Membrii pichetelor de greva vor purta pe maneca hainei banderole albe sau tricolore, rolul pichetelor fiind acela de a interzice accesul oricarei persoane din afara unitatii si de a informa pe parinti si pe reprezentantii mass media asupra motivului, duratei si modului de desfasurare a grevei. 
Totodata, declansarea grevei generale va fi marcata prin afise si pancarte la intrarea in fiecare unitate de invatamant si in interiorul acesteia.

Mihaela Cerna- Observator

  • Aglomeratie in vami, cel putin pana in 2007

Circulatia autotrenurilor este extrem de aglomerata la vamiBani pentru centuri ocolitoare sunt, dar numai peste cativa ani
In ciuda faptului ca traficul autotrenurilor este extrem de dificil, in special la sfarsit de saptamana, nici una din vamile din Arad nu va beneficia de investitii. 
Cel putin nu anul viitor, cand nu este prevazuta alocarea de fonduri. 
Astfel, se pare ca atat nadlacanii cat si locuitorii Varsandului vor trebui sa suporte pe mai departe traficul tirurilor in cele doua localitati de frontiera.
Proiecte au existat, idei pentru solutionarea problemei - la fel, dar nici o data nu au fost bani. 
Potrivit proiectelor avansate de Sectia Drumuri Nationale Arad, abia in 2007 vor veni primele fonduri pentru Centura ocolitoare a Nadlacului si pentru cea a localitatii Varsand.
In ceea ce priveste orasul Nadlac, aici au fost propuse cateva variante, printre care realizarea unei centuri ocolitoare, a unei parcari care si "absoarba" toate autotrenurile ce asteapta sa iasa din tara si chiar construirea unei noi benzi pe sensul de iesire din Romania. 
Dintre toate, a fost agreata - se pare - prima varianta in care vor intra 695 de miliarde de lei. 
Din acesti bani, anul viitor nu este prevazut nimic, pentru 2007 sunt 108 miliarde, iar in 2008 si 2009 ar trebui sa fie cheltuiti cate 293 de miliarde pe an.
In cel de-al doilea punct de trecere a frontierei mai mare este nevoie de 78,6 miliarde, iar primii bani ar trebui sa vina in 2007, atunci, potrivit estimarilor SNDA vor fi alocate 29,3 miliarde, iar un an mai tarziu ar trebui sa vina, pentru finalizarea lucrarilor, alte 49,2 miliarde de lei.
Desigur, totul este la nivel teoretic. 
Cu un lobby eficient, banii ar putea ajunge la Arad, cuprinsi in bugetul de anul viitor. 
La fel de reala este posibilitatea ca banii necesari sa nu ajunga nici in 2007. 
Totul depinde de cat de bine este prezentat proiectul, utilitatea si important sa.

Calin Ghinaciu - Agenda zilei

  • Tunuri PSD-iste la Spitalul Judetean

Comlexul comercial Jackson a concesionat de la Spitalul judetean teren la un pret modicO ancheta a politistilor aradeni a scos recent la iveala mai multe afaceri dubioase cu terenurile si spatiile Spitalului Judetean. 
Acestea au fost concesionate si respectiv inchiriate omului de afaceri George Medintu si Universitatii "Vasile Goldis". 
De-a lungul timpului, directorii care s-au perindat la conducerea institutiei au semnat mai multe contracte in acest sens. 
Interesant este ca toti semnatarii se invarteau in jurul fostului partid de guvernamant.
Astfel, omul de afaceri George Medintu, nepotul fostului senator Avram Craciun, a fost vicepresedinte al PSD Arad si consul onorific al Republicii Guineea. 
Din partea Spitalului Judetean, contractele cu firmele sale au fost semnate de colegi sau apropiati din aceeasi formatiune politica. 
Este vorba de Ioan Crasnic, membru marcant al PSD, Vasile Bucur si, in sfarsit, de catre Dana Oprea, numita in functie chiar in timpul fostei guvernari. 
Ultimul contract este si cel mai controversat.
In decembrie 2004, adica in luna alegerilor care au dus la caderea PSD, directoarea Dana Oprea semna un contract de concesiune pentru aproape 6.000 metri patrati de teren, pe care se afla complexul comercial Jackson. 
Aceasta suprafata era obtinuta de Medintu pe o perioada de 49 de ani, cu o chirie modica de 1.200 euro pe luna.
Afacerea era extrem de profitabila in conditiile in care cateva sute de comercianti care isi desfasoara activitatea aici platesc lunar, pentru doar cativa metri patrati, sume de peste 1.000 de euro. 
Numai ca Spitalul Judetean nu putea concesiona terenul respectiv, pentru ca de fapt apartine Consiliului Judetean Arad, care deocamdata nu a luat nici o pozitie oficiala.
Universitatea capusa
Mai grav este ca atat contractul lui Medintu, cat si cel cu Universitatea "Vasile Goldis", al carei rector este senatorul PRM Aurel Ardelean, s-au intocmit fara licitatie. 
Ilegalitatile au fost confirmate de fostul director al Spitalului Judetean, Gheorghe Neamtiu, dupa ce si-a dat demisia din functie. 
El a declarat ca exista contracte dubioase, la preturi mult sub nivelul pietei.
Interesant este ca rectorul Ardelean a fost numit de fostul prefect PSD Dan Ungureanu, cu care acum este coleg de Senat, in fruntea Consiliului de Administratie al Spitalului Judetean. 
Adica in institutia care avusese de pierdut de pe urma relatiei cu universitatea privata pe care o conduce. 
Ancheta Politiei se afla in plina desfasurare, dar totul este tinut in mare secret. 
Surse demne de incredere sustin ca ar fi inceput deja presiuni pentru musamalizarea cazului.

Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

  • Lipsa de fonduri 

Primaria Lipova are intarzieri la plata ajutorului social - Virtual Arad News (c)2005Persoanele asistate social din localitatea Lipova nu si-au mai primit banii din luna august. 
Primarul localitatii spune ca oamenii sunt nemultumiti, si vin zilnic sa-si ceara drepturile, dar nu ii poate ajuta pentru ca nu sunt fonduri. 
In luna septembrie erau inregistrate 102 familii pentru primirea ajutorului social. 
Pe langa acestea, mai erau inregistrate 30 de persoane cu drepturi banesti rezultate din calitatea de insotitori ai persoanelor cu handicap sau chiar de persoane cu handicap. 
Printre alte prioritati ale administratiei din Lipova se numara atribuirea unor terenuri pentru construcia de locuinte si pregatirea localitatii pentru iarna.
De asemenea, conducerea localitatii doreste ca in viitor sa exploateze mai mult frumusetea zonei, si sa se dezvolte aici turismul.

Nicoleta Belean - Televiziunea Arad

  • Lungul drum de la tigani la rromi

Semne de intrebare asupra locului de unde au venit tiganii"Printre popoarele Europei a aparut intr-o zi, brusc, unul despre care nu se poate sti de unde a venit. S-a abatut asupra continentului nostru fara dorinta de a-l cuceri, dar si fara sa-i ceara permisiunea de a locui in el. Nu voia sa stapaneasca si refuza sa se supuna. Nu voia sa daruiasca nimic, dar nici nu primea nimic. N-a marturisit de pe ce coclauri africane sau asiatice descindea, nici ce nevoi il sileau sa caute alte lumi sub cer... Tiganul nu intelege cum poti prefera un acoperis - oricat de frumos construit - boltilor inalte ale cerului. Autoritate, lege, regula, precept, principii, datorie, obligatii ii sunt notiuni si lucruri inacceptabile" 
(Franz Liszt)
Dromomani si apatrizi
La inceput de secol XIV, rromii, ultimul popor migrator starnit din pustiurile Indiei, va atinge granitele Europei. 
Intr-un Ev Mediu tarziu, bantuit de spaime si superstitii, de alchimie si astrologie, de vanatoare de vrajitoare si lycantropie, de solomonari si capcauni, si-au facut dintr-o data aparitia acesti stranii musafiri. 
Acesti dromomani inraiti, atat de diferiti, la chip si obiceiuri, fata de populatiile locului care, de cateva sute de ani, apucasera bine sa se sedentarizeze.
Initial s-a crezut in mod eronat ca ar fi venit din misteriosul Egipt, sau, de ce nu, ca ar fi cel de-al treisprazecilea trib al lui Israel.
Si de aceea li s-a spus egiptiacos (Grecia), pharaons (Transilvania), gypsy (Anglia), gitani (Spania), tsiganes (Franta), Zigeuner (Germania) sau, pur si simplu, tigani in Moldova. 
Povestea spune ca abia pe la 1750 un "studinte" maghiar, aflat la invatatura in marile Universitati din Tarile de Jos, "s-a prins" de legatura dintre limba vorbita de colegii sai veniti din India si limba vorbita de rromii din Ungaria. 
Si asa, pe cale lingvistica, s-a avut pentru intaia oara intuitia originii indiene a rromilor. 
Totusi, reactia semintiilor europene fata de acesti straini atat de ciudati, a fost precumpanitor una de respingere, de izgonire si alungare a lor, atunci cand nu au fost de-a dreptul demonizati si livrati gloatelor ca tapi ispasitori.
De la mitul tiganului care a batut in piroane mainile si picioarele Mantuitorului Isus Cristos, trecand prin rromii hoti de copii si mancatori de carne de om si ajungand la tiganul "frate cu dracu", mereu bietii oameni au fost acuzati ca ei ar fi la originea holerei, ciumei, secetei (tiganii caramidari se pricepeau "sa lege ploile") ori pelagrei. 
Ori de cate ori o pacoste se abatea asupra tarii, cele mai la indemana victime erau strainii, apatrizii, adica tiganii si evreii. 
Reichstag-ul din Freiburg im Bresgau ii acuza in 1498 spionaj in solda turcilor, inchzitia catolica ii declara principalii actanti ai Sabaturilor vrajitoresti. 
Ca atare, nu de putine ori rromii sunt arsi pe rug ca vraci, dupa ce in prealabil au fost torturati nemilos spre a marturisi colaborarea cu Lucifer. 
Alti imparati si regi europeni "ceva mai toleranti" au poruncit uciderea doar a barbatilor rromi iar femeilor si copiilor sa li se taie urechile. 
Peste ani, persecutia va atinge punctul culminant in al doilea razboi mondial, cand au fost exterminati peste doua milioane de rromi, o parte provenind din Romania, condusa pe atunci de maresalul Ion Antonescu.
Voievodul tiganilor
Prima atestare documentara a rromilor in Tarile romane provine tot din secolul al XIV. 
In hrisoavele domnesti se intalnesc mentionate acte de danie catre manastiri ori daruri pe care "boierii pamanteni" si le fac unii altora cu prilejul cununiilor, sau mosteniri si vanzari de mosii, cu sufletele robilor cu tot. 
Dan I, domnitorul Tarii Romanesti, daruieste Manastirii Tismana, pe langa alte "bunuri mobile si imobile... si 40 de salase de atigani"
Imaginea unei familii de rromi aradeni Mircea cel Batran (frate cu Dan I), nu se lasa nici el mai prejos si miluieste, la randul lui, Manastirea Cozia cu 300 salase de tigani. 
In Moldova, dupa moda timpului, Alexandru cel Bun aduce si el drept plocon pentru "iertarea pacatelor celor multe", 31 de salase de rromi catre Manastirea Bistrita.
In acea perioada se intalnesc doua categorii de rromi: mestesugarii liberi, care erau grupati in satre si tiganii robi pe mosii. 
La o privire mai nuantata, meseriile practicate de rromii liberi trezesc reveria si astazi, prin exotismul si ineditul lor: tigani aurari, caldarari, laiesi, ursari, zlatari, spoitori, geambasi, lautari si ciocanasi. 
Robii - spus pe sleau, sclavii, caci statutul lor nu era cu nimic diferit de acela al unui scalv negru de pe o plantatie de bumbac nord-americana - se imparteau si ei in trei categorii: robi domnesti, robi boieresti si robi manastiresti. 
Ei puteau fi vanduti precum dobitoacele de la curtea stapanului, fiind de multe ori socotiti doar un fel de obiecte insufletite, asupra carora "jupanul" avea toate drepturile, in afara de acela de a le lua viata, dar daca se intampla cumva si aceasta, stapanul tot nu patea nimic, dupa cum constatau mirati calatorii straini in vizita pe meleagurile valahe. 
Comparativ cu iobagii sau cu serbii pamanteni, tiganii aveau un statut juridic si social mult inferior, fiind priviti chiar si de catre cler ca suboameni. 
In Transilvania insa, aflata sub influenta catolica, rromii nu au cunoscut niciodata starea de robie, ci erau organizati intr-un voievodat, cu o larga autonomie juridica. 
Dupa cum aminteste constitutia de atunci a tarii (Aprobate), "tiganii trebuie sa aiba un voievod al lor, separat, caruia sa-i plateasca anual dari".
Voievodul tiganilor era numit de obicei de catre regele Ungariei, dar uneori el putea fi ales din randul nobilimii si de catre principele Transilvaniei. 
De exemplu, regina Isabela, la 1557, il "unge" mare voievod pe Francisc Balasfi, iar princepele Gheorghe Rakoczi i-a dat ravnitul sceptru lui Petru Vallon.
Aidoma regelui, si voievodul ramanea in scaun pana la moarte, el subordonandu-se doar principelui. 
Insa, lovitura de teatru, "In Anno Domini 1588", Dieta Transilvaniei a decis desfiintarea celui dintai "voivodat al tiganilor"
Motivul a fost cat se poate de simplu: voievozii, dupa ce strangeau birurile de la supusii rromi, "ciordeau" cea mai mare parte din sumele ce trebuia date stapanirii.
Iata ce impresie lasau rromii unui calator strain, italianul Fr. Griselini, aflat in trecere prin Banat: 
"Infatisarea lor extraordinara este intru toate uniforma. Au ochi negri stralucitori, de care culoare este si parul lor lung si cret; culoarea fetei maslinie, buze rosii, dinti foarte albi; fata lor mai mult ovala, obraji putin umflati, barbia ascutita si fruntea ingusta; la statura bine facuti, nici unul pantecos".
Una dintre consecintele majore ale revolutiilor de la 1848, care au scuturat din temelii toate institutiile europene ale vremii, a fost si desfiintarea robiei. 
Insa, in Tarile romane, ea a fost practic aplicata abia incepand cu anul 1856 si isi aminteste oricine de ecourile acestei masuri in literatura lui Vasile Alecsandri, cu al sau prieten rrom, Vasile Porojan.
"In ceaunu’ cu taciunu’/ Fierbe numarul niciunu’ "
"Poporul enigmatic"
, cum ii numea Bogdan Petriceicu Hasdeu, a lasat urme de nesters, atat in folclorul romanesc, cat si in literatura culta de mai tarziu.
Romanii au privit in general cu umor metehnele rromilor, ironizandu - le uneori in proverbe si ghicitori naravurile, insa la nivelul omului simplu nu s-a ajuns niciodata la "ura de rasa"
"Te ineci ca tiganul la mal", "Murdar ca un tigan", "Tiganul tot tigan ramane", sunt comparatii nu tocmai magulitoare, care insa reflecta cu adevatar ceva din superficialitatea unui neam obligat de istorie sa fie mereu pe drum:
Rromi gabori sunt mestesugari iscusiti"Mai tigane, arde satul, / P... m - i, ma mut in altul!"
Scriitorul care a exploatat cel dintai filonul exotic reprezentat de modul de viata al rromilor, este unul din corifeii Scolii Ardelene, Ion Budai - Deleanu. 
In poemul eroi - comic "Tiganiada", autorul surprinde cu umor si duiosie dar si cu acuratete psihologica caracterul cu totul aparte al tiganilor. 
In anul dezrobirii rromilor, Gheorghe Asachi a scris si el o piesa de actualitate cu titlul "Tiganii", imboldit de Mihail Kogalniceanu, istoricul si omul politic roman care s-a zbatut enorm pentru cauza rromilor, incercand sa sensibilizeze opinia publica nu numai din tara, ci si din Germania si Franta, unde a publicat studii solide despre "chestiunea tiganeasca"
B.P. Hasdeu, in drama "Razvan si Vidra" a infatisat destinul singurului domnitor moldovean tigan, Stefan Razvan, care era fiul unei roabe din Iesi. 
Mai aproape de noi, Vasile Voiculescu, cel insetat de mistere si parapsihologie, in "Sakuntala", scrie pagini de proza antologica despre acest popor, care pune mult deasupra oricarei valori LIBERTATEA. 
Eugen Barbu, in romanul "Groapa", Zaharia Stancu, in "Satra", sau Mircea Eliade in nuvelele sale ("La tiganci") se apleaca fascinati asupra acestui univers atat de aparte, capabil sa imbogateasca zestrea culturala a poporului roman si a lumii, in general, cu experiente stranii, sau cel pusin pitoresti. 
Pictura romaneasca, de la Nicolae Grigorescu la Theodor Amann, a fost si ea interesata de explorarea universului acestor "oaspeti eterni", care au devenit ceva mai mult decat o simpla pata de culoare in marea familie numita Romania. 
Ca mitul rromilor este fecund si astazi, imbogatindu-ne sufleteste si luminandu-ne tainite ascunse ale inimii (ilo), o probeaza unul din cei mai valorosi poeti romani contemporani, Cezar Baltag, care a scris un intreg volum de versuri ("Madona din dud"), inspirat de spiritualitatea rromilor:
"Bate - ma, Doamne, sa zac
intr - o padure de mac
si tigancile sa vie
cu bice de iasomie,
sa ma cheme si blesteme
cu ocari de crizanteme
si sa ma boscorodeasca
cu frunze de ingereasca."

"Djelem, Djelem"
("M-am dus, M-am dus")
Considerati azi minoritate nationala de origine indiana, cu reprezentant in Parlamentul Romaniei, rromii si-au luat ca simbol o roata rosie cu spite (Chakra), asezata in mijlocul drapelului lor verde-albastru. 
Imnul se numeste "Djelem, Djelem" (M-am dus, M-am dus), iar ziua s-a stabilit pe data de 8 aprilie. 
Insa tot mai putine comunitati rroma isi pastreaza stilul de viata caracteristic. 
Una dintre acestea este cea a Gaborilor aradeni - prelucratori de tabla, confectioneri de burlane (cetarne), ceaune, stropitori, palnii (tolcere), vatraie si lopeti. - care mai tin inca sa se individualizeze prin mod de viata, port si comportament de ceilalti.
(Scurta convorbire cu un gabor aradean)
Frumuseti ale etniei tiganesti- Cum de va diferentiati de ceilalti rromi?
- In comunitatea rromilor noi, gaborii, avem o traditie aparte si nu ne schimbam legile. Prin obiceiurile pe care ni le-au lasat stramosii nostri, palarii, fuste lungi, si barbatii, obligatoriu, mustati. Avem si anumite sarbatori spefice...
- ca, de exemplu...
-... o nunta la un copil. Copiii nostri se logodesc la 6 -8 ani prin noi, parintii si se insoara la cel mult 15 ani. O fata care ajunge la 16 ani nemaritata, gaborii nostri incep sa o ciufuleasca (barfeasca) ca-i fata batrana.
- Miresele se cumpara?
- La noi nu se vand copiii, ca la alte comunitati de rromi, ci parintii dau zestre atata cat pot ei si ambele familii de parinti ii ajuta pe tineri ca sa aiba cu ce porni cat de cat spre viitor.
- Meseriile acestea cum le deprindeti?
- Meseria se mosteneste si invata totodata de la parinti sau rude inca din copilarie si pentru asta nu ne trebuie nici un fel de scoala. La 15 ani un tanar trebuie sa cunoasca bine meseria, ca trebuie sa castige dupa ea o bucata de paine, sa-si tina familia.
- In afara de burlane, ce mai confectionati?
- Acoperisuri, invelisuri de tabla sau de arama, patrate, hexagonale, facem si reparam cazane de cupru, caldari de tuica, ceaune pentru fierberea branzei si urdei. Dar lucram si cu inox si cu aluminiu.
- Cu aur?
- Nu, nici cu aur, nici cu argint.
- Limba rromana pe care o vorbiti difera mult de a celorlalti?
- Difera, dar m-am putut intelege si cu frati bulgari si cu frati spanioli si francezi, in marea majoritate.
- Multi rromi traiesc imprastiati prin Europa. Cum va simtiti in Arad?
- Eu fac parte din etnia maghiara a rromilor nascuti in Romania, asa ca ma numesc cetatean roman, indiferent cum ma va descrie cineva, si ma simt aici pe pamantul meu, unde m-am nascut si unde am crescut, unde am imbatranit si vreau toata viata mea sa raman aici.
"Fratii mei, pasari calatoare"?
Singurii supravietuitori ai fabulosului continent Atlantida, mari initiati in arta prelucrarii metalelor, inzestrati cu puteri psihice neobisnuite, popor care a stat la originea civilizatiei orientale si europene, intaii urmasi ai insotirii lui Adam cu Lilith - prima nevasta, anterioara Evei - nu a mai lipsit mult pana ca rromii sa fie prezentati de paleoastronautica in ipostaza de extraterestri.
Geambasi de cai, dresori de ursi, aurari, tinichigii, vanzatori de amulete si talismane, vindecatori cu ierburi de leac si potiuni magice, dezlegatori de deochi, ghicitori ai viitorului (si trecutului) in boluri de cristal, carti de tarot, in palma (chiromantie) sau ascultand murmurul ghiocului, talmacind semnele vremurilor in functie de numere, rromii s-au indeletnicit mereu cu practici esoterice sau considerate cel putin excentrice de catre gospodarii sedentari ai comunitatior prin care poposeau. 
Astazi, cind tavalugul globalizarii e pe cale de a nivela toate diferentele specifice, cand in creuzetul ( era sa zic ceaunul) satului planetar, in decurs de cateva sute de ani se vor topi toate natiunile si se vor stinge toate diferentele etniilor si vom fi cu totii un singur popor, nevoit sa paraseasca leaganul numit Terra si sa rataceasca nomad printre stele, poate ca abia atunci ne vom aminti cu adevarat ca aveam niste frati devoratori de spatii si insetati de intinderi. 
Adica vom avea nevoie mai mult ca oricand de experienta lor sufleteasca.
Legenda povesteste ca Franz Listz s-a intalnit la Iasi, la un concert cu nu mai putin cunoscutul cantaret Barbu Lautaru. 
Dupa ce orchestra a terminat de executat simfonia, ironic, Liszt l-a intrebat pe lautar daca i-a placut opera. 
Provocat, Barbu Lautaru a luat atunci vioara si timp de o ora si jumatate a cantat intreaga simfonie, pe care, desigur, o auzise intaia oara.

Vasile Sarandan - Adevarul


Cautare in arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Publicitate

  Imobil de vanzare


Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.


O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra Aradeana, Saptamana aradeana,TV Arad, TV RCS.


 

[Home] [Stiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de stiri] [Agenda telefonica] [Advertising] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta orasului]
[Informatii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localitati din Arad] [Despre noi]