... Si capra vecinului. Un modus vivendi romaneasc care nu mai reprezinta nici o mirare cand e vorba de atitudinea romanului in relatie cu ceilalti. Intr-o conferinta de presa, Gh. Seculici preciza ca bruiajele de care a avut parte la Bucuresti au drept origine doua partide din Arad.  Ar fi fost bine daca ar fi precizat care sunt cele doua partide.  In mod cert nu sunt partide de buzunar, ci partidele cu care PD se afla in diverse competitii.  Si nu exclud PNL, cu care PD se afla intr-o competitie mai speciala, dar tot competitie ramane. Daca derulam firul evenimentelor petrecute cu cateva luni in urma, putem observa ca informatiile in legatura cu Seculici au plecat din Arad.  Felul in care au fost ele rastalmacite a fost generat de scopul cu care au fost scoase pe piata: Gh. Seculici trebuia demolat.  Partidele aradene au fost "sponsorii" care au dat informatia, iar mercenarii au preluat-o si au fabricat-o si ambalat-o dupa retete bine cunoscute de delatori si defaimatori. Pana la urma s-a demonstrat ca Seculici n-a facut absolut nimic ilegal, dar dupa principiul "calomniati, calomniati, ceva tot ramane din calomnie", Gh. Seculici a avut de patimit in urma imaginii fabricate de presa. Care a fost urmarea? Coroborate cu alte actiuni indreptate asupra lui, Gh. Seculici a pierdut functia de vicepremier.  O functie care i-a permis acestuia sa faca ceva pentru aradeni, la modul concret, dar mai ales sa aduca un prestigiu serios unui oras marginalizat in lumea politicii, dar nu numai.  In loc ca intreaga comunitate aradeana, incepand cu partidele, continuand cu mass-media si sfarsind cu cetateanul simplu sa puna umarul si sa-l sprijine pe acesta, s-a petrecut tocmai invers.  Pornind de la invidii meschine, de partid sau personale, aradenii si-au dat mana sa-l demoleze pe unul de-al lor. Precum Cronos, si-au devorat propriul fiu. Daca Gh. Seculici ar fi fost un bandit, un hot si daca n-ar fi luptat pentru binele aradenilor, nu i-am condamna pe cei care s-au unit impotriva lui pentru a-l compromite.  Dar, la urma urmei, nu le poti cere oamenilor mai mult decat pot ei sa dea. Atata au putut, asta au facut. Un alt aradean, Titu Gheorghiof e pe cale de a ajunge intr-o functie inalta. Nu stiu daca Gheorghiof a facut matrapazlacuri, daca a furat sau delapidat ceva. N-am auzit. Dar se vor gasi destui aradeni care sa-l "picteze" la centru si sa-l darame.  Fabula "Toporul si padurea" este foarte potrivita pentru a caracteriza situatia. Ceea ce nu se intampla cu timisorenii, bunaoara.  Mereu ne lamentam ca Timisoara ne-o ia inainte. Nici nu-i de mirare. Acolo traiesc altfel de oameni, cu o alta mentalitate.  Daca un timisorean a ajuns intr-o functie inalta la Bucuresti, toata lumea il sprijina. Nu mai exista interese de partid sau de alta natura. Cel care a ajuns in acea functie inalta este o mandrie pentru tot banateanul. Caci de aceea "Banatu-i fruncea". Am avut si noi, aradenii, ocazia de a iesi dintr-un con de umbra care a durat multe zeci de ani. Am dat cu piciorul ocaziei si nu ma mir.  Mentalitatea aradeanului este a targului in care barfele si nimicnicia ocupa un loc important in viata oamenilor. Sa adaugam la acestea invidia, meschinaria provinciala si neputinta de a depasi un anume barem spiritual. Este aceasta o atitudine condamnabila, dar ea depinde de cultura si educatia oamenilor.  Probabil ca alte generatii de aradeni se vor ridica la un alt nivel de intelegere a lucrurilor si isi vor schimba comportamentul.  Deocamda-ta, astia suntem! Ioan Iercan - Adevarul

Se apropie inceputul noului an scolar, iar pregatirile sunt pe ultima suta de metri.  Nu doar elevii vor incepe scoala, ci si micutii de la gradinite.  Inscrierile au fost deja facute, inca de la jumatatea lunii august.  Unii copii frecventeaza deja gradinita, chiar daca este inca vacanta.  In judetul Arad functioneaza peste 40 de gradinite de stat, si alte cateva particulare.  Foarte solicitate de catre parinti sunt gradinitele cu program prelungit.  Aici copiii primesc micul dejun si pranzul, dorm, iar inainte de plecarea acasa servesc si o mica gustare.  Pentru o zi la gradinitele de stat, parintii platesc pentru un copil in jur de 40.000 de lei, in functie de decizia conducerii institutiei.  Pentru inscrieri sunt necesare mai multe acte si, foarte important, analizele medicale.  Pe langa gradinitele de stat, exista alternativa celor particulare.  Acestea sunt finantate cu alte fonduri, au taxe proprii de inscriere, dar sunt autorizate si controlate tot de inspectoratul scolar.  Nicoleta Belean  - Televiziunea Arad

La inceputul lunii septembrie a demarat, la nivelul judetului Arad, o campanie de informare adresata proaspetilor absolventi.  "Campania de informare programata pentru perioada 1 -23 septembrie are ca grup tinta absolventii de invatamant si angajatorii din judejul Arad" - a declarat Alexandra Lincar, purtatorul de cuvant al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Arad. Campania a fost structurata pe trei etape. Astfel, in perioada 1-11 septembrie, AJOFM Arad va promova aspecte precum: ce inseamna absolvent al institutiilor de invatamant, termenul maxim in care absolventul trebuie sa se inscrie la Agenda pentru Ocuparea Fortei de Munca, durata perioadei in care beneficiaza de indemnizatie de somaj, precum alte informatii care vin sa-l edifice pe absolvent in legatura cu drepturile pe care le au.  "In termen de maximum 60 de zile de la absolvire, absolventul poate sa se inscrie in baza noastra de date ca somer neindemnizat, insa la expirarea celor 60 de zile daca nu si-a gasit un loc de munca, el devine somer indemnizat" - afirma Alexandra Lincar.  Spre deosebire de ceilalti someri indemnizati, absolventii au dreptul la ajutorul de somaj pe o perioada de sase luni si reprezinta 50 la suta din salariul minim brut pe tara.  Nu au sanse sa primeasca ajutor de somaj, absolventii care, la data solicitarii dreptului, urmeaza o forma de invatamant.  "Celelalte doua etape ale campaniei se vor desfasura in perioada 12-18 septembrie si 19-23 septembrie" - a conchis purtatorul de cuvant al AJOFM Arad. Simona Valan - Agenda zilei

La Arad s-a inaugurat ieri cel mai mare depozit de piese de camioane din Europa de Est.  Investitia, in valoare de cinci milioane de euro, apartine unei firme aradene care colaboreaza cu peste 25 producatori externi.  All Trans Romania are peste 1500 clienti atat din Romania, cat si din alte tari est-europene.  Pozitionarea depozitului, pe platforma fostului FNC, este justificata si de faptul ca in Arad exista cateva mii de firme de transport international de marfa.  Pana acum, agentii economici din domeniu se aprovizionau cu piese si materiale specifice in special din Ungaria sau Austria. Sorion Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Romulus Popovici - nepotul lui C.Burza, apoi devenit om de incredere al baronului Pentru totdeauna intersectia bulevardului din zona Libelula se va numi  -LA BURZA- iar primul sens giratoriu de dupa gara, - La UTA-. Acolo doi aradeni de seama si-au inceput si dezvoltat ideile inovatoare, au construit si au contribuit la faima Aradului, la binele aradenilor. Sursa datelor ce le voi prezenta, sunt amintirile domnului Popovici din momentele cand, viata domniei sale s-a intersectat cu cele ale celor doi mari aradeni. Sa-l urmarim asadar.... Cine este Romulus Popovici (...)In 1923 m-am nascut si am copilarit  la Arad. Am inceput sa invat la scoala  de pe Ciocarliei unde director era dl.Cociu.  Apoi am inceput scoala Normala de la care m-a scos unchiul meu Cornel Burza, fratele mamei, si m-a transferat la Liceul Comercial.  Aceasta a fost prima interventie a unchiului Burza, care neavand copii s-a gandit ca eu pot fi un mostenitor si continuator al afacerii sale.  Transfer cu cheltuiala, unchiul fiind de acord sa plateasca scolii Normale, la solicitarea directorului, dl. Lepa, costurile a doi ani de scolarizare, plus bursa. Dupa liceu  m-am inscris la scoala de Ofiteri din Gutembrun, astazi Zadareni, cand iar a intervenit unchiul meu, in concediu de boala fiind, mi-a intrerupt scoala militara cu porunca:  - "Vii la magazin si fii tu mana mea dreapta! Sa inveti meseria de comerciant si de contabil". Cine era domnul Cornel Burza Din cele relatate de domnul Popovici am ales amanuntele cele mai semnificative. (...) "Era printre primii comercianti ai Aradului, renumele depasind cu mult granitele judetului.  El punea la dispozitia cetatenilor, masini agricole, articole de fierarie, utilaje de transport, electrice, aparatura de uz casnic, scule de toate felurile.  Ca suprafata domnul Burza detinea un cvartal intreg, o latura pe bul. Revolutiei si o alta pe str. Ghiba Birta.  La bulevard era marele magazin, iar in curte, cu intrarea de pe Ghiba Birta era un adevarat parc de expozitie pentru masinile agricole. Dl. Burza tinea la prestigiul comertului sau, la marca sa de furnizor, si aducea cele mai bune marfuri.  Pentru aceasta era tot timpul plecat in strainatate la fabricantii de utilaje si produse industriale,  sa incheie  contracte.  Cine cumpara de la Burza, putea fi sigur de calitatea produsului, convins fiind ca si astazi prin bucatariile aradenilor exista masini de tocat –Alexanderwerk- cutite, scule si chiar utilaje agricole. Burza era total absorbit de afacerea sa, cand toata lumea fugea si-si ascundea bunurile de teroarea comunista, el cumpara cateva hectare pe drumul Curticiului cu intentia de a crea un camp experimental, -ferma model- unde sa-si dovedeasca eficacitatea utilajelor pe care le propunea cumparatorilor. El n-a sesizat pericolul comunist" Soarta lui Burza a fost groaznica si nemeritata, fiind  arestat si intemnitat fara judecata. Toata afacerea ii este confiscata, sotia moare  de cancer. Este eliberat din puscarie  si isi gaseste loc de munca la Orfelinat! Sfarseste in mizerie.  Aceasta este, pe scurt, povestea lui Cornel Burza, unul dintre cei mai dinamici intreprinzatori aradeni. Neasteptat, Popovici trece la baronul Neuman Aratam ca tanarul Romi Popovici este angajat in magazinul Burza ca omul de incredere. La un moment dat o cunoaste pe viitoarea sotie, vanzatoare la magazinul de stofe –Szenasi- din apropiere. Mama si unchiul Burza se opun casatoriei, ei planuiau sa-l inscrie la facultate. Se casatoreste "impotriva tuturor", este concediat si astfel in secventa urmatoare se angajeaza la ITA – fabrica baronului Neuman.  Este prezentat de un coleg directorului general Herzog. Da un test pe care-l trece cu usurinta.  Imediat directorul cere aprobarea baronului sa-l angajeze. Este angajat, in final, avand o intrevedere chiar cu patronul in biroul acestuia. (...) "Biroul patronului era fastuos, fotolii si mobila  sculptata, un oficiu cu care comunica direct, de unde secretara servea musafirii cu cafele.  In birou, cum de altfel in toate birourile din fabrica  era expus la loc central tabloul M.S.Regele Mihai I, cea mai iubita si respectata personalitate romaneasca. Am ocupat succesiv toate posturile, pe o scara care m-a ridicat pana la sef serviciu postcalcul.  Serviciu cheie ce calcula costurile cu care se produceau tesaturile.  Saptamanal trebuia sa  raportez baronului evolutia costurilor pentru un metru de tesatura.  Baronul se purta foarte corect cu salariati. Primul plic primit la salariu, continea leafa dupa contract, plata orelor suplimentare si...banii de autobuz!. - Ce autobuz? Intreb eu pe contabil. - Inainte fabrica avea un autobuz cu care transporta salariatii la fabrica. Autobuzul a fost rechizitionat de armata, astfel ca va recuperam cheltuielile cu transportul. Poti veni si cu taxiul, dar sa nu intarzii, baronul nu suporta lipsa de punctualitate..." UTA , fabrica cu blazon (...) Dupa 2 luni de la angajare, ma cheama baronul sa-mi spuna ca trebuie sa merg la Bucuresti, unde fabrica are un magazin si sunt probleme cu gestionarul de acolo.  - Nu pot sa merg, sotia este gravida, proaspat casatorit etc.  - Inteleg, spune baronul, dar poti merge cu sotia, ii gasesc eu un post. In fine ca sa fiu scurt, am mers la Bucuresti in explorare, baronul fiind convins ca voi accepta pana la urma. Am mers la casierie pentru banii de deplasare, am rezolvat misiunea, iar la intoarcere anunt contabilul, pe Devany bacsi, ca mi-au ramas bani si trebuie sa-i depun la casierie. A facut formele de retur, dar s-a uitat chioras la mine, Ei, aici e aici. Dupa o ora ma cheama baronul. La plecare din Arad, dupa capul meu, nu am luat taxiul pana la gara, am tras la un hotel din jurul garii, camera cu un pat, am mancat clisa cu pita aduse de acasa, cu un cuvant am facut economie. - Domnule ai fost la Bucuresti? Cum de ai stat la hotel  -Grivita? Unde ai mancat? Cu ce te-ai deplasat in Bucuresti...intreaba baronul profund nemultumit. Explic ca am vrut sa fac economie. Tocmai cu asta am gresit, dupa conceptia baronului, trebuia sa traiesc ca un nabab, la hotel Ambasador, etc. iar peste tot sa declar ca-l reprezint pe el, cam astfel trebuia sa arat si sa ma port, in calitate de reprezentant al UTA. - Cu asta n-ai facut economie, mi-ai facut un deserviciu, m-a apostrofat vizibil iritat baronul. Acum du-te la casierie, primesti restul de bani, cu care iti vei lua sotia sa mergeti sa luati masa la  -Palas- , iar daca chelnerul intreaba, sa-i spui ca lucrezi la baronul von Neuman! Nemtii au inceput sa se retraga, razboiul se apropia de sfarsit, cu toate acestea baronul a inceput constructia stadionului si  a clubului.  A adus gazonul englezesc, si jucatori renumiti, pe Lorant, Toth III, Striblinger, din Ungaria, pe Mercea, cu care am fost coleg de scoala, pe Dumitrescu III Coco, devenit primul antrenor din tara.  Primul meci a fost cu "Ciocanul" Bucuresti, echipa securitatii. A castigat UTA cu 2-0.  A infiintat  o fanfara, orchestra de muzica usoara, iar artistii au fost angajati in diferite servicii.  In timpul razboiului a functionat pentru salariati un economat. Fotbalistii erau obligati sa lucreze 4 ore in fabrica, intrau la 8 cu functionarii.  Functionarii lucrau 6 ore. -Cine nu-i in stare sa-si termine lucrarea in 6 ore, acela nu-i functionar! A decretat baronul. Sambata se lucra redus deoarece se plateau salariile. Finalul Baronul a fost optimist, a investit in fabrica si anexe, pana ce a fost obligat saa abdice M.S. Regele Mihai I, cand si-a dat seama ca vin rusii si nu americanii, iar 11 iunie 1948 nu l-a mai prins in fabrica.  A urmat revolta impotriva lui Nedici, noul sef comunist din fabrica.  Nemultumirea muncitorilor a pornit de la desfiintarea economatului.  Pana la urma Nedici a fost prins in sediul partidului, dezbracat la piele si batut de muncitori pana si-a dat duhul.  In semn de scarba i-au infipt o tigara aprinsa in fund. Iata cum, profitand de amintirile domnului Popovici, am putut creiona un fragment din Aradul industrial, prosper, de dinainte de razboi.  Baronul si-a organizat fabrica, asa cum, in vremea comunistilor aflam despre sistemul japonez si de cel a lui Krupp,  fabrica - familiala - unde mama isi aducea fata la fabrica sa o invete meseria si sa-i predea razboiul de tesut. La ITA se mosteneau locurile de munca. La fel am aflat despre sistemul de a face comert a lui Cornel Burza, ce, la fel cu baronul, a construit si investit  pana in ultimul moment. Comunistii au distrus, nu doar industria aradeana, dar si un concept propriu al aradenilor. Bujor Buda - Observator