Oficialitatile
locale au decis in urma intalnirilor purtate cu responsabilii
aeroporturilor Frankfurt
- Hahn si Koln
- Bonn (in fapt, al treilea si al patrulea aeroport
ca marime din Europa), sa schimbe orientarea bazei
aradene spre cursele low-cost.
Aceste curse (la preturi mici) au dus la relansarea
aeroporturilor mai sus - mentionate in doi ani, iar
solutia pare una care se potriveste si pentru baza
aviatica locala.
Directorul de operatiuni din cadrul Aeroportului International
Arad, Radu Usterian, a declarat, la finele saptamanii
trecute, ca oficialii bazei locale vor milita si ei
pentru cursele low-cost, care se dovedesc a fi cele
mai in voga, dar si cele mai rapide si cele mai utile.
In plus, acestea s-ar potrivi mult mai bine cu buzunarul
aradenilor, care ar vrea sa ajunga rapid si fara prea
mari cheltuieli in Italia sau Franta.
Intalnirile pe care reprezentantii celor doua aeroporturi
din Germania vor sa le organizeze, pentru aeroportul
din judetul nostru, cu general managerii principalelor
companii care opereaza la ei, urmaresc in fapt si
ele atragerea spre Arad a companiilor aeriene de low-cost,
"cele mai atractive si flexibile in momentul
de fata pe piata transporturilor de calatori".
Potrivit directorului Aeroportului, o cursa pana la
Milano ar costa in astfel de cazuri sub 80 de euro.
Oficialii locali au fost sfatuitisa se posteze
in fata usilor companiilor si firmelor interesate
de transportul aerian pentru a face cunoscuta baza
aradeana, singura sansa de a o relansa.
Adriana
Barbu - Observator
La
patru zile de la punerea in circulatie a noii monede, taranii
din piete, zapaciti de leul greu
Leul
greu a reusit sa dea peste cap activitatea micilor
comercianti din piete.
In marea lor majoritate oameni simpli, acestia nu
prea stiu cum arata noile bancnote si monede, iar
atunci cand vine vorba sa primeasca leii grei, cei
mai multi se uita piezis temandu-se sa nu fie inselati.
Am facut ieri un raid prin pietele aradene incercand
sa cumparam niste zarzavaturi.
Unii ne-au refuzat banii, iar altii au incercat sa
ne dea restul in... zarzavat.
Majoritatea insa s-au incurcat bine la calcule, la
transformarea din lei vechi in cei noi si invers.
Semn ca temerile taranilor sunt justificate.
Pietarii au sustinut ca nu stiu cum arata noii lei,
iar din acest motiv nu vor accepta -cel putin deocamdata
- sa-si vanda produsele in noua moneda.
Cei mai "indrazneti", care au acceptat
sa fie platiti cu noile bancnote, prefera sa dea restul...
in zarzavat, pentru ca nu detin monede noi.
Reticenta taranilor fata de leul greu poate fi explicata
prin promovarea insuficienta a noii monede in randul
oamenilor de la tara.
Asta si pentru ca in afara unor afise - pozitionate
in marea lor majoritate in institutii publice - in
mediul rural nu a ajuns alt gen de informare. "Noi nu prea avem multa carte. Ar putea veni
unii sa ne duca de nas si sa ne ceara sa dam rest
mai mult. Adica, in loc sa ne plateasca produsele
cumparate, sa dam noi mai multi bani la rest decat
trebuie", ni s-a confesat o vanzatoare din
Piata Mihai Viteazul.
Calin
Ghinaciu - Agenda zilei
Numire
la spitalul judetean
Consiliul
de Administratie al Spitalului Judetean Arad a numit,
luni, un nou director interimar, dupa ce liberalul
Gheorghe Neamtiu a demisionat din aceasta functie,
la cateva zile de la numire, din cauza salariului
mic, transmite Mediafax.
Noul director este dr. Mirandolina Prisca, ce va avea
un mandat de 60 de zile, pana la organizarea unui
concurs pentru post, conform unui comunicat de presa
al Prefecturii Arad.
Mirandolina Prisca este epidemiolog si medic primar
de boli infectioase, iar in mandatul sau de doua luni
va trebui sa reduca substantial datoriile unitatii
catre furnizori, care se apropie de 50 de miliarde
de lei.
La sfarsitul lunii mai, prefectul Cristian Stragea
(PNL) anunta numirea unei noi conduceri la Spitalul
Judetean, dupa ce fosta directoare si-a prezentat
demisia, in luna aprilie, in urma mai multor nereguli
descoperite de Prefectura in functionarea unitatii.
Evenimentul
Zilei (Editia de Vest)
Intoarcerea
fiului risipitor
Miercuri
seara Galeria Nationala Delta ne-a oferit o surpriza
placuta, mijlocindu-ne o reintalnire cu sculptorul
Anton Eberwein, aradean de origine si stabilit actualmente
la Mannheim, in Germania.
De asta-data fostul nostru concitadin, impreuna cu
sotia (A&A), a prezentat publicului aradean o
suita de 35 desene, un fel de variatiuni pe aceeasi
tema, cuprinzand personajele primordiale, El si Ea,
in preajma Pomului (Vietii?) si unde sarpele ispititor
s-a metamorfozat in pasare.
O pasare care insoteste constant ca un memento fiinta
umana.
Iata insa cum priveste si un alt artist, Gheorghe
Sabau, aceleasi "cadre": "Toate
lucrarile de aici fac parte dintr-un set si trebuie
privite ca un corp comun, caci sunt peisaje imaginare
in care artistul s-a descatusat, s-a eliberat".
Si tot dansul se incumeta sa ne sugereze o posibila
cheie a intelegerii desenelor: "Secretul descifrarii
lor consta in a va lasa dusi de atmosfera pe care
ele o emana".
La randul nostru va propunem o "vedere"
a lor la fata locului (Galeria Delta), ca apoi, punandu-le
cap la cap, sa va faceti propriul film mental, sau,
de ce nu? propria viziune.
Vasile
Sarandan - Adevarul
Tuby
- Baron de Arad
Tuby,
mecena, si-a risipit uriasul sau talent sa ne incante.
Tuby, poetul Evei, trubadurul celei mai desavarsite
creatii a lui Dumnezeu - FEMEIA -. Exista cineva sa nu-l stie? Exista cineva sa nu-l
regrete?
Boem, nedezlipit de gentuta doldora cu minolte, o
minolta si trei arbeme, plutind peste incrancenarile
pamantenilor.
A plecat sa ne priveasca de SUS, pe 28 iunie....anul
trecut? Acum doi ani? Dar parca mai are vreo importanta?
A plecat prietenul meu, prietenul tau, al tuturor,
sa ne fie vesnic in amintire.
Greu sa vi-l descriu cand nu e, unii si-l amintesc
drept un artist, altii fotograf, reporter si cameraman,
omul cu - o mie de fete -, inutil sa-i caut imaginea
cea mai caracteristica, dar sigur toti il stim cu
aparatul la ochi, scrutator ca un ciclop, pandind
imagini din spectacolul lumii.
Maiestria lui este surprinderea momentului, colaborand
cu lumina si timpul, pe ambele modelandu-le dupa inspiratie,
iar cel care-i priveste imaginea rezultata din fotografierea
clipei nu o mai poate uita niciodata.
Este predestinat sa surprinda frumosul din tezaurul
inepuizabil al naturii, fie un tigru, fie o floare
ori o pasare, fie...o raza de soare.
Dar, cel mai bine s-a deprins sa fotografieze FEMEIA,
femeia in lumini si umbre, static ori plutind, femeia
visata, femeia pe care o poti mangaia doar cu o privire.
In tot ce a surprins, in toate fotografiile facute
vulgaritatea n-a existat, nici macar nerostita.
A surprins-o pe celebra EVA in mii de ipostaze, la
fel cum pictorii renumiti fac copii dupa nudurile
marilor maestri, la fel cum compozitorii o canta pe
Elize.
Debuteaza editorial cu "NUD IN LUMINA CLIPEI"
album cu 111 fotografii color si alb-negru, Editura
Concordia, Arad 2002. De fapt, cine este Tuby? "Tuby este o - balanta - dupa zodie, un
tip neconfonnist, caruia ii place libertatea de actiune
si de ce vreti dumneavoastra, caruia nu-i place sa
vorbeasca si sa fie filmat, caruia ii place sa se
ascunda mereu in spatele aparatului de fotografiat
ori de filmat, sa apese pe butoane si sa rezulte fotografiile
pe care le stiti". Ucenic la tata. (...) "Tata era de departe cel mai bun
vitrinier aradean si, afirm acum, cel mai bun din
Romania. In 1953, cand a avut loc Festivalul Tineretului
la Bucuresti, a fost delegat acolo si a lucrat trei
luni la pavoazare si executatul vitrinelor in magazinele
de stat. Eu am invatat de la el si, ca sa va dau un
exemplu, cand am ajuns la un curs de perfectionare
in 1963, faceam practica la magazinul -Bucuresti -
. Gestionarii de acolo, oameni in varsta, cu amintiri
din vechiul comert nesocialist, la-au remarcat: -
Baiatul acesta stie ceva meserie -, ziceau ei". (...) M-am angajat la UTA in 1965 la Serv.
Creatie. Am facut armata si la eliberare m-am reintors
la vechiul loc de munca. Am continuat sa lucrez cu
tata. Dar...o vitrina se executa de catre doua persoane,
un grafician care face decorul si, un etalator care
etaleaza marfa. Ei bine, acestia doi, dintre care
unul era tata, nu se intelegeau deloc si eu trebuia
sa suport consecintele. Eram tanar si tanjeam dupa
libertate, astfel ca m-am transferat la TEBA ca grafician.
Faceam lozinci si panouri de onoare. Primii
pasi... (...) "Am inceput sa indragesc fotografia
treptat. In copilarie, cand aveam 12-13 ani, m-au
fascinat primele experiente. Intunecam camera si suprapuneam
negativ de film peste hartie fotografica, procurata
cu mari sacrificii, apoi aprindeam lumina foarte scurt,
vreo 2 secunde, stingean apoi lumina si inecam hartia
in tava cu revelator. Durata era dupa inspiratia mea,
imediat, tot pe intuneric inmuiain petecul de hartie
fotografica in fixator, intr-o farfurie adanca de
supa. Acestea erau primele fotografii facute cu manuta
mea din care am castigat experienta.
Primul aparat era un Kodak - cu burduf luat de la
bunicu, si el fotograf amator.
Dar mai tin minte un alt episod, cand bunicu dorea
sa ne fotografiem impreuna, a tocmit un fotograf si
ne-am asezat in fata Bisericii Catolice. Amuzant a
fost faptul ca eu nu ma lasam fotografiat. Pentru
a realiza poza, fotograful a trebuit sa se ascunda
dupa trecatori, astfel ca, pacalindu-ma a reusit sa
ma fotografieze.
Primul aparat profesionist de dupa razboi a fost un
KIEV nascut dupa moartea Pentax-ului. Singur am invatat
manuirea din carti. Prima expozitie colectiva la care
am participat a fost in 1968, eram membru deja al
Fotoclubului aradean. Atunci am luat primul premiu.
In final am inceput sa particip la expozitii pe toate
meridianele lumii". Consacrarea. (...) "In 1970 dupa ce am trimes in Elvetia
25 fotografii sa fie jurizate de un juriu international.
Din vreo 10.000 poze, ale mele au placut si elvetienii
au decis ca pot deveni membru FIAP, o Federatie Internationala
a Artistilor Fotografi .
Eram angajat la TEBA unde aveam un laborator foto
acceptabil. Acolo am inceput seria mea cu nuduri.
Am descoperit zeci de efecte si procedee, bunaoara
o sticla, o simpla sticla de BERE o pot fotografia
in cel putin 80 de variante. Partea trista este ca
noile aparate, automatizate aproape complect, idiotesc
arta fotografica". Si acum va las sa vi-l amintiti in ipostazele
cele mai placute voua. Sa-l revedeti cu ochii mintii,
acolo sus, la Teatru, in sala cu multe fotolii, tolanit
lejer si povestindu-ne cum a fotografiat, seara trecuta,
in patru ipostaze, o sticla de bere, o varianta plina,
urmatoarea privita optimist, plina trei sferturi,
apoi pesimist, un sfert goala, apoi goala de tot,
in fine, optimist, iar plina.
Bujor
Buda - Din -FIVE O'CLOCK LA RADIO ARAD - Observator