Sambata, 4 iunie 2005

Stirile TVA aici

• Cel mai mare targ de transporturi profesionale, servicii conexe si salon auto din tara

TRANSPORT- AR a ajuns la a XII-a editie Expo Arad International organizeaza in perioada 9 - 12 iunie 2005, cea de-a XII-a editie a manifestarii TRANSPORT-AR - targ international de transporturi profesionale, rutiere, feroviare, servicii conexe si salon auto.  An de an, targul a evoluat ajungand ca la aceasta editie sa fie cel mai mare de acest gen din tara, alaturi de Salonul Auto Bucuresti.  La aceasta editie participa peste 110 firme, care vor ocupa atat spatiul interior de 877 mp cat si cel exterior de 7.000 mp dar si 50 de metri de cale ferata in cadrul Salonului feroviar care va avea loc in Gara Arad Vest, langa Registrul Auto Roman. Firmele expozante vorprezenta o serie de produse si servicii dintre cele mai diverse.  Astfel, la targ vor fi autoturisme si autoutilitare Mercedes, BMW, Volkswagen, Audi, Renault, Skoda, Rover, Daewoo, Peugeot, Ford, Nissan, Dacia, Mazda, Seat, Mitsubishi, Opel, Crysler, Chevrolet, Saab, Jeep; autovehicule, autocare, semi-remorci, caroserii, motociclete, motorete si motoscutere; remorci auto, usi pentru garaje; piese auto; servicii de expeditii, leasing si comisionare vamala, transport international si intern auto si combinat; sisteme de securitate si localizare prin satelit; alarme auto, sisteme audio; asistenta rutiera, scoala de soferi, burse de transport; institutii si asociatii profesionale din domeniu, reviste de specialitate. Ofertele de preturi promotionale precum si numeroasele premii oferite de expozanti celor care vor vizita TRANSPORT-AR-ul sunt doar cateva din surprizele pe care organizatorii le pregatesc tuturor celor care vor veni la aceasta manifestare.  Vizitatorii vor fi recompensati cu premii in bani (oferite de UNTTR), bilete dus/intors spre Germania si Italia, reducere de 15% la scoala de soferi, un tahograf, un radiocasetofon si un calculator.  Extragerea premiilor va avea loc duminica, 12 iunie la ora 14.00. Program de vizitare este urmatorul: joi, 9 iunie, intre 10.00 si 19.00, vineri si sambata, intre orele 11.00 si 19.00 si duminica, 12 iunie, intre 09.00 si 14.00.  Pe perioada targului se asigura transport gratuit pentru vizitatori, cu autobuze, pe traseul: Podgoria - Gara CFR - UTA - Fortuna - Salonul Feroviar (Registrul Auto Roman) - Expo Arad International si retur. Pretul unui bilet de intrare este de 20.000 lei Calin Ghinaciu - Agenda zilei

• Mobilierul Casei Neuman este scos la licitatie

Dupa Casa de Oaspeti (Casa Neuman), Consiliul Judetean renunta si la mobilierul original si scoate la vanzare piesele contemporane Alesii judetului sunt chemati astazi sa voteze printre altele retrocedarea si valorificarea bunurilor din patrimoniul privat al judetului care se afla in imobilul de pe Horea 6, dupa ce imobilul insusi (mai exact Casa de Oaspeti) a fost retrocedat fostului proprietor, tot prin votul consilierilor. Consilierii vor aproba raportul de evaluare a bunurilor si vor urma sa se pronunte vizavi de retrocedarea mobilierului original catre fostul proprietor  si valorificarea celui contemporan prin licitatie publica deschisa. Urmasul familiei Neumann se va alege, ca atare, cu o masa evaluata la 200 de milioane de lei, un bufet de 400 de milioane, un candelabru cu 10 lumanari (16 milioane de lei), o masuta Biedermayer (10 milioane), cu un fotoliu de 24 de milioane, cu o consola de 140 de milioane, cu o vitrina de 120 de milioane etc; in total, 11 piese din mobilierul vechi vor reveni mostenitorului casei. Consiliul Judetean va urma sa scoata bani din mobilierul contemporan adus dupa ce imobilul a fost nationalizat, adica bunuri care doar patru cate patru (daca nu mai multe) valoreaza cat o piesa de mobilier original.  Mese, canapele, fotolii si tabureti au tost evaluate impreuna ca valorand 80 de milioane, pretul fiind fixat, in acest caz, de garniturile din sufragerii, livinguri, dormitoare. Mobilierul original va fi predat pe baza de proces verbal de predare-primire, pana cel tarziu la 30 iunie.  Justificarea vanzarii mobilierului contemporan sta in faptul ca "acesta pastreaza specificul unei case de oaspeti si nu poate fi mutat sau reutilizat in alte scopuri". Cat priveste Casa Neuman, potrivit informatiilor pe care le detinem, initial proprietarul de drept a vrut sa o vanda, dar apoi a decis sa se mute si sa locuiasca aici. Adriana Barbu - Observator

• Proiect turistic: Vinul, laptele si apa termala duc Aradul in Europa

O delegatie a Directiei de Dezvoltare si Asistenta Comunitara (DDAC) s-a aflat, zilele trecute, în Polonia pentru a participa la un seminar despre dezvoltarea turismului.  Actiunea face parte din proiectul "Retea de turism în spatiul rural", proiect initiat de Portugalia, la care mai participa Finlanda, Italia Polonia si România.  Aradul, prin DDAC si Consiliul Judetean, este singurul reprezentant al tarii noastre în acest proiect.  Ceea ce înseamna ca Aradul se pregateste sa patrunda în reteaua europeana de turism rural, alaturi de mai multe regiuni din tarile amintite mai sus. Ce are de oferit Aradul din punct de vedere agroturistic?  "Oferta noastra se axeaza pe trei linii/rute tematice: ruta laptelui - organizata în zona Halmagiu -, ruta vinului - care cuprinde localitatile din Podgoria Aradului - si ruta apei termale - în care sunt cuprinse localitatile Curtici, Macea, Sofronea si Dorobanti, unde se gasesc stranduri cu bazine cu apa termala. Au fost alese aceste zone pentru ca ele au câteva puncte de atractie turistica - muzeul vinului, cetati medievale, lacase de cult, castele, parc dendrologic -, dar ofer si locuri de agrement sau posibilitatea organizarii unor drumetii pe trasee marcate" - precizeaza Etelka Nagy, director al DDAC Arad. D. Dutu - Adevarul

• Analiza la spitalul judetean

Spitalul Judetean trebuie sa devina profitabil.  Noua conducere a început o analiza a sectiilor si în cel mai scurt timp trebuie sa prezinte un raport de eficientizare a activitatii.  In acest moment, spitalul are o datorie de 35 de miliarde de lei.  Numai pentru apa, conducerea spitalului are de platit peste un miliard si jumatate.   Dupa stabilirea prioritatilor directorul spitalului judetean Gheorghe Neamtiu ar putea obtine si o majorare salariala deoarece, venitul acestuia de la spital nu depaseste 4 milioane si jumatate de lei.  Pentru cresterea salariala, prefectul judetului va va apela la ministrul sanatatii Mircea Cinteza si la parlamentarii de Arad. Vasile Blidar - Televiziunea Arad

• RUDOLF: O FAMILIE ARADEANA DARUITA MUZICII

In Arad, oras cu o traditie culturala remarcabila, exista personalitati cu contributii apreciabile în domeniu, de care merita sa ne amintim macar din când în când.  O asemenea persoana ar fi si domnul Eduard Rudolf, nascut aici, în 1930.  A studiat vioara timp de 12 ani cu concertmaestrul timisorean Iosif Kocsis (elev al lui J.Hubay), apoi cu Brandeis si Fr. Thury, concertând pentru prima oara în 1948 pe scena Palatului Cultural, alaturi de alti învatacei,. Paralel, si-a început studiile de canto cu Ana Stoica, urmate la Conservatorul din Cluj cu d-na Adorian, apoi în particular cu Tr. Popescu si Bartha. În timpul studentiei a fost corist la Opera din Cluj (1955-59). Datorita starii de sanatate, dar si a casatoriei contractate, si-a întrerupt studiile la zi, continuându-le la fara frecventa (sectia Pedagogie). A functionat ca profesor de canto la Scoala Populara de Arta din Arad din 1960 pâna în 1986, când datorita impunerii unei norme prea mari pentru un profesor de canto (se trecuse pe asa zisa autofinantare), s-a transferat la Scoala de Muzica, predând vioara. Ultimii doi ani de activitate i-a petrecut în corul Filarmonicii, pensionându-se în 1990. Activitatea solistica (despre care vorbeste cu foarte multa modestie) a început-o la Filarmonica în 1959, într-un concertde muzica de camera, cu o arie din opera Don Giovanni de Mozart. A urmat un rol în opereta Casa cu trei fete de Schubert-Berte în iunie 1962. În acelasi an, sub bagheta lui Nicolae Brânzeu, a fost solist, alaturi de Tatiana Rosculet si Aurel Ghender în Anotimpurile de J.Haydn, reluate sub bagheta lui Eliodor Rau în decembrie 1969. In aprilie 1963 a cântat rolul lui Papageno din opera Flautul fermecat de Mozart, alaturi de marea soprana Emilia Petrescu, sub bagheta lui Nicolae Boboc, pentru ca în ianuarie 1966 lucrarea sa fie din nou cântata sub bagheta lui Jan Hugo Huss, cu Ionel Pantea si Virginia Gudzichievici, E.Rudolf fiind tot Papageno. In iunie si octombrie 1964 a fost Alfonso din opera Cosi fan tutte de W.A.Mozart, cântând alaturi de Maria.Popa, Magda Győrgy, Edith Mathe, Aurel Ghender, Nicolae Stan, Oliver Acs, Tatiana Rosculet, sub directia lui Nicolae Brânzeu (regia A.I.Arbore) pe scena Teatrului aradean. Era prima punere în scena din România a acestei opere mozartiene, dupa ce bucurestenii o ascultasera doar în concert. Corepetitoare au fost Elisabeta Rudolf si M.Stern. În decembrie 1964, Jan Hugo Huss prezenta în prima auditie Poemul-cantata Patria mea de Doru Popovici, avându-l ca solist vocal pe acelasi Eduard Rudolf, lucrare cântata cu acelasi solist si în 3 iulie 1965, fiind înregistrata si transmisa la Radio. Doi ani mai târziu, în aprilie 1966 cânta la Timisoara în Damnatiunea lui Faust de Hector Berlioz, alaturi de Nicolae Stan, Marius Rinzler, Emilia Petrescu, sub directia lui Jan Hugo Huss, dupa ce fusese cântata în februarie la Arad, cu soprana Aurelia Diaconu. La împlinirea a 70 de viata a compozitorului Carl Orff, acelasi J.H.Huss a programat în aprilie 1965 Triumful Afroditei în prima auditie, Eduard Rudolf fiind printre solisti, iar sotia sa Elisabeta corepetitoare. În mai, acelasi an, N.Brânzeu dirija în prima auditie cantata Partidului de Emil Simon, Ed. Rudolf fiind solist. Tot în acel an a avut conducerea muzicala în spectacolul Palaria florentina de Labiche de la Teatrul aradean. În oct. 1969 va mai colabora cu aceeasi institutie în Viteazul de Paul Anghel, fiind în rolul Cântaretului de balade. In opera Traviata de G. Verdi, prezentare integrala în concert de catre dirijorul J.H.Huss (1966), Ed.Rudolf a fost Marchizul D”Obigny. La prima auditie în concert (6 iulie 1968) a operei Dragostea triumfa de Nicolae Brânzeu, Ed.Rudolf a cântat rolul Unchiului, iar în septembrie, a fost solist în Altarul Manastirii Putna de C.Porumbescu, într-un concert coral a capella dirijat de Paul Paradenco. A mai cântat si în opereta Lasati-ma sa cânt de Gherase Dendrino, în rolul directorului liceului, alaturi de Ion Dacian în rolul C.Porumbescu. Nu i-a fost straina nici bagheta, dirijând orchestra Scolii populare, cu care a luat un loc I pe tara în 1979, la categoria vocal-simfonic, mai târziu, predând bagheta fiului sau Christian. Acesta a dirijat la Piatra Neamt, Iasi, Arad, Sibiu, Bacau, Oradea. Dupa „modesta” activitate solistica, sa trecem în revista activitatea devotatului profesor de canto, care a fost Eduard Rudolf. In conceptia sa, sarcina profesorului de canto este deosebit de delicata, cu mari raspunderi. Daca instruiesti gresit un instrumentist, lucrurile pot fi îndreptate, cu eforturi mari, dar vocile deteriorate reprezinta cel mai des adevarate catastrofe. Cântaretii propriu zisi , care de obicei au daruri naturale, nu au rabdare sa se aplece asupra modestului învatacel. Ei pot înstrui tinerii gata formati din punct de vedere vocal. Profesorul de canto este formator de voci. În spatele unui cântaret se afla unul sau mai multi profesori de canto. Intre cântaret si profesor este o diferenta ca între un pilot de formula 1 si un mecanic. Cântaretii, la rândul lor, au nevoie de un întretinator al vocii, care este profesorul, pentru un permanent control, ca sa nu decada din punct de vedere vocal, asa cum un tenisman are mereu nevoia de un antrenor. Şcoala româneasca de canto este una de înalta clasa, dovada fiind prezenta multor cântareti români pe marile scene ale lumii. Daca în educarea cântaretilor exista un minus, acela ar fi învatarea atacului (sunetului), ca si la instrumentistii suflatori. De atac depinde ceea ce urmeaza: sustinerea, acuratetea, chiar timbrul. In aceasta privinta dl. Rudolf a pornit de la o discutie cu profesorul sau de solfegiu, dirijorul Dorin Pop (cel ce înfiintase în anii 50 corul Capella Transilvanica din Cluj, primul cor românesc de madrigale). La întrebarea studentului în legatura cu felul de a cânta al marilor tenori, profesorul a zis: Cele mai putine falsuri le are Beniamino Gigli. Mirat la inceput de raspuns, a studiat problema, faurindu-si treptat o conceptie clara asupra educatiei vocale. Şi azi dl. Rudolf îi este recunoscator maestrului Dorin Pop pentru valoroasele îndrumari. Reusitele profesorului Ed.Rudolf au nume de rezonanta: Ioan Pribac, la Opera din Timisoara, Daniel Blaj la Opera din Iasi, Berlin si SUA, Daniel Vidican, tot la Iasi (acum în SUA), Francisc Binder la Linz, Mihai Kalmandy la Opera din Budapesta, cu înregistrari (Nabucco) în Olanda, Wilhelmina Papp, la Opera Maghiara din Cluj, apoi la cea din Debretin, unde acum e profesoara. Un alt fost elev, Sandu Marcovici, a absolvit si el Conservatorul din Cluj, iar Avram Sturz, si el absolvent de Cluj, cânta si acum în Germania. Mai interesant este faptul ca cinci copii ai familiei Rudolf, din cei 12, au absolvit Conservatorul: Ioan Christian, la Iasi, compozitie si dirijat (acum profesor de flaut si dirijor la Lindau), Wilhelm si Francisc au absolvit sectia Canto la Cluj, Ana, muzicologia (cu un masterat) iar Clara, Pedagogia, tot la Conservatorul clujean. Stefan Rudolf, care acântat în corul Filarmonicii, a studiat si el trei ani cântul la Timisoara, fara a termina. Sotia dlui Rudolf, Elisabeta (n.1937) a studiat pianul cu Ella Filip la Timisoara si cu Magda Kardos la Cluj unde a absolvit sectia Pedagogie a Conservatorului Gh.Dima. În perioada clujeana a fost corepetitoare la Opera, unde a lucrat cu cantaretii mari ai vremii: David Ohanezian, Ion Piso, Lya Hubic, Lucia Stanescu, Elena Vatafu, Livia Liseanu, Traian Popescu s.a. A fost profesoara de pian la Scoala de Muzica, La Şcoala Popuara de Arta si corepetitoare la Filarmonica aradeana. Asadar, 8 membri ai familiei au studii superioare în domeniul muzicii, la care putem adauga si pe Lidia, fosta membra a corului Filarmonicii (acum, în SUA), deci 9 din 12 membri ai familiei sunt muzicieni. Asta da, iubire fata de arta sunetelor! Hugo Hauptmann - Virtual Arad