Joi, 3 martie 2005

 Stirile TVA aici

• Euromedic - intre afacere si binefacere

Se intampla in 18 iunie 2002. Inaugurarea primului Centru de Diagnostic Imagistic din Romania i-a adus la Arad pe insusi premierul de atunci, Adrian Nastase, si pe fostul ministru al Sanatatii, Daniela Bartos. Cuvinte de lauda, nelipsita slujba de sfintire, pahare de sampanie si o vedeta de televiziune in rol de amfitrion al evenimentului au constituit "ingredientele" momentului inaugural. Satisfactia s-a citit pe chipurile tuturor. Adrian Nastase s-a declarat multumit ca "acest centru va permite diminuarea cheltuielilor din sistemul sanitar". Ministrul Daniela Bartos a apreciat investitia Euromedic ca "un act de curaj, dar binevenit". Presedintele de atunci al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Eugen Turlea, s-a aratat impresionat de beneficiile pe care centrul le aduce asiguratilor. Primarul aradean al momentului, Dorel Popa, si-a exprimat satisfactia fata de sansa oferita oamenilor de a face diagnosticari "de o alta tinuta". In fine, Zahal Levi, presedintele Euromedic Romania, a multumit tuturor pentru "colaborarea pe care am simtit-o pe tot parcursul acestui proiect". La aproape trei ani de la imbucuratorul eveniment, incep sa iasa la iveala date - necunoscute, pana acum - din subsidiarul afacerii autoritatilor sanitare romane cu Euromedic.  Ceea ce parea candva un nevinovat parteneriat public-privat a capatat, in timp, conotatiile unei afaceri asupra careia planeaza suspiciuni.  Fostul Guvern este acuzat ca a modificat sase acte normative (ordine de ministru, hotarari guvernamentale, ordonante de urgenta si chiar Legea asigurarilor sociale de sanatate) asa incat legislatia sa se muleze pe contractul cu Euromedic.  Astfel, centrele tip Euromedic au dobandit statut de "centre de referinta", care ofera "servicii de inalta performanta", aceste caracteristici diferentiindu-le de laboratoarele similare dar mai putin dotate.  De asemenea, s-a creat cadru legal pentru incheierea unor contracte pe mai multi ani cu Casa de Asigurari de Sanatate, si s-au introdus noi reglementari pentru a face posibila plata serviciilor medicale "prin suma fixa negociata", fara sa se impuna un numar de servicii efectiv prestate.  Una peste alta, se apreciaza ca statul roman a incheiat cu Euromedic un contract extrem de dezavantajos pentru fondul de asigurari sociale de sanatate din Romania.  Este vorba de un document care reglementeaza o relatie contractuala de cinci ani (cu posibilitate de prelungire inca pe atat) intre Euromedic si Casa de Asigurari de Sanatate, perioada in care plata serviciilor se face prin suma fixa negociata de trei milioane de dolari anual, platibili in transe lunare de cate 250.000 de dolari.  Situatia a devenit (si mai) scandaloasa atunci cand, printr-un calcul simplu, s-a descoperit ca o investigatie facuta de Euromedic este de trei-patru ori mai scumpa decat una efectuata intr-un laborator obisnuit.  Diferenta de pret fiind suportata, absolut legal, din fondul asigurarilor de sanatate.  Incorecta si imorala, dar legala.  Astfel ar putea fi caracterizata "afacerea Euromedic".  Ea trebuie privita, insa, si dintr-un alt punct de vedere.  Intr-un moment in care sistemul sanitar autohton se afla (si, din pacate, inca se mai afla) la limita supravietuirii, Euromedic a adus in Romania investitii de aproximativ 25 de milioane de dolari.  E vorba de aparatura medicala ultraperformanta care permite efectuarea unor investigatii de calitate maxima.  Iar aceste investigatii sunt accesibile oricarei persoane asigurate in sanatate.  Aradenii nu mai au nevoie sa mearga la Szeged pentru diverse analize sofisticate (pe care le plateau cu bani grei), cand pot sa-si faca aceste analize, gratuit, la Euromedic.  Ca sa nu mai vorbim de felul in care "ni se prezinta" Centrul Euromedic, in comparatie cu orice alta unitate sanitara din municipiu sau judet, de la mirosul resimtit inca de la intrare, la culoarea peretilor sau a tapiseriei scaunelor din holurile de asteptare, la tablourile de pe pereti sau sunetul surd al muzicii...  Nu trebuie sa omitem nici modul in care Euromedic "se poarta" cu pacientii sai.  Ii preia, inca de la intrare, printr-un birou de relatii cu publicul. Ii programeaza pe cei neprogramati si ii indruma, amabil, pe cei veniti pentru investigatii. Toata lumea este tratata in mod egal, "micile atentii" negasindu-si locul in acest spatiu.  Cadrele medicale par a fi formate la scoala Occidentului, afisandu-se in fata pacientilor mereu amabile, zambitoare, intelegatoare...  Despre profesionalismul lor e inutil sa mai vorbim cand tocmai profesionalismul este criteriul care a stat la baza "inrolarii" lor la Euromedic. Diana Dutu - Adevarul

• Cheltuieli uriase, beneficii putine. -  Centrul de refugiati de la Horea – 89 de clienti in patru ani !

Doua milioane de euro din fonduri Phare - atat a inghitit construirea  centrului de refugiati de la Horia.  Uniunea Europeana isi dorea un centru ultramodern intr-o tara care avea sa fie vecina cu granitele uniunii.  Numai ca centrul, intins pe mai bine de un hectar si ridicat pe doua nivele, nu si-a gasit utilitatea, de vreme ce rezolvarea problemelor legate de documentele refugiatilor se poate face doar la Bucuresti.  De altfel, mai bine de doi ani de zile centrul de refugiati a fost gol iar in ultimii ani nu a fost niciodata folosit la capacitate maxima.  Constatarea avea sa fie facuta de insusi Jonathan Sheele, care, venit  la Arad in 2003, avea sa viziteze o cladire pustie.  In plina iarna, in centrul de refugiati de la Horea se afla doar sapte straini.  Pentru incalzirea cladirii, ocupata doar pe sfert, se consuma zilnic 400 litri de motorina. Centrul de refugiati  a fost inaugurat cu surle si trambite in 2001.  Are o capacitate de 50 de locuri, o curte imensa, 14 camere de supraveghere si un club, practic tot ce ceea ce cereau standardele europene.  Si inca ceva in plus. Stefan Damb, comandantul centrului pentru refugiati, spune ca «practic etajul superior, podul, este nefunctional. Noi depozitam acolo diverse materiale.» De patru ani, de cand a fost dat in functiune, prin centru nu au trecut decat 89 de refugiati.  Cei 21 de angajati au facut pana acum zeci de drumuri in capitala, pentru ca situatia lor nu se poate rezolva decat  la Bucuresti, unde se afla consulatele tarilor de bastina.  In aceste conditii, cheltuielile suportate de ministerul de interne sunt duble. « De fiecare data trebuie sa facem drumuri la Bucuresti, cu microbuzul, trenul sau avionul, pe banii statului roman» se plange comandantul unitatii. Cheltuielile de intretinere a unui centru aproape gol se ridica lunar la aproape 500 milioane de lei.  Cum bugetul Inspectorului judetean de politie este unul de austeritate, tigarile, pasta de dinti sau sapunul pentru refugiati sunt cumparate de politistii angajati in centru.  Cele 14 camere de supraveghere functioneaza de ani de zile cu aceeasi caseta, deja uzata.  De la IJP   s-a primit doar  o parte din hartia necesara pentru acte. Centrul de la Horea se afla in prezent in subordinea Autoritatii pentru strani, insa fondurile pentru consumabile vin de la ministerul de interne.  Primarul Aradului crede ca aceasta cladire ar  trebui preluata in cele din urma de autoritatile locale.  De altfel, o data cu intrarea Romaniei in UE centrul isi va pierde utilitatea, pentru ca frontiera de vest va fi desfiintata. Flavius Ghender - Observator

• Instalare oficiala in functie

Noul inspector scolar general al judetului Arad a fost instalat oficial ieri in functie.  Numirea a fost facuta prin ordin al ministrului Educatiei, iar la eveniment au luat parte fosta conducere a institutiei, inspectorii scolari si autoritati locale. Profesor de matematica, Marius Gondor a fost timp de 13 ani lider al sindicatului liber din invatamant, filiala Arad .  Reprezentantii administratiei locale spun ca se asteapta la o buna colaborare cu actualul inspector general.  La instalarea in functie a noii conduceri  a luat parte si Zoea Rotaru, actulmente mentor in sistemul de invatamant aradean.  Nicoleta Belean - Televiziunea Arad

• Un nou sistem de compensare a medicamentelor

Fara compensate si gratuite Incepand de ieri, farmaciile care si-au epuizat plafonul decontat de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) nu mai elibereaza medicamente gratuite si compensate.  La randul sau, Colegiul Farmacistilor a anuntat acelasi lucru.  In Arad, insa, cei care au dorit sa procure ieri medicamente gratuite sau compensate nu au trebuit decat sa intre in prima farmacie.  Dupa cum ne-au declarat angajati ai unor farmacii aradene, medicamentele gratuite si compensate au fost eliberate neconditionat.  Nu se stie, insa, daca acest lucru va continua si zilele viitoare.  "Si alaltaieri si ieri am eliberat aceste medicamente dar nu stiu daca si maine voi elibera" - declara angajata unei farmacii aradene. Pe de alta parte, incepand cu sfarsitul lunii, vom avea un nou sistem de compensare a medicamentelor.  Listele acestor medicamente au fost refacute astfel incat acestea vor fi impartite in trei: lista A, medicamente elementare pentru bolile de baza, care cuprinde, pana la aceasta data, 113 denumiri, compensate in proportie de 80% si lista B, cu medicamente noi, care vor fi compensate doar in propose de 40% si care cuprinde 117 denumiri.  Cea de-a treia lista, cu circa 150 de denumiri, cuprinde gratuitatile, medicamente absolut necesare pentru boli considerate importante, data fiind gravitatea lor. La aceasta ora exista doua liste care cuprind medicamente compensate 50% si 65%, respectiv 90%.  Pe aceste liste se regasesc peste 240 de medicamente.  Compensarea cu 90% a medicamentelor pentru pensionarii cu venituri mici va disparea, imediat ce noul sistem va deveni functional.  Asadar, aceasta facilitate va mai continua doar in cursul acestei luni. O alta necunoscuta a reprezentantilor Ministerului Sanatatii o reprezinta locul unde va fi aplicat plafonul maxim admis pentru a nu depasi bugetul.  Pana in acest moment sunt doua variante, fie ramane ca si pana acum la farmacii, fie medicul va primi o suma pe care va trebui sa o imparta in functie de necesitatile bolnavilor.  Pana la aprobarea proiectului, care se va face cel mai devreme la sfarsitul lui martie, bolnavii primesc aceleasi compensatii ca pana in acest moment. Problema este insa ca unele farmacii refuza sa mai elibereze medicamente compensate.  A. K. - Agenda zilei

• 1871: anul in care fata justitiei aradene a inceput sa fie mai frumoasa

Monograful judetului Arad, academicianul Gaál Jenö, remarca in lucrarea sa ampla din 1898 ca actul de justitie a cunoscut o emancipare fara precedent la finele secolului al XIX-lea, la care a contribuit si modernizarea spatiilor judecatoriilor, respectiv contruirea unor imobile noi, destinate exclusiv judecarii cauzelor. Constitutia din 1867 gaseste in Arad o situatie pestrita a actului de justitie: cauzele erau dezbatute de foruri numeroase, care isi disputau competentele. Existau judecatorii si tribunale orasenesti si judetene, judecatori orasenesti si adjuncti ai acestora, dar dreptatea era impartita deopotriva  si de alesii locali. Acestora li se adaugau judecatoriile bisericesti (pentru unele cazuri de divort si legate de familie), judecatoriile de targ (pentru litigiile intervenite in cadrul pietelor unde functionau institutiile respective), judecatoriile miniere, cele financiare, tribunalul presei, comandantii politiilor (in legatura cu procesele dintre politisti), tribunalul militar, respectiv instanta imperiala – considerata de prim rang.  Aceasta varietate a instantelor nu a fost reglementata definitiv nici de legea din 1869 referitoare la actul de justitie. Abia doi ani mai tariu, in 1871, s-a emis actul normativ  care desfiinteaza majoritatea instantelor traditionale si pastreaza in judetul Arad numai noua: doua tribunale (la Arad si Ineu) si sapte judecatorii (Arad, Ineu, Chisineu Cris, Buteni, Pecica, Radna, Siria).  Legea din 1871 nu ingradeste insa in totalitate instantele; cele bisericesti, ale presei, miniere si financiare raman cu unele prerogative, insa sunt subordonate celor sapte judecatorii si doua tribunale.  Competentele tribunalelor de la Arad si Ineu erau stabilite in functie de zonele pe care le acopereau; tribunalul Arad avea in "portofoliu" 166.468 persoane, iar cel de la Ineu 136.248.  De aici constatam ca populatia judetului era, in acel an 1871, 302.716 persoane. De la 1 ianuarie 1872, pe langa instante se infiinteaza birouri de executori judecatoresti, formate din cate trei executori la tribunale si cate unul la judecatorii. Interesant de remarcat este faptul ca in judetul Arad numai cele doua tribunale aveau competenta in eliberarea si completarea cartilor funciare. Dr. Ioan Suciu – traducator in limba romana La 2 martie 1872 ministrul de Interne face demersuri pentru prinderea si condamnarea unor talhari si criminali care terorizeaza zona Szegedului.  Judecatorii aradeni sunt insarcinati cu judecarea raufacatorilor.  O delegatie de magistrati se si deplaseaza in regiune, pentru a face dreptate, la solicitarea grofului Ráday (este interesant ca dintre cele zece persoane numai jumatate mai revin la Arad in 30 aprilie 1873, odata cu inceterea delegarii). Merita amintit faptul ca din 1873 se infiinteaza functiile de traducatori la cele doua tribunale. Intalnim aici nume importante ale vietii publice. Au fost numiti in functiile de traducatori in limba romana avocatii Bogya Gabor (Ineu), Stanescu Vazul, Gheorghe Plopu si dr. Ioan Suciu (Arad), respectiv Felix Steinitzer, traducator in limba germana. In 1876 isi inceteaza activitatea tribunalul de la Ineu.  Pe rand, judecatoriile primesc dreptul de a decide in cauzele de fond funciar, iar completul de judecata in aceste cazuri nu se mai compune din trei judecatori, ci dintr-unul singur. Stare de necesitate timp de un an intreg! In jurul anului 1880, siguranta publica s-a deteriorat mult in judet.  Autoritatie locale au solicitat de mai multe ori la Viena decretarea starii de necesitate, fiindca nu mai faceau fata infractorilor.  Ca urmare, ministerul trimite la Dezna 50 de militari si infiinteaza garnizoane de jandarmi in intregul judet.  Pentru ca aceste masuri nu conduc la nici o ameliorare, la 2 august 1881 se declara in judetul Arad starea de necesitate pe o perioada de un an.  Infractorii au fost descurajati de masura fara precedent; dar atat de descurajati, incat tribunalul de urgenta desemnat pentru a lua cele mai dure masuri impotriva raufacatorilor nu a avut de judecat nici macar o cauza (la 20 septembrie 1882 se produce un caz care face mare valva la Arad.  Comerciantul de succes Weiszberger Mor, falimentat in timpul verii, il injunghie in plina strada pe consilierul local Csiky Károly, responsabil cu impozitarea. Victima zace 44 de zile in spital, fiindu-i afectat plamanul.  Agresorul s-a aparat cu faptul ca era suparat pe consilier fiindca dispusese sa fie executat silit din cauza datoriilor acumulate din impozite.  Comerciantul a declarat la proces ca si-a pierdut controlul cand si-a vazut victima plimbandu-se pe strada.  A fost condamnat la un an si jumatate de detentie)! O piatra de hotar in istoria juridica a Aradului o reprezinta anul 1883, cand tribunalul primeste competenta de a fi instanta de recurs in unele cazuri marunte. Tot atunci se decide ca este de competenta instantei sa hotarasca limita maxima a... creditului de birt.  Judecatorii au stabilit ca clientii nu au dreptul sa acumuleze o datorie mai mare de 4 forinti la birtasii din oras si 2 forinti la cei din judet, altminteri fiind pasibili de amenda si chiar condamnare.  Legea nu a fost niciodata aplicata, din lipsa de plangeri... Aradul propune un sac de bani, dar ramane fara Curte de Apel 1890. Un an important fiindca imperiul austro-ungar procedeaza la o reimpartire a curtilor de apel.  Aradul face demersurile necesare pentru a obtine una dintre instante.  Orasul ar ceda 150 de mii de forinti, iar judetul 300 de mii, pentru atragerea in Arad a Curtii de Apel.  Inca o data ne dam insa seama ca suntem in dizgratie: Aradul ramane pe dinafara, optandu-se in schimb pentru orase care contribuie financiar cu o suma mult mai mica.  De ce? Motivul ar putea consta in disputele dintre administratia centrala si cea locala, referitoare la noul Palat al Justitiei... Inca in 1887 incep demersuri pentru umanizarea spatiilor in care se desfasoara procesele.  Cu trei ani mai tarziu, edilii orasului si ai judetului trimit o petitie comuna la administratia centrala de la Viena, cerand permisiunea de a amenaja Palatul Justitiei, pentru a reuni toate institutiile specifice sub acelasi acoperis.  Conform planurilor de atunci, urma ca institutia sa gazduiasca tribunalul, judecatoria, parchetul si penitenciarul.  Conducerea judetului a precizat ca va contribui cu 70 de mii de forinti la lucrari, iar edilii orasenesti cedau gratuit terenul si se obligau sa realizeze canalizarea si pietruirea perimetrului.  Au inceput negocieri aprinse. Initial, primaria propusese ca locatie actualul imobil al Liceului Forestier, din Aradul Nou.  Ministerul a considerat insa ca nu este foarte... sanatos si nici suficient de central.  Pentru ca orasul tinea mult la acest amplasament, iar guvernul nu ceda, timp de trei ani nu s-a intamplat altceva decat schimb de corespondenta intre forurile respective.  La 22 aprilie 1893, in cadrul sedintei Consiliului Local, edilii accepta ca locatie malul Muresului, acolo unde ministerul tinea mortis sa se construiasca noul Palat al Justitiei.  Mai mult decat atat, s-a acceptat si cedarea din patrimoniul orasului a unui teren anexa.  Surpriza: guvernul considera ca cedarea terenului nu s-a facut in conditii legale, ceea ce determina continuarea taraganarii situatiei.  In cele din urma s-a ajuns la un consens: a inceput constructia palatului cel nou, inaugurarea fiind fixata pe data de 1 noiembrie 1898. Avocatii Si-au creat un fond de intrajutorare a colegilor saraci Baroul de avocati din Arad a fost fondat cu 130 de ani in urma, dupa ordinul din 1874 a Ministerului Justitiei imperiului Austro-Ungar.  Pana atunci functioase o asociatie profesionala, cu patrimoniu propriu, care ingloba majoritatea avocatilor locali. Presedintele Tribunalului, Nagy Alexandru, e insarcinat cu convocarea avocatilor din judetele Arad si Békés (actualmente in Ungaria), pentru data de 26 ianuarie 1875, in orasul de pe Mures.  Se prezinta 112 de avocati, care il aleg, in unanimitate, ca decan de varsta, pe Kalmár Mihai, avocat din Gyula.  In aceeasi sedinta e desemnata conducerea baroului: Náray Imre – presedinte, Chorin Francisc – vicepresedinte, Petru Vizer – secretar.  Forul il alege ca procuror pe Péterffy Anton.  Dintre figurile istorice care aveau sa isi lege numele de Aradul de mai tarziu, in comitetul de conducere il regasim pe Ioan Popovici Desseanu. Prima sedinta ordinara a baroului aradean are loc la 3 februarie 1875, cand sunt luati in evidente 159 de avocati activi, iar in cazul a patru persoane se refuza inscrierea.  La 2 aprilie, baroul primeste in folosinta suma de 1600 de forinti din partea asociatiei avocatilor, dizolvata prin efectul legii.  Jumatate din suma e folosita pentru intemeierea unei biblioteci, iar din cealalta jumatate se infiinteaza un fond de intrajutorare pentru avocatii cu probleme financiare, respectiv pentru vaduvele acelor maestri ai barei care la deces nu au lasat avere in urma lor.  In 20 de ani, fondul de intrajutorare se capitalizase atat de mult, incat a ajuns la aproape 5000 de forinti; in bugetul acestuia intrau sumele rezultate din amenzi si cotizatiile membrilor (5 forinti la inscriere plus 12 forinti cotizatie anuala).  In 1894 cotizatia a fost majorata la 15 forinti, fiindca se strangeau fonduri pentru editarea istoriei avocaturii din Arad, preconizandu-se ca aparitia cartii sa aiba loc in 1900. In urma desfiintarii baroului de la Alba Iulia, cel de la Arad isi extinde competenta si in zona respectiva, ceea ce a dus la cresterea numarului membrilor si sporirea avutiei sale. Cel mai popular notar public avea zilnic cate doi clienti In anul 1875, mai precis la 1 august, se deschid la Arad primele cabinete de notariat public, pe baza Legii 35/1874 a Ministerului Justitiei imperiului Austro-Ungar.  Este vorba despre doua birouri, apartinand notarului sef al judetului Caras Severin, Pausz Ioan, respectiv deputatului avocat Bonts Döme.  Regulamentul si tarifarul birourilor, competentele notarilor publici au fost tiparite in limbile romana, maghiara si germana.  Inca de la deschidere, birourile au fost pur si simplu asaltate de clienti; interesul publicului scade drastic pe la inceputul anilor 1870, cand scribii clandestini preiau o mare parte dintre clientii notarilor publici, practicand tarife mai mici si o mobilitate mai buna. Baroul notarilor publici  s-a nascut in urma unui proces anevoios.  Clientii persoane fizice nu reuseau sa asigure fonduri atractive pentru un numar mare de notari publici.  Cronicarul vremii precizeaza, in monografia Aradului, de la sfarsitul secolului XIX, ca "asezarea geografica a orasului il dezavantajeaza, intrucat orase ca Szeged si Timisoara sunt favorizate atunci cand este vorba despre repartizarea unor institutii de interes regional". Ministerul s-a codit mult pana a aprobat infiintarea baroului.  In cele din urma si-a dat acceptul din considerente politice, incercand sa intareasca influenta imperiului in aceasta zona.  Baroul aradean avea competente in Arad, Deva, Alba Iulia, Aiud, Bekescsaba, Gyula, Mako, Szarvas, Baia de Cris, Abrud, Hateg, Pecica, Beliu, Siria. Primul presedinte al baroului notarilor publici din Arad a fost ales, la 11 septembrie 1875, deputatul Bonts Döme, care a indeplinit aceasta functie timp de cativa zeci de ani. Dupa desfiintarea judecatoriilor de la Mako si Beliu, baroul isi infiinteaza noi puncte de lucru la Chisineu Cris, Ineu si Buteni, avand, in total, 19 filiale in anul 1895. Cifrele ne arata ca cel mai popular notar public aradean al sfarsitului secolului XIX a fost presedintele baroului, Bonts Döme; in 20 de ani, acesta a instrumentat 13.326 de cazuri, adica avea aproximativ... doi clienti pe zi! Majoritatea aradenilor se adresau notarilor publici pentru autentificarea semnaturilor, respectiv a dosarelor de marturii. Andrei Ando - Observator Plus