Ministrul Educatiei Nationale, Ecaterina Andronescu,
a anuntat ieri demiterea inspectorului scolar general
aradean, Pavel Sarbu, ne-au declarat surse universitare.
Doamna Andronescu a subliniat inainte de intalnirea
cu studentii celor doua universitati: "Sunt
un om sensibil la argumente. Acestea vor fi cele care
ma vor determina sa iau o decizie sau alta".
Se pare ca organizatia de partid a avut mai
multe argumente, de vreme ce inspectorul scolar general
va fi schimbat... La inchiderea editiei, la sediul
PSD Arad, se analiza oportunitatea demiterii lui Pavel
Sarbu.
Ministrul Educatiei a avut ieri intalniri cu rectorii
si studentii celor doua universitati, a facut un popas
la Liceul Moise Nicoara si s-a intalnit cu organizatia
PSD.
La consfatuirea inspectorilor generali din 15 judete,
doamna ministru a declarat ca proiectul de lege cu
privire la obligativitatea invatamantului de la sase
ani a fost demarat pentru a da sanse egale copiilor
din Romania cu cei din Uniunea Europeana, astfel incat
cei dintai sa fie pe piata muncii la aceeasi varsta
cu cei din occident. Interesant de remarcat este si
faptul ca Ecaterina Andronescu a acceptat sa
predea la Institutul European care va fi infiintat
la Arad, pe langa
Universitatea Aurel Vlaicu.
Adriana
Barbu - Observator
Salonul
de Gemologie si Simpozionul "Natura si Arta",
la Complexul Muzeal Arad
Expozitia
de geme este deschisa publicului timp de o luna Ieri a fost vernisat la Arad cel de-al IX-lea
Salon de Gemologie, "Natura si Arta"
(deschis publicului timp de o luna), in paralel cu
acesta avand loc si Simpozionul National de Gemologie
al carui titlu este acelasi cu cel al salonului. Organizatorii
manifestarilor sunt specialistii de la Complexul Muzeal
Arad, Angela Tigan si George Iuga. La Simpozionul
National de Gemologie care se incheie astazi au raspuns
invitatiei de a participa specialisti de la Universitatea
"Babes Bolyai" din Cluj-Napoca,
Institutul de Fizica Atomica Cluj-Napoca, de la muzee
din Cluj, Bucuresti, Caransebes, Brad si Arad.
Alaturi de acesti specialisti au fost invitati si
colectionari din diferite orase ale tarii. In cadrul
lucrarilor sustinute la simpozion au fost prezentate
teme referitoare la domeniul gemelor. Dintre lucrarile
sustinute amintim: Istoricul Gemologiei in Romania
(Virgil Ghiurca Universitatea Babes Bolyai Cluj),
Centrii de culoare ai gemelor (Diana Bogdan Jnstitutul
de Fizica Atomica, Cluj), Agatele de la Meziad (Angela
Tigan Complexul Muzeal Arad), Obiecte de podoaba din
secolele II - III descoperite la Romula, jud. Olt
(Paul Lica Caracal), Gliptica, maiestrie artistica
multimilenara, scurta retrospectiva istorica (Constantin
Dinu Pop Muzeul Transilvaniei Cluj), Modalitati de
valorificare gemologica in muzeele europene (Grigore
Verdes, Ana Ursoi Muzeul Aurului Brad). "Natura
si arta" prezinta pentru publicul amator
si bijuterii executate de adevarati maestri: Mihail
Nacu si Marian Nacu, ambii membri ai Uniunii Artistilor
Plastici Bucuresti. Referindu-se la simpozionul organizat
de Complexul Muzeal Arad, prof. univ. dr. Virgil Ghiurca
spune: "Complexul Muzeal Arad prin Sectia
de Stiintele Naturii este singurul muzeu din tara
care prin stradaniile proprii a reusit sa organizeze
o manifestare cultural-educativa care sa aiba durata
de o luna. La aceste saloane sunt expuse, de obicei,
cele mai noi realizari din domeniul gemologiei romanesti,
la care s-au adaugat in timp obiecte laice si de cult
din zestrea unor muzee sau biserici, precum si tablouri
de epoca cu tema gemologica. Publicul aradean iubitor
de frumos frecventeaza aceasta expozitie devenita
cunoscuta si consacrata. Pentru succesul repurtat
pana in prezent pe plan judetean si national, Salonul
gemologic de la Arad se bucura de o inalta apreciere.
Simpozioanele si mesele rotunde, in care prin lucrari
stiintifice sunt comunicate ultimele noutati din domeniul
gemologiei teoretice si practice, s-au concretizat
in publicatia Armonii naturale a Sectiei de Stiintele
Naturii. Ca unul care a pus bazele gemologiei teoretice
si practice in fara, recomand calduros sustinerea
acestei manifestari culturale".
Mihaela
Cerna - Agenda zilei
Transport
mai scump, demisii acceptate, taxe in euro
Consilierii
judeteni aradeni au spus ieri "da"
la toate proiectele de hotarari aflate pe ordinea
de zi a sedintei ordinare, abtinerile si voturile
impotriva avand doar rolul de a destinde atmosfera.
Cele 12 proiecte propuse initial au fost completate
de presedintele Caius Parpala, in deschiderea sedintei,
cu inca trei. Dintre aceste ultime proiecte, cele
doua demisii supuse votului, cea a lui Ioan Mocuta
- directorul de la Protectia Plantelor, si a directorului
Constructiilor Rutiere - Nicolae Popovici, au trecut
fara probleme de votul alesilor. S-a mai hotarat ca,
incepand cu 1 martie, tarifele la transportul public
de calatori, cu autobuzele, vor fi majorate. Tot ieri,
a fost fixat si pretul in valuta al taxei de ecologizare
(de la 2 la 15 euro), aceasta urmand a fi actualizata,
in lei, dupa fluctuatiile cursului valutar. Sugestia
Comisiei VI, de reducere a tarifelor percepute in
vami, nu a avut trecere nici de aceasta data.
Adina
Cosa - Ziua de Vest
La
Curtici, strutii au scos capul din nisip
Pana
nu demult, in Romania strutul avea conotatii... politice,
in sensul ascunderii capului in nisip. De cativa ani,
cea mai mare pasare din lume este pusa sa aduca profit,
chiar si in Romania. Vasile Stetcu a luat in concesiune
de la fosta Baza de receptie
Curtici un teren. Pe acesta a amenajat cinci boxe
pentru adapostirea strutilor. Pasarile au fost cumparate
din Ungaria in 2001. La aceasta ora, ferma are 15
struti, dintre care 10 femele, o familie fiind compusa
din 3 exemplare. Pana in prezent, au rezultat 60 de
pui care au fost vanduti in tara la alti crescatori.
"Cativa i-am dat si in Republica Moldova",
spune Stetcu. Mancarea se pregateste la ferma, in
"meniu" intrand orz, ovaz, porumb, grau,
mazare furajera, floarea-soarelui, lucerna tocata.
Puii de pana la 3 luni sunt hraniti cu concentrate.
Fermierul a invatat din mers modul de crestere si
intretinere al acestor pasari, dar si de la Centrul
de Consultanta Agricola Curtici. Inginerul Viorel
Motica, seful Centrului din localitate, precizeaza:
"Aceasta activitate fiind una noua in Romania,
nu-mi era familiara nici mie. Intre timp, au aparut
diverse reviste si alte materiale specializate in
aceasta ramura". La un strut procentul de
valorificare este foarte mare. Practic, se poate exploata
totul: ouale, carnea, penele, pielea. O femela produce
70-80 de oua pe an, timp de mai bine de 30 de ani.
Carnea se aseamana cu cea de vita, dar nu contine
colesterol. Unele restaurante bucurestene au in meniu
specialitati din carne de strut. Pielea de strut este
si ea bine cotata si exploatata in marochinarie. Pana
acum, Stetcu nu a sacrificat vreo pasare, insa pe
viitor aceasta varianta poate fi luata in calcul.
Ferma sa, avand 15 exemplare intruneste conditiile
unei exploatatii. Din acest an,
Ministerul Agriculturii va aloca 14 miliarde de
lei pentru subventionarea cresterii strutilor. Cererile
de acordare de subventii se vor depune la Directiile
Agricole Judetene, prin intermediul carora se va derula
acest program. Strutul a scos capul din nisip si in
Romania. Cel putin la Curtici, unde aceasta... "politica"
nu e una paguboasa. Din contra.
G.
Constantinescu - Adevarul
La
Seitin, cu toate ca scoala este modernizata, profesorii
nu se inghesuie sa vina
La
scoala generala din
Seitin invata aproape 180 de elevi in ciclul primar
si 170 in cel gimnazial. Cladirile in care se desfasoara
procesul educativ sunt de cateva sute de ani. Din
acest motiv, primaria, impreuna cu conducerea scolii,
au inceput un amplu proiect de reparare a localurilor.
Astfel, la cladirea unde functioneaza ciclul primar
s-au facut igienizari, reparatii, zugraveli interioare,
vopsirea tuturor bancilor, usilor, geamurilor si dusumelelor.
De asemenea, au fost curatate, varuite si igienizate
grupurile sanitare din curte. Lucrarile s-au realizat
cu bani din fondurile alocate de primarie. In schimb,
cladirea unde invata elevii din ciclul gimnazial
a avut nevoie de reparatii majore. S-au facut subzidiri,
tencuieli, a fost schimbat acoperisul si jgheaburile.
Cu aceeasi ocazie au fost inlocuite instalatiile electrice,
s-au amenajat grupurile sanitare de incinta cu gresie,
faianta, instalatii sanitare de ultimul tip. Si la
capitolul incalzire s-au facut modernizari. Astfel,
clasele au incalzire centrala, scoala avand punct
termic propriu pe combustibil solid. "Am prins
un program de reparatii capitale, la cinci scoli din
judet. Banii erau trimisi de Banca Mondiala pentru
acest scop. Acum am o scoala cu care ma mandresc.
Are incalzire centrala, banci noi, WC de incinta.
Daca se va introduce gazul, dorim sa montam o termoteca
si la scoala mica. Cu toate ca sunt conditii foarte
bune la scoli, avem si o mare problema – cadrele didactice.
Nu avem profesori calificati la toate materiile. Seitinul
era renumit prin cadrele didactice. Acum nimeni nu
se mai inghesuie sa vina aici", spune primarul
Remus Pacurar.