Aradul
- a doilea oras al Revolutiei din decembrie '89
"In
Revolutia din decembrie 1989 din Romaniaau fost secerati
de gloante 1104 persoane de toate varstele, in special
tineri.
Dintre acestea, 24 sunt aradeni, din care 19 au fost
impuscati la Arad, 5 la Timisoara, Bucuresti si Turda.
Dintre tinerii care si-au pierdut viata in Revolutie
la Arad, patru erau originari din alte localitati
ale tarii. Celor 1104 decedati li se mai aduga 3352
raniti, intre care si 38 de aradeni. Desi au trecut
14 ani de la Revolutie, o sumedenie de rani inca sangereaza,
multe dintre ele nu se vor mai putea cicatriza niciodata."
(Emil Simandan Intrebatorul din Agora - in amintirea
eroilor martiri ai Revolutiei de la Arad, vol al II-lea)
Acum 14 ani ne-am fixat ora exacta dupa cea a Timisoarei
Sfarsitul anilor '80 a adus in Europa de Est valul
schimbarilor. Acest val a cuprins, pe rand, Polonia,
Ungaria, Cehoslovacia, fosta Republica Democrata Germana
iar mai pe urma Bulgaria.
In acest context european, schimbarea aparea ca inevitabila
si pentru Romania. Numai ca regimul comunist nu era
dispus sa cedeze prea usor, si cu atat mai putin,
Nicolae Ceausescu era dispus sa renunte la putere.
Dar, mersul istoriei este cu totul altul decat cel
pe care ni-l imaginam noi, indiferent pe ce loc ne
aflam pe scara sociala, si, in plus, romanul are o
vorba: Nu aduce anul ce aduce ceasul!
Pentru Romania, ceasul a insemnat, in - acel Decembrie
al anului 1989, Timisoara. Era pentru prima oara cand
ora exacta nu se mai dadea de la Bucuresti, ci din
inima Banatului, din orasul de pe Bega, primul care
a decis ca este cazul sa spuna "Adio!"
dictatorului si regimului comunist.
Scanteia s-a aprins in dupa amiaza zilei de 16 decembrie
1989, cand in jurul locuintei pastorului reformat
Laszlo Tokes din Timisoara s-au strans zeci de oameni
care se impotriveau evacuarii acestuia din oras.
Ce a urmat stie toata lumea. Zecile de oameni s-au
transformat in mii, zeci de mii, lozincile anticomuniste
si anticeausiste au primit drept raspuns gloantele.
Vietile unora au fost curmate brusc. Ale altora s-au
schimbat. Dar schimbarea nu poate fi niciodata la
el de dureroasa ca si moartea. Alarma la Militie si Securitate Era firesc ca imediat dupa Timisoara, Aradul sa
isi spuna cuvantul. Dar inainte ca zecile de mii de
aradeni sa iasa in strada, lucrurile s-au precipitat
la nivelul conducerii de partid si de stat. In data
de 17 decembrie, militia si securitatea din Arad a
primit alarma.
In urma unei teleconferinte convocate la Comitetul
judetean de partid a fost convocat intreg efectivul
de militie si securitate din Arad, caruia i s-a comunicat
ca la Timisoara sunt manifestari de tulburare a ordinii
publice, pornite de la refuzul unor cetateni de a
aplica o hotarare judecatoreasca (aceea de evacuare
a pastorului Laszlo Tokes).
Seful Inspectoratului judetean Arad al Ministerului
de Interne (care avea in subordine Militia si Securitatea)
a comunicat si ca, din cauza situatiei create, comandantul
suprem a dat ordin sa se traga.
Conform declaratiilor facute de unii dintre participantii
la Revolutia aradeana (consemnate de jurnalistul Emil
Simandan in cartea sa "Intrebatorul din Agora"),
in data de 17 decembrie s-a transmis catre toate posturile
de militie din judetul nostru ordinul "Nimeni nu foloseste munitie, indiferent de
tulburarile ce vor avea loc in urmatoarele zile!",
ordin dat fara stirea inspectorului sef al Inspectoratului
judetean al MI.
In 18 decembrie, la Timisoara soseste Ion Coman reprezentant
al conducerii superioare de partid si de stat, insotit
de mai multi generali.
In aceeasi zi, la Arad s-a primit ordinul de blocare
a circulatiei rutiere spre Timisoara si de deviere
a traficului spre Valea Muresului, deoarece Timisoara
urma sa fie blocata si asediata! Garzile Patriotice nu vor sa traga In paralel cu aceste masuri, la Statul Major al
Garzilor Patriotice s-a primit ordinul organizare
in vederea executarii pazei si apararii sediilor Comitetului
judetean si municipal de partd si Consiliului Popular
Judetean.
Pentru indeplinirea acestui ordin au fost mobilizate
patru plutoane, pe trei schimburi a cate 12 ore fiecare.
Inca din 18 decembrie, in sediul Consiliului judetean
de partid (actualul Palat Administrativ) era harababura
iar dezinformarea isi arata coltii.
In dimineata zilei de 21 decembrie mai vine un ordin
bulversant: comandantilor Garzilor Patriotice din
consiliu li s-a cerut sa execute o schita de aparare,
conform careia fiecare dintre membrii garzilor sa
se afle la cate un geam al cladirii.
In dimineata aceleiasi zile, in cladire au intrat
membri ai Securitatii care s-au raspandit pretutindeni.
Schita de aparare a consiliului a fost realizata la
cererea comandamentului judetean, condus de prim-secretarul
de partid.
Comandantul unui pluton al garzilor patriotice a luat
atitudine, fata de un superior: "Nu voi executa
ordin de tragere daca mi se ordona s-o fac Alarma
de lupta la UM Cetate In aceleasi zile, si armata este mobilizata. In
seara zilei de 16 decembrie, la unitatea militara
din Cetate se primeste ordinul de pregatire pentru
o interventie in caz de necesitate.
Unitatea a fost organizata in cursul noptii de 16
spre 17 decembrie, fara sa li se spuna comandantilor
felul exact al interventiei. In jurul orei 14,00 a
zilei de 17 decembrie 1989, la unitate se primeste
alarma de lupta, prcum si ordinul de deplasare la
Timisoara cu un detasament.
Din unitate au iesit 15 TAB-uri, camioane cu soldati
si munitie in lazi. Comandantilor li s-a spus ca Timisoara
e atacata, dar fara sa se precizeze de cine.
Detasamentul din Arad trebuia sa intre in subordinea
Diviziei 18 Mecanizata din Timisoara.
Ajuns in Timisoara, detasamentul a fost indrumat spre
Intreprinderea Textila unde a ramas pana in data de
20 decembrie.
Soldatilor plecati din unitatea din Cetate nu li s-a
repartizat munitie.
Militarii din unitatea aradeana au fost integrati,
intre 18 si 20 decembrie, in cadrul unor unitati militare
din Timisoara in Calea Girocului, Piata Libertatii,
Spitalul Militar, Piata Marasesti, Piata 700, Piata
Maria si Intreprinderea Textila.
Soldatilor aradeni nu li s-a repartizat munitie. Tinerii de la Orologerie aprind scanteia In Arad, spiritul Revolutiei porneste de la Intreprinderea
de Orologerie Industriala (IOI), unitate unde media
de varsta a angajatilor era, la vremea respectiva,
de numai 21 - 22 de ani. Vestile despre tragedia Timisoarei
au ajuns foarte repede in Arad, iar tinerii de la
Orologerie nu au putut sta cu mainile in san.
In dimineata zilei de 19 decembrie, la ora 8,00, a
fost oprit lucrul, pentru cinci minute, in totalitate
in sectiile uzinaj, scularie, mecanic sef.
Partial, lucrul a fost oprit si in alte compartimente
ale fabricii. A fost felul in care tinerii de la IOI
au decis sa protesteze fata de moartea protestatarilor
de la Timisoara.
Pana la ora 12,00, a mai avut loc inca trei astfel
de intreruperi a lucrului, fara sa se inregistreze
nici o violenta. A doua zi, in 20 decembrie, chiar
la ora 7,00 se intrerupe curentul electric, acesta
este luat din nou pana la ora 8,30.
Intre timp, muncitorii se aduna in grupuri si discuta
intre ei despre cele petrecute la Timisoara.
In IOI este liniste. Linistea dinaintea furtunii.
Joi, 21 decembrie. Muncitorii de la sectia scularie
a IOI refuza sa inceapa lucrul.
In urma unei scurte discutii purtate cu conducerea
fabricii, muncitorii ies in curte. Lor li se alatura
si sectiile uzinaj, mecanic sef, montaj, automate
si TESA, curtea fiind umpluta cu doua sute de oameni.
Nu se mai putea da inapoi si nici nu se dorea acest
lucru: oamenii ies in strada si pornesc in mars spre
cea mai apropiata fabrica, cea de strunguri.
Aici nu li se penmite accesul in curte, iar muncitorii
(carora li s-au alaturat vreo 30 de angajati de la
"Strungul") pleaca inspre fabrica
UTA.
Si aici portile sunt inchise.
Protestatarii pleaca mai departe, oprindu-se la Uzina
de Vagoane. Aici li se permite accesul in curte, iar
vagonarii se alatura celor de la IOI.
Tavalugul s-a pornit. Nimic nu a mai putut sa-i stea
in cale. Aradul a devenit cel de-al doilea oras liber
al Romaniei. Iar acest lucru este demonstrat de Istorie.
Si
ei au fost in linia intai. Pentru cei care au fost in primele randuri la
evenimentele din 21 decembrie de la Arad, amintirile
sunt de neuitat. O parte din cei prezenti in acele
zile au fost ucisi, altii au primit pentru eroismul
lor un certificat de revolutionar, iar altii au ramas
cu amintirea. Printre cei care detin acasa un certificat
de revolutionar se numara si o serie de parlamentari
si cunoscuti oameni politici aradeni.
Ii putem aminti aici pe primarul Dorel Popa, senatorul
PS Sergiu Nicolaescu, deputatul PNL, Titus Ghiorgheof,
deputatul independent Dorel Zavoianu, deputatul PS
Dan Ionescu etc.
Alti politicieni locali nu a certificat de revolutionar
desi au participat la evenimentele din 1989. Parte
din acestia sustin ca nu au vrut sa profite de pe
urma revolutiei, alti ca nu i-a interesat sa intre
in posesia actului, multumindu-se doar sa rememoreze
pentru el si ai lui evenimentele din decembrie.
In aceste ultime cazuri ii pute aminti pe deputat
Mihaela Muraru-Mandrea (care afirma ca desi a fost
la revolutie si ar fi putut primi carnetul, nu a facut
aces gest din respect pentru cei care au murit in
acele zile), vicepresedintele Consiliului Judetean,
Claudiu Cristea (care crede ca este o rusine sa profiti
de pe urma certificatului), presedintele PRM Gheorghe
Feies (care a refuzat carnetul sustinand ca au fost
oameni care au contribuit la revolutie mai mult decat
el si pentru ca a facut parte din fosta nomenclatura),
sau deputatii Nicoara Cret si Nicu Cojocaru (care
nu s-a aratat interesati de certificat). Alte personalitati
ale vietii politice aradene au participat si ele din
multime la evenimente (viceprimarul Levente Bognar,
presedintele PD Gheorghe seculici, deputatul UDMR
Tokay Gyorgy, consilierul Hoszu Zoltan si altii).
Unele dintre povestile consilierilor locali si judeteni
sunt adevarate carti despre revolutie - cum este cazul
celei traite de Adrian Nitu, de Adrian Muresan si
de multi altii. Cateva din personalitatile locale
aradene au rememorat evenimentele de atunci, punctandu-ne
ce a insemnat Revolutia atunci si cum o vad acum,
dupa 14 ani:
Duka Atilla, presedinte executiv al Blocului National
al Revolutionarilor '89, aflat atunci sub focul armelor,
ne-a declarat: "Am avut un sentiment magnific,
care - daca il analizez acum pot spune ca a fost un
lucru extraordinar, dar atunci nu am simtit decat
nevoia de a elimina dictatura, de a castiga dreptul
la libera exprimare, la libera circulatie. Bineinteles
ca, in acele momente, nu mi-am dat seaina ca, daca
iesim in strada, facem istorie, eu si colegii mei,
care au participat la evenimente in acele zile zbuciumate.
Vreau insa sa subliniez ca noi nu am fi facut nimic,
fara marea masa de oameni care a iesit atunci in strada.
Revolutia nu mi-a apartinut - nu ma consider mai erou
decat altii -, ci este a tuturor si trebuie sa fim
mandri de ea. Vreau sa va spun, insa, ca rareori se
intampla ca cei care fac o astfel de schimbare sa
ajunga sa povesteasca despre aceasta dupa atatia ani.
Datoria noastra acum este sa pastram vie amintirea
celor 14 ani scursi si amnintirea celor care au cazut
ca Revolutia sa poata exista. Pe cei care au uitat
ce ce inseamna dictatura ii invit sa se uite in aceste
zile la televizor sa-l vada pe "domnul"
Sadam Husein, a carei privire blanda iti poate provoca
sentimente de mila, o blandete, insa, in spatele careia
se ascund mii de cadavre. Paralela dintre el si Ceausescu
mi se pare binevenita pentru nostalgici" Dorel
Popa, primarul Aradului, care a fost prezent in
fata Palatului Administrativ in timpul Revolutiei
aradene, a rememorat pe scurt o parte din istoria
acelor zile: "am fost prezent si eu in piata
in data de 21 decembrie. Atunci am dus, ca o varianta
de rezerva, o statie de mplificare, de la care se
vorbea oamenilor de pe platforma. In 22 ecembrie,
m-am inors inapoi in multime si am intrat in actualul
Palat Administrativ, ramanand peste noapte acolo,
impreuna cu cativa jurnalisti straini, ce transmiteau
revolutia aradeana la ei acasa. Imi amintesc ce satisfactie
enorma am avut atunci cand am vazut ca se retrage
armata. Nimeni dintre cei care au trait din plin acele
zile, nu ar trebui sa le uite. Si nimeni nu ar trebui
sa profite de beneficiile revolutiei". Gheorghe Curta, vicepresedinte al Blocului National
al Revolutionarilor '89, prezent la fata locului
in zilele Revolutiei: "Imi pare rau ca in
14 ani societatea noastra nu s-a cristalizat si ma
refer aici in primul rand la clasa politica, care
ar fi putut face mai multe pentru popor, caci poporul
a trebuit - in toata istoria lui -, pentru orice eveniment
important, sa verse sange si sa faca sacrificii. In
acele momente, nu am visat sa decat sa fim liberi,
sa putem circula in Europa si in lume, sa ne spunem
punctele vedere liber. As vrea ca tara noastra sa
fie privita cum a fost privita de mass-media in lume
in acele zile ale Revolutiei cu simpatie. Acea euforie
nu a durat, din pacate, decat 6 luni, dupa care a
inceput politica sa-si spuna cuvantul in felul ei.
Eu consider vinovata politica de toate intamplarile
de dupa 1989 si pana in prezent. Sa speram ca in al
12-lea ceas s-a ajuns la concluzia ca dezvoltarea
tarii se poate face doar pe baze democratice, iar
felul in care Guvernul a inceput in acesti patru ani
este un semn ca implinirea idealurilor revolutionare
nu e departe" Livius Ruji, membru in Consiliul de conducere
a Federatiei Revolutionarilor, isi aminteste:
"In 1989 am visat mult mai mult decat ceea
ce s-a intamplat. Nu pot sa spun ca nu se vede o schimbare
substantiala, un pas spre viitor, pentru ca suntem
liberi sa vorbim, sa circulam. Acesta a fost de fapt
un vis al meu inca inainte de 1989. Eu zic ca timpul
le va rezolva pe toate, insa avem nevoie de rabdare
si intelegere". Caius Parpala, presedintele Consiliului Judetean,
ne-a declarat: "Am fost si eu ca tot aradeanul
in mijlocul multimii cu ocazia Revolutiei. Cred ca
in acele zile cel mai greu era sa stai in casa. Nu
am certificat de revolutionar, dar imi amintesc foarte
bine acele zile. Nu sunt eu insa cel mai in masura
sa amintesc care sunt castigurile Revolutiei din decembrie
si care au fost sacrificiile. Pot doar sa spun ca
acelea au fost momente de neuitat". Consilierul judetean Adrian Nitu, unul dintre
cei care a luptat in linia intai isi aminteste ca
"Orologeria, unde am lucrat in acea perioada,
a fost principalul loc de unde a pornit Revolutia
in Arad. Am iesit in strada, cu colegii mei, in noapte
de 21 decembrie, cand toti ne doream sa daramam regimul,
sa instauram democratia. Am luptat fata in fata cu
trupele si singura mea bucurie a fost ca am recunoscut
printre ei fete familiare. Atunci ne era frica ca
cei de la Bucuresti nu vor urma linia Timisoarei si
ne-am bucurat cand Capitala a iesit in strada. Din
pacate, atunci, in 1990-1991, credeam ca vom lua avant,
dar nu a fost sa fie asa. Vechile mentalitati ne-au
tras inapoi. De la ultima mineriada, care este o ultima
relicva majora a comunismului, nu au trecut decat
cinci ani! Sper, insa, ca lumea o sa inteleaga,
ca trebuie sa mergem inainte, sa scapam de mentalitati
invechite, si ca acest fapt se va vedea la alegeri".
Consilierul judetean Cziszter Kalman, afirma:
"Pentru mine si pentru copii mei a fost atunci
un moment de euforie, explozie, extaz, in urma caderii
regimului comunist. A fost ca o mare speranta si -
ca si pentru marea majoritate a oamenilor - as putea
zice ca am privit momentul cu un optimism nejustificat
in ceea ce priveste viitorul. In acele momente, am
considerat ca pentru mine a sosit momentul sa ma inrolez
in viata politica, ca sa contribui la realizarea unei
societati democratice. Facand acum insa un bilant,
pot spune despre democratie ca in mare s-a realizat
ceea ce s-a propus (avem o structura politica pluripartita,
avem separarea puterilor in stat). O mare nerealizare
este, din pacate, ceea ce s-a produs pe plan economic,
caci am inregistrat o cadere libera, din care abia
in ultimii ani am reusit sa ne scoatem capul, sa marcam
un progres. Eu insa imi pastrez o doza de optimism
prudent" Ovidiu Marian, consilier local, ne-a declarat;
"parerea mea este ca evenimentele din decembrie
au inceput ca o adevarata Revolutie, oamenii au iesit
in strada, in Timisoara, in 17 decembrie, pentru ca
au vrut sa doboare regimul, sa-l opreasca. Atunci
nu a fost nici un fel de manipulare. Dupa 20 decembrie,
insa, Revolutia a fost confiscata de cei care sunt
si acum la putere, iar valorile Revolutiei s-au pierdut
in cei 14 ani de tranzitie nesfarsita" . Claudiu Cristea, vicepresedinte CJA:"Imi
aduc aminte mai ales anul 1990. Revolutia si anul
1990 au fost o experienta unica. Nimic din ceea ce
am trait pana atunci nu se repeta. La Revolutie am
participat din data de 21 decembrie pana cand s-a
terminat teatrul cu teroristii. In cei 14 ani, batalia
pentru o Romanie europeana a fost pierduta ".
Nicu Cojocaru, parlamentar:"Revolutia
a adus adevarata libertate. Egalitatea intre mine
si ceilalti indivizi. E foarte greu sa explici acum
acest lucru. Egalitatea in cadrul relatiilor interumane
e un lucru formidabil. Imi aduc aminte ca in anii
80, la un meci de handbal, am vazut un general, unul
dintre fratii Ceausescu. Am ajuns acasa si am ramas
impresionat. Pana atunci nu mai vazusem nici un general.
Ei bine, acum orice general sau parlamentar este egal
cu restul oamenilor."
Consiliul
Judetean a impartit bugetul pe anul 2004
Tarifele
la apa si canalizare au fost majorate. Dezinfectia in vami se plateste in euro
Consilierii judeteni s-au intrunit, ieri, la orele
amiezii, intr-o sedinta ordinara cu 16 puncte pe ordinea
de zi, dintre care cele mai arzatoare s-au referit
la impartirea, catre localitati, a bugetului pe anul
2004.
Dupa cum va informam saptamana trecuta, bugetul pentru
anul viitor este extrem de generos, aproape de doua
ori mai mare fata de cel pentru anul in curs.
Astfel, la capitolul sume defalcate din impozitul
pe venitul global si a cotei de 17%, s-au impartit
258 de miliarde de lei, pentru protectie sociala -
208 miliarde de lei, iar din totalul sumelor defalcate
din TVA inspre localitati s-au indreptat 759 de miliarde
de lei.
Desi sumele sunt destul de mari, au existat si primari
nemultumiti.
Au solicitat suplimentari de fonduri municipiul Arad
si primaria Lipova - ambele respinse.
Doar primariile din Dieci, Moneasa si Covasant au
beneficiat de bunavointa conducerii judetului, principalul
motiv fiind sumele destul de modeste solicitate.
In alta ordine de idei, consilierii au mai votat si
majorarea preturilor la apa potabila si a tarifelor
de canalizare-epurare, practicate de Regia Autonoma
de Apa-Canal. "Pentru populatie, apa potabila va costa 9.063
lei metru cub, iar pentru restul utilizatorilor pretul
este de 7.616 lei metru cub.
La canalizare-epurare biologica populatia va plati
4.194 lei pe metru cub, iar la canalizarea-epurarea
mecanica - 1.941 de lei metru cub", se precizeaza
in referatul intocmit de catre Directia Economica
a CJA.
In medie, cresterile nu depasesc o mie de lei. Consilierii
judeteni au mai aprobat, de asemenea, si instituirea
unor taxe unice ce urmeaza a fi aplicate pentru dezinfectia
mijloacelor de transport in punctele de frontiera
Nadlac si Varsand. "Modificarea consta in faptul ca pana acum
taxele erau stabilite in lei sau valuta, iar de acum
inainte, pentru simplificarea activitatii de incasare,
se considera oportuna stabilirea acestora numai in
Euro. Plata se va putea efectua si in lei, prin actualizarea
trimestriala la cursul BNR din prima zi a fiecarui
trimestru", a explicat directorul economic
Petru Has.
In functie de tipul masinilor, taxele se incadreaza
intre doi si 15 Euro. De asemenea, consilierii au
mai aprobat bugetele rectificate la cateva dintre
unitatile subordonate, preturile medii ale produselor
agricole practicate in judetul Arad si care vor fi
luate in calcul in stabilirea arendei in natura, planul
urbanistic zonal pentru o incinta industriala in satul
Cherelus etc.
Sorina
Ambrus - Adevarul
Politia
de Proximitate face cadouri
Membrii
Politiei de Proximitate au avut o idee extrem de originala.
Pentru a-si face cunoscuta activitatea, acestia au
editat 1.000 de calendare si pliante, care au fost
impartite ieri dimineata, celor care au trecut prin
fata Primariei. "Am editat aceste materiale cu Politia de
Proximitate, prezentand prin intermediul lor imagini
care reliefeaza activitatea zilnica a celor noua persoane
care lucreaza in cadrul acesteia. De fapt, aceasta
actiune constituie un cadou pentru aradeni, prin care
vrem sa le multumim, tinand cont ca linistea si ordinea
din municipiul Arad li se datoreaza intr-o mare masura
si lor", ne-a declarat Camelia Tuduce Berar,
subinspector sef la compartimentul Politia de Proximitate.
Costurile implicate de realizarea acestor materiale
au depasit suma de 10 milioane de lei, insa "nu
acest lucru este relevant, ci impactul pe care il
vor avea asupra populatiei", ne-a mai spus
C.T. Berar.
Materialele au mai fost distribuite si scolilor, comerciantilor
din piete si magazine, la Camera de Comert, precum
si la targul "Daruri de Craciun".
Prin activitatea politistilor de proximitate se doreste
identificarea si dezamorsarea starilor conflictuale
intrafamiliale, intre grupuri de infractori sau gasti
de cartier, aspecte de santaj, taxe de protectie,
proxenetism si prostitutie, cunoasterea mediilor si
zonelor frecventate de infractori.
In atentia acestor politisti va sta si cunoasterea
fenomenelor de deviatie comportamentala, cum sunt:
abandonul scolar, vagabondajul, cersetoria si criminalitatea.
Razvan
Balaban - Observator
Inselaciune
la pompa
Garda
Financiara din Arad a demarat, pornind de la cazul
unor firme din Arad, un control la scara nationala
la rafinariile care comercializeaza substituti de
motorina, pagubind bugetul de stat cu sume imense.
Mecanismul este simplu: din rafinarie pleaca anumite
produse rafinate catre diferite firme.
Produsele, cu caracteristici asemanatoare benzinelor
si motorinelor, ajung sa fie comercializate in statiile
de carburanti pe post de carburanti auto. Bulgarul care a pornit avalansa In perioada 16 septembrie – 11 decembrie, firma
SC Petrotour SRL din Chisineu Cris a achizitionat
de la Rafinaria "Steaua Romana" Campina
produse petroliere neaccizate, comercializate ulterior
catre diferiti beneficiari.
Din analiza documentelor furnizate de Petrotour SRL,
a reiesit ca aceste produse au fost comercializate
pe post de substituti de carburanti.
Firma din Chisineu Cris a cumparat 1,24 milioane de
kilograme ulei neemulsionabil pentru prelucrari metalice
si 129.700 kg Solvexol 150.
Ambele produse au in componenta hidrocarburi ciclice
de tipul benzen, toluen, xilen, amestecuri ale acestora
si amestecuri de izomeri ai benzenului, toluenului
si xilenului.
Conform Legii 523/2002 si Legii 247/2003, rafinaria
"Steaua Romana" Campina avea obligatia
sa utilizeze pentru toate livrarile si transferurile
de produse facturi speciale sau avize speciale de
insotire a marfii.
In lipsa acestor documente, se considera ca marfa
are provenienta ilicita.
Comisarii Gazii Financiare au aplicat o amenda de
doua miliarde de lei, iar ca masura complementara
au dispus varsarea la bugetul de stat a sumei de 17,25
miliarde de lei reprezentand vanzarile de combustibili
pentru care nu s-au intocmit documente speciale conform
legii. Rafinaria Vega a livrat mii de tone de substituti Alt furnizor pentru firma Petrotour SRL din Chisineu
Cris este Rafinaria Vega din Ploiesti, apartinand
SC Rompetrol SA.
In perioada 16 iulie – 31 octombrie, de la Rafinaria
Vega au fost livrate firmei aradene mai multe transporturi
de produse petroliere neacizate, fara ca din documente
sa rezulte necesitatea utilizarii industriale a acestora.
Conform verificarilor de la Petrotour SRL, au fost
livrate in perioada respectiva 977,5 milioane de kilograme
de ulei nerafinat tip P3, 34.820 kg solvent usor tip
I si 50.310 kg benzina de extractie.
Nici in aceste cazuri de livrari nu s-au folosit facturile
si documentele speciale prevazute de legislatie pentru
produsele petroliere accizabile.
Toate produsele livrate au caracteristici asemanatoare
carburantilor.
Ele au fost vandute fara plata accizelor, fiind ulterior
comercializate pe post de carburanti, fara a ingloba
in pret accizele datoate statului de catre consumatorii
finali si realizand un profit mai mare prin scoaterea
pe piata a unui volum mai mare de produse, la preturi
fara concurenta.
In acest caz a fost aplicata o amenda de doua miliarde
de lei, fiind confiscata suma de 13,9 miliarde de
lei, reprezentind contravaloarea veniturilor realizate
din vanzarea produselor petroliere mentionate.
Garda Financiara Arad considera ca, pentru folosirea
in scopuri industriale, nu este nevoie de produse
petroliere cu caracteristici apropiate de ale carburantilor.
In urma controalelor facute, peste 99 la suta din
produsele respective livrate de rafinariile amintite
au ca destinatie finala rezervoarele autoturismelor
sau cazanele de incalzire, nu industria. Amenda de zece miliarde pentru OMV Garda Financiara din Arad a aplicat o amenda de
zece miliarde de lei statiei de distributie carburanti
OMV din Arad.
Comisarii Garzii Financiare Arad au efectuat un control
la statia respectiva, pornind de la alte verificari
facute la SC Giolantin Imperial Oil SRL din Sambateni
si Rompetrol Rafinare SA Constanta.
Comisari ai Garzii si inspectori OPC au prelevat probe
de motorina Euro 3 si Euro 4, pentru a determina daca
motorina are caracteristici ce se incadreaza in normele
legale.
La data controlului, in rezervoare se aflau 41.964
litri de motorina Euro 3 si 19.189 litri de motorina
Euro 4.
Pentru ca existau suspiciuni privind calitatea acestor
produse achizitionate de la Rompetrol Rafinare Constanta,
s-au prelevat probe din ambele produse, care au fost
trimise spre analiza Laboratorului Larex.
In urma analizei a reiesit ca ambele produse nu corespund
normelor SR EN 510/2002.
A fost aplicata o amenda de zece miliarde de lei si
s-a dispus virarea la buget a sumei de 1,4 miliarde
de lei, reprezentand contravaloarea motorinei Euro
3 si Euro 4 care nu corespunde normelor.
Sorin
Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
Alerta
chimica la Vladimirescu
Miercuri
seara, inspectorii de la Inspectoratul de Aparare
Civila au fost alertati de un miros intepator care
invaluise localitatea Vladimirescu.
Desi acestia au incercat sa depisteze sursa de provenienta
a acestuia, nu au reusit din cauza intunericului.
A doua zi, la fata locului s-au deplasat nu mai putin
de patru institutii, fara a mai lua in calcul si autoritatile
locale.
Astfel, Garda de Mediu, Politia, Inspectoratul de
Aparare Civila si Jandarmeria au incercat sa dea de
urma sursei mirosului care invaluise comuna cu o seara
inainte.
Pana la urma, pe o tarla apartinand societatii Vladilact,
a fost descoperit un recipient in care se transporta
clorul.
Din primele cercetsri a rezultat ca acesta provine
din incinta fostului Combinat Chimic, desi firmele
de acolo nu folosesc clor.
In aceste conditii, cea mai plauzibila explicatie
este aceea ca recipientul (greu de cateva sute de
kilograme) a fost gasit pe undeva prin incinta combinatului
de catre persoane care se ocupa de colectarea fierului
vechi. Cel putin asta reiese din informatiile pe care
le detinem.
Recipientul a fost transportat de persoanele respective
cu caruta, iar undeva in camp a fost golit pentru
a deveni mai usor.
Mirosul intepator al clorului i-a alungat insa pe
faptasi, care au abandonat recipientul. "Noi ne asteptam ca oamenii sa fie afectati,
dar se pare ca nu s-a intamplat acest lucru"
a spus Dorin Sarbu, comisarul sef al Garzii de Mediu.
Cu toate acestea, zvonurile indica cel putin o persoana
intoxicata cu clor.
Politia cerceteaza cazul si din informatiile noastre,
a dat de urma celor care au transportat recipientul
din incinta fostului Combinat Chimic.