Discutiile
despre regionalizare au prins contur la Sinaia
Caius
Parpala participa la Consiliul National de Dezvoltare
Regionala Presedintele Consiliului
Judetean, Caius Parpala, a fost prezent la Sinaia,
la sfarsitul saptamanii trecute, la colocviul pe tema
regionalizarii organizat de catre Ministerul Administratiei
Publice si Federatia Autoritatilor Locale din Romania,
in colaborare cu Congresul Puterilor Locale si Regionale
din Europa.
Potrivit presedintelui CJ Arad, "la intrunirea
de la Sinaia, nu s-a discutat in tenneni exacti despre
cum va arata Romania in urma regionalizarii, ci s-a
incercat identificarea celei mai bune solutii prin
compararea cu alte tari occidentale, unde s-au constituit
regiuni. Ca atare, au fost prezentate modelele francezilor,
polonezilor si maghiarilor". In cadrul intalnirii
s-a afirmat ca modelul regional din unele tari europene
ponte sa reprezinte modele de formare a noii unitati
teritoriale in Romania, dar s-a sustinut ca ar fi
o greseala ca procesul de infiintare a regiunilor
sa aiba loc doar pentru ca exista aceste forme de
organizare in Europa.
Intalnirea a fost onorata de prezenta unor oficiali
de marca, cum ar fi presedintele Consiliului Puterilor
Locale si Regionale de pe langa Strasbourg, ministrul
Administratiei si Internelor, secretari de stat din
Ministerul Administratiei si din cel al Dezvoltarii.
Nu a fost uitata, cu aceasta ocazie, ideea dezbaterii
publice privind infiintarea regiunilor in urma careia
Romania sa-si constituie un model propriu, care va
fi insa compatibil cu modele europene.
Ideea lansata de Adrian Nastase saptamana trecuta,
legata de organizarea tarii pe 10 judete, nu a constituit,
insa, subiect de discutii.
Presedintele CJA, Caius Parpala va participa astazi
la un nou eveniment "gigant", organizat
de aceasta data la Bucuresti.
Este vorba de sedinta Consiliului National de Dezvoltare
Regionala, organizat de Ministerul Dezvoltarii, la
care sunt invitati sa participe presedintii de euroregiuni
si alte oficialitati cu atributii in domeniu.
Adriana
Barbu - Agenda zilei
Pe
urmele lui Basescu
Liderul
PNL,
Theodor Stolojan, isi urmeaza aliatul, pe Traian Basescu,
la cateva saptamani distanta, la Arad.
Stolojan a precizat ca vizitele in judete vor continua,
pentru a afla direct problemele cu care se confrunta
romanii.
La Arad, printre altele, Theodor Stolojan a vizitat
piete, o fabrica din zona industriala ctitorita de
fostul primar liberal Paul Valentin Neamt, o biserica
baptista, alta decat cea pastorita de primarul lider
PSD
Dorel Popa, ieri dupa-amiaza incepand si vizitele
in localitati din judet. Justitia este aservita politic Liderul liberal Theodor Stolojan a contestat ieri
decizia Curtii de Apel Bucuresti prin care a fost
din nou respinsa inscrierea Aliantei Dreptate si Adevar. "Am luat la cunostinta despre decizia Curtii
de Apel Bucuresti, care, in cele din urma, facand
jocurile PSD, dovedeste ca Justitia in Romania este
influentata de activitatea partidului aflat la putere",
a declarat Stolojan.
Presedintele PNL a apreciat ca nu exista argumente
valabile pentru respingerea Aliantei.
In Slovacia, a mai spus Stolojan, exista un partid
care poarta aceeasi denumire si are aceleasi initiale
pentru cuvantul DA in limba slovaca si care a fost
inregistrat fara nici o problema.
Referitor la reactia oficiala in fata ultimei respingeri,
Theodor Stolojan a precizat ca se asteapta textul
scris al respingerii, pentru a fi analizat si a se
adopta o pozitie fata de acesta.
Nu este exclusa nici reinscrierea aliantei la tribunal,
eventual cu o alta denumire sau sigla.
"Ne asteptam la o asemenea reactie a PSD, care
este echivalent cu un partid stat si crede ca totul
se asterne la picioarele sale, inclusiv justitia si
administratia publica", a incheiat liderul liberal. Adevarul in cazul Ino Ardelean Presedintele PNL, Theodor Stolojan, a cerut organelor
abilitate sa faca lumina in cazul agresarii ziaristului
timisorean Ino Ardelean.
Intrebat daca crede ca PSD s-ar afla in spatele agresiunii,
liderul lberal a raspuns: "Categoric. Fac
apel la Procuratura, la serviciile speciale, la SRI,
sa nu se mai lase intimidate de puterea politica si
sa scoata la lumina adevarul in acest caz de agresiune
a unui ziarist".
Desi a recunoscut ca nu detine alte informatii decat
cele culese din presa, Theodor Stolojan a precizat
ca modul in care s-a produs agresiunea a dovedit ca
nu jaful a fost scopul agresorilor, ci s-a urmarit
intimidarea jurnalistului care a fost batut de profesionisti. "Banuielile mele, exprimate si de presa, cred
ca se vor confirma", a incheiat Stolojan,
lasand sa se inteleaga ca partidul de guvernamant
ar sta in spatele agresiunii de la Timisoara.
Sorin
Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
Chiriile
au explodat in luna cadourilor
Preturile
chiriilor au luat-o razna in luna decembrie. Piata
imobiliara aradeana este dinamica, intr-adevar, dar
si lipsita de orice scrupule. Preturile pe piata imobiliara
ajung la sume astronomice in plina iarna. Proprietarii cred ca acum este momentul sa dea
lovitura: cererea este mare, iar oferta de spatii
destul de mica.
Astfel ca se ajunge la situatii si la preturi care
se bat cap in cap, la sume colosale cerute absurd
pentru un simplu apartament de doua camere, fara nici
o imbunatatire.
Daca vreti sa inchiriati un apartament doua camere
pe Calea Romanilor trebuie sa scoateti din buzunare
300 de Euro pe luna.
Intrebat care sunt conditiile puse la dispozitie chiriasului,
ni se raspunde "Nu am geam termopan sau mobila
noua, dar ce are a face chiria cu termopanul, nu inteleg.
Este prima data cand aud asta!"
Tot pe Romanilor, un alt apartament de doua camere
costa 100 de Euro pe luna.
Cu 250 de Euro va puteti inchiria un apartament de
doua camere, fara amenajari speciale, in… Vlaicu.
"Este la parter si, cum sa va spun, o camera
deja am inchiriat-o unei firme, cu 250 de Euro. Nu
mai scad din chirie daca-l golesc de mobila"
Tot in Vlaicu, un alt apartament de trei camere este
de inchiriat. Proprietarul l-a dat deja in chirie
cu 100 Euro pe luna, cu tot cu garaj.
In zona "ultracentrala", un apartament
cu aer conditionat si termopane.
Proprietarul s-a incapatanat sa nu divulge chiria
"Nu pot spune pretul pana nu vedeti apartamentul".
Una dintre initiativele salutare ale proprietarilor,
dar din care nimeni nu intelege la ce anume se refera,
ar fi urmatoarea: inchirierea apartamentelor in regim
hotelier! Termenul cred ei ca suna bine si cer 300
de Euro pe luna. Tot atat costa chiria pe luna a unui
apartament din zona centrala, cu doua camere, recent
renovat, cu mobilier nou si amenajat ultramodern.
Inchirierea unei case din cartierul Micalaca, cu toate
utilitatile si incalzire pe gaz presupune o cheltuiala
lunara de 300 de Euro.
Pe Faleza Sud, o garsoniera la parter costa de inchiriat
75 de Euro, pe cand ocuparea uneia in centru, la etaj,
costa 70 de Euro.
La moda mai sunt si inchirierea cu ora sau cu ziua,
pentru intalnirile discrete.
O ora ajunge pana la 10 Euro iar o zi intre 20 si
50 de Euro.
Un alt ofertant cauta o tanara prezentabila, fara
obligatii si fara a plati chirie, contra menaj…
Criteriile stabilirii preturilor sunt aleatorii si
in deficitul chiriasului. Mai ales ca majoritatea
celor ce obtin venituri din inchirierea unor imobile
nu-si platesc taxele catre stat sau, cei care o fac,
declara valoarea minima prevazuta de lege a chiriei.
Inchirierea unui apartament presupune cedarea dreptului
de proprietate pe perioada inchirierii, chiriasului
care are anumite drepturi asupra imobilului, in urma
semnarii unui contract.
Proprietarii insa fug de finante, de politie si de
semnarea vreunor acte care sa le dea chiriasilor vreun
drept.
Desi acestia platesc sume enorme pentru un acoperis
deasupra capului.
Lidia
Bucataru - Observator
Adrian
Paunescu - spectator la spectacolul poeziei sale
Cea
de-a cincea premiera a Teatrului de Stat Arad a fost
nu doar un spectacol inedit, ci si un eveniment cultural.
La spectacolul de poezie "Din doi in doi",
pe versurile lui Adrian Paunescu, a fost invitat insusi
autorul.
De la inceput, premiera se anunta ca "un demers
inedit" - un spectacol de poezie de dragoste,
care iese din tiparele recitalurilor clasice.
Regizoarea Alexandra Gandi a realizat o adaptare scenica
dupa poeziile de dragoste ale "bardului"
cuprinse in volumul "Din doi in doi",
aparut in primavara acestui an, creand situatii, personaje,
decoruri si miscare.
Cei care au dat glas si viata pe scena poemelor lui
Adrian Paunescu sunt patru tineri actori ai Teatrului
de Stat Arad: Zoltan Lovas (Ego), Costin Gavaza (Alter
ego), Carmen Butariu (Eva) si Angela Petrean (Ursita).
Scenografia poarta semnatura Oanei Varan Goia, coregrafia
a fost realizata de Francisk Valkany, light-designul
apartine ing. Lucian Moga, iar coloana sonora a fost
aleasa de regizoarea spectacolului, Alexandra Gandi.
La finalul premierei, poetul Adrian Paunescu a urcat
pe scena si, cuprins de emotie, a felicitat echipa
care a realizat spectacolul.
Cu toate aceste manifestari de sensibilitate, seara
de poezie de sambata nu a fost lipsita de incidente:
dupa reprezentatie, cand poetul s-a asezat pentru
a acorda autografe, un domn mai in varsta a starnit
o polemica, legata de subiectul uneia din emisiunile
lui Adrian Paunescu de la postul Realitatea TV - presupusul
antisemitism al unuia din invitatii realizatorului.
Cu calm, Paunescu l-a invitat sa se aseze alaturi
de el si sa discute.
Intrebat apoi daca acest incident a daunat serii de
poezie, "bardul" a replicat simplu
"nu, asa e viata", explicand ca prin
"multilateralitatea activitatii mele, eu insumi
provoc reactii de toate felurile dintr-o parte sau
alta".
Catalina
Latu - Adevarul
Manastirea
Bezdin
Aparent
uitata de lume, la 30 de kilometri de Arad, manastirea
Bezdin este un loc de refugiu pentru vechii ortodocsi,
in special pentru cei de nationalitate sarba.
Cei cinci kilometri care despart manastirea de satul
Munar - in hotarul caruia se afla - par dincolo de
distanta materiala, mult mai multi.
Intr-adevar, manastirea Bezdin pare si este desprinsa
din alta lume!
Manastirea are o vechime mult mai mare decat ceea
ce ne spun analele istoriei.
Daca prima atestare documentara a satului Munar este
din 1334, se presupune ca manastirea este mai veche,
cam din secolul XI.
De atunci si pana acum, manastirea a suferit multe
modificari de forma.
Spiritul insa a ramas acelasi, fie ca pe aici au domnit
austro-ungarii, fie turcii, fie comunistii.
Au existat oprelisti, presiuni, izolari, dar drumul
spre Dumnezeu n-a putut fi oprit. Un loc uitat de lume... Spiritul fiecarui credincios se cufunda in sanctitate
pe masura ce zidurile vechii manastiri se maresc la
orizont.
Drumul cu masina este greu, fiecare dintre noi respirand
parca in soapta, pentru a nu deranja linistea ce inconjoara
lacasul sfant.
In locul unde alta data trona o mandrete de padure,
acum doar smarcurile si-au mai facut loc, Chiar daca
nu se poate vorbi prea mult despre modernism, acesta
isi face simtita prezenta in manastire. Un aparat
de radio sau o masina nu mai sunt privite cu atata
mirare.
Si din punct de vedere al regulamentului intern, manastirea
a suferit unele modificari.
Daca pana in1992 a fost o manastire de calugari, acum
este una de maici, chiar daca doar o maica este acum
in manastire.
Conacul manastirii este format din 18 camere la parter
si 19 la etaj, situate in aripa de sud (frantala)
si o parte din aripa de est. In aceasta din urma se
afla capela, sufrageria, antreul si bucataria cu inca
trei incaperi.
Aripa de nord are numai parter (12 incaperi). Capela
a fost construita in anul 1775 si este destinata sarbatorii
"Schimbarea la fata".
In curtea manastirii se afla biserica. Construita
in stil bizantin, in forma de trefla, cu trei abside,
ea este asemanatoare bisericilor sarbesti ridicate
in secolul al XVI-lea, in Austro-Ungaria.
Biserica este inchisa de cele trei aripi ale ansamblului
manastirii (sud si vest, etajate, nord parter), construite
in special, in secolul al XVIII- lea si care adapostesc
chiliile calugarilor, paraclisul, staretia, sufrageria
etc.
In incaperile staretei, din aripa de sud, a locuit
arhimandritul Gherasim Adamovici (1783-1789) devenit
apoi mitropolit de Sibiu (1789-1796), unul dintre
proinotorii revendicarilor romanesti expuse in "Supplex
Libellus Valachorum" (1791). Din pictura
bisericii se remarca cea de pe iconostas, realizata
in 1753 de catre Stefan Tenetchi.
In apropierea manastirii, peste digul Muresului, la
locul numit "Cetate" (langa sosea,
la nord-vest de Munar) se afla alte pietre de hotar
marcand marginile domeniului manastirii, datand si
ele din 1741 sau 1746 si avand tot text latin si slavon.