Dan
Gabriel Boric, directorul Agentiei Comerciale PECO
Arad, a fost arestat preventiv, ieri, pentru 30 de
zile, de catre procurorii Parchetului National Anticoruptie,
in dosarul in care au fost deja retinuti Gheorghe
Medintu, fostul vicepresedinte al
PSD Arad, si Ilie Stana, fostul director al Sucursalei
Timisoara a Bancii Carpatica. Potrivit anchetatorilor,
se estimeaza ca prejudiciul total creat de Boric in
favoarea lui Gheorghe Medintu se ridica la peste 2.000
de miliarde de lei (aproximativ 60 de milioane de
dolari), bani intrati in buzunarul fostului vicepresedinte
al PSD Arad. "Titlurile de credit care atestau date nereale
au fost utilizate de inculpatul Medintu Gheorghe,
cu stiinta lui Boric Dan Gabriel, drept garantie pentru
obtinerea, in mod ilegal, a unor credite de
peste 1.500 miliarde de lei, numai la banci din Arad
si Timisoara. Creditele au fost utilizate de Medintu
Gheorghe in alte scopuri decit cel pentru care au
fost acordate...Transferul sumelor de bani de la banci
spre Medintu s-a realizat prin conturile Agentiei
Comerciale PECO Arad", scrie intr-un comunicat
emis ieri de PNA. La cele 1.500 de miliarde de lei
se adauga prejudiciul nerecuperat de 400 miliarde
de lei inregistrat de SNP Petrom SA. Procurorii
afirma ca, in calitate de director general al Agentiei
Comerciale PECO Arad, Boric a emis mai multe bilete
la ordin si file cec in valoare de peste 2.000 de
miliarde de lei drept garantie pentru viitoare
livrari de produse petroliere de catre SC "Expo
Marchet Jackson Ltd", patronata de Gheorghe
Medintu. Ulterior, fara ca in realitate sa fi fost
vandut vreun kilogram de carburant, pe baza acestor
file cec si bilete la ordin Medintu a garantat mai
multe credite, luate de la banci comerciale diferite.
Prin astfel de procedee, Medintu ar fi obtinut de
la banci peste 1.500 de miliarde de lei, la
care se adauga un prejudiciu de peste 400 de miliarde
de lei creat SNP Petrom. Tot ieri, procurorii PNA
au audiat-o si pe Ioana Farcasanu, contabil-sef la
Agentia Comerciala PECO Arad, care a fost adusa la
ancheta impreuna cu Dan Boric. Si ea a fost interogata
in legatura cu modul in care au fost emise filele
cec si biletele la ordin. Potrivit unor surse judiciare,
Ioana Farcasanu a recunoscut neinregistrarea in evidentele
contabile a documentelor aferente. De asemenea, ea
a sustinut ca a procedat in acest fel la ordinul sefului
ei, Dan Boric. Contabila nu a fost arestata preventiv.
Pe numele ei, procurorii au emis o ordonanata care
interzice parasirea localitatii de domiciliu.
Ondine
Ghergut & Vasile Surcel - Evenimentul Zilei (Editia
de Vest)
Doua
inaugurari ale UVVG la trecerea dintre semestre. Hotelul
"Academica" si expozitia de biologie moleculara
Ieri,
in campusul
Universitatii de Vest "Vasile Goldis"
Arad a avut loc inaugurarea hotelului "Academica"
si a celor doua restaurante. In prezenta unor distinsi
oaspeti, rectorul UVVG, prof.univ.dr. Aurel Ardelean,
impreuna cu cancelarul general UVVG, prof.univ.dr.
Alexandru Roz, au taiat panglica inaugurala, dupa
care consilierul cultural al Episcopiei Arad, preotul
Vasile Pop, a rostit o rugaciune si a sfintit localul.
Modernizarea si dotarea celor 4 apartamente si 10
garsoniere, precum si a celor 2 restaurante-cantina
au impus eforturi financiare mari, de aproximativ
2 miliarde lei. Aceasta cu atat mai mult cu cat modernizarile
efectuate se circumscriu standardelor lumii civilizate.
Dupa vizitarea hotelului, s-a tinut o conferinta de
presa, in care prof.univ.dr. Aurel Ardelean a prezentat
cateva date sintetice privind incheierea semestrului
I al anului universitar 2002/2003:
* sesiunea de examene s-a incheiat cu o performanta
globala buna: promovabilitate 87%, media generala
7,70;
* accederea in Spatiul European al Cercetarii prin
includerea UVVG in programele europene: PIN-MATRA,
SECAL, JEAN MONNET, PLANTA EUROPA;
* 2 premii internationale la Munchen si Geneva si
premii la Sesiunea nationala a studentilor medicinisti
de la UMF Carol Davila Bucuresti;
* a inceput predarea de autorizare a Centrelor de
excelenta in cercetare: Centrul de cercetari medico-biologice,
Centrul de Management al Calitatii Medicale. Au fost
prezentate si obiective de management academic pentru
semestrul II:
* inaugurarea Centrului European de Comunicare si
relatii la Bucuresti si Arad;
* realizarea noilor centre de cercetare;
* politica salariala flexibila si atractiva;
* servicii antreprenoriale oferite de universitate
comunitatii locale: serviciul de Terapie si Radiologie
dentara prin Clinica Stomatologica Vlaicu, consultatii
juridice, competente lingvistice, laborator de diagnostic
al cancerului mamar si ovarian, etc.
***
Cei prezenti s-au deplasat apoi la Biblioteca Centrala
Universitara "Tudor Arghezi" unde
a avut loc deschiderea oficiala a expozitiei de biologie
molecuiara cu tema "Biostiinta mileniului
III". Expozitia cuprinde lucrari de specialitate
publicate sub egida UVVG, lucrari de specialitate
existente in fondul bibliotecii, postere si aparatura
de laborator.
Z.
S. - Adevarul
Gospodarirea
Comunala face investitii din surse proprii. Strandul
va avea cinematograf si casute noi
Gospodarirea
Comunala va investi, in acest an, in realizarea retelei
de canalizare a strandului. Pana acum, toata apa reziduala
ajungea in Mures. "Lucram la proiect si speram
ca, pana in luna mai, sa fie realizat. Vom construi
o statie de pompare, care sa recupereze toata apa
reziduala de pe strand", ne-a declarat Coloman
Edeleni, directorul GCA. Pe lista de investitii se
regasesc si doua scene, una pentru spectacole, alta
pentru cinematograf in aer liber. Spre deosebire de
anul trecut, cei care vor doar sa se bucure de soare
nu vor mai plati suprataxa pentru concerte, deoarece
platoul de spectacole va fi imprejmuit.
Aleile batatorite vor fi pavate. In acest sens, in
cadrul GCA s-a creat o sectie dotata cu trei utilaje,
care produce pavele.
Tinand cont de cererea foarte mare de casute pe strand,
Edeleni ne-a declarat intentia de a construi inca
20-30 de astfel de locatii de agrement. Ele urmeaza
sa fie inchiriate, costul, intre 200 si 700 de dolari,
fiind stabilit prin licitatie.
Simona
Mazare - Observator
Scriitorul
aradean Cornel Marandiuc a salvat de la disparitie istoria
nescrisa a aviatiei militare romane
De
ani buni, la Arad isi desfasoara activitatea un original
si fecund istoric al aviatiei militare din Romania.
Robit de pasiunea de a cunoaste si de a impartasi
si altora trecutul glorios al zburatorilor nostri,
domnia-sa a izbutit sa scoata din anonimat, in plina
dictatura ceausista, un intreg capitol al aeronauticii
nationale, pus la "secret" de stapanirea
bolsevica. Iata in cateva cuvinte emotionanta si pilduitoarea
poveste a unui om care, sfidand cerbicia Securitatii,
s-a incumetat sa salveze de la moarte un veritabil
tezaur documentar, dat uitarii si condamnat la disparitie
de catre istoriografia dejisto-ceausista.
Aradeanul Cornel Marandiuc n-a fost niciodata aviator.
A inceput Facultatea de Mecanica, pe care a intrerupt-o
in anul doi. Viata l-a obligat sa imbratiseze meserii
fara nici o legatura cu pasiunea sa dominanta: aeronautica.
In acelasi timp, la fel ca numerosi concetateni, a
constatat, cu indignare, cum oligarhia comunista interzisese
pur si simplu sa se vorbeasca in cartile de istorie
si studiile de specialitate de campania militara a
armatei noastre in rasarit. Din acest sentiment de
revolta si frustrare s-a nascut gandul unei intreprinderi
indraznete: de a reconstitui, prin mijloacele ce-i
stau la dispozitie, macar o parte a acestui capitol
aruncat in ceata - luptele aeriene ale combatantilor
nostri inaintea lui 23 august 1944. In acest scop
a ales o cale mai putin stiintifica, plina de riscuri
si cu adevarat fenomenala. S-a apucat sa intre in
contact personal cu majoritatea aviatorilor ce supravietuisera
razboiului. Activitate mai mult decat trudnica, avand
in vedere ca eroii aerului se aflau raspanditi pe
tot cuprinsul tarii. Multi dintre ei, abia iesiti
din inchisorile stapanirii, au refuzat sa vorbeasca.
Altii, tot de frica Securitatii, isi aruncasera in
foc documentele, decoratiile. Nu putini si-au retractat,
dupa scurta vreme, declaratiile. Cu toate acestea,
ani la rand, printr-o impresionanta tenacitate, istoricul
Marandiuc a izbutit sa stranga un imens material documentar,
alcatuit din confesiuni, inscrisuri si fotografii
de razboi. A purces apoi la redactarea primei sale
carti, pe care a intitulat-o "Inimi cat sa
cuprinda cerul patriei". In cuprinsul ei,
campania din Rusia era amintita pe scurt (nu se putea
altfel), dar autorul a strecurat totusi aluzii foarte
transparente la victoriile romanesti si a vorbit,
totodata, si despre atitudinea dusmanoasa a pilotilor
sovietici dupa 23 august. Este prezentata in schimb
pe larg uriasa inclestare ce a avut loc intre aviatia
romana si coplesitoarea armata aeriana anglo-americana.
Lucrarea s-a plimbat de la o editura la alta, a zacut
si pe la CC al PCR, la Consiliul Culturii, la Institutul
de Istorie Militara, autorul primind de pretutindeni
acelasi raspuns: "Nu se poate tipari asa
ceva". Si totusi minunea s-a produs cu ajutorul
directorului Editurii Dacia din Cluj, regretatul critic
Alexandru Capraru. Aparitia cartii a luat pe nepregatite
Securitatea, care a reactionat violent. Domnul Marandiuc
a fost anchetat ani la rand (pana in 1989), "baietii"
cu uniforma pe dinauntru somandu-l sa divulge toate
sursele de informare. Dar cartea nu a fost retrasa
de pe piata, asa cum s-a intamplat mai devreme cu
o alta surprinzatoare aparitie: volumul despre dictatura
antonesciana semnat de A.I. Simion. Apoi, pe baza
materialului adunat, cercetatorul a trecut la redactarea
urmatoarei opere, "Cavalerii bimotoarelor
de asalt", dedicata, de data asta, fara ocolisuri,
unui grup de piloti cu mari fapte eroice pe frontul
de rasarit. Volumul, evident respins de cenzura, a
aparut dupa revolutie, in anul 2000, din moment ce
nici un editor nu s-a aratat interesat sa-l publice.
Ei bine, un lucru e sigur: in lipsa lui Cornel Marandiuc
si a osardiei sale, istoria nationala ar fi fost astazi
mai saraca. Si asta deoarece majoritatea veteranilor
de razboi s-au stins din viata inainte de iarna lui
1989. Or, e stiut: spre deosebire de nazisti, care
si-au inventariat crimele cu rigoare germana, lasand
documente scrise si filmate, comunismul, totalitarism
de sorginte asiatica, si-a sters urma faradelegilor
ca un asasin precaut. In Romania si aiurea, opresiunea
comunista se reconstituie azi mai degraba din marturiile
supravietuitorilor. Fapte de arme, episoade dramatice,
dovezi inaltatoare de eroism, urmate de calvarul si
umilintele indurate de zburatorii romani din partea
"aliatului" sovietic, o intreaga
istorie, condamnata la pieire, a fost reconstituita
prin stradaniile si indrazneala unui cercetator aradean.
Domnul Cornel Marandiuc tipareste, la Arad, incepand
cu noiembrie 2002, o revista lunara intitulata
"Orizont aviatic". Publicatia a adresat
din primul numar un apel patetic veteranilor de razboi,
dar si celor ce poseda documente despre trecutul aeronauticii
nationale, invitandu-i sa devina colaboratori. Din
pacate, resursele financiare ale istoricului si prietenilor
sai (cu totii pensionari) nu vor permite multa vreme
aparitia publicatiei. O tempora! O mores! Daca numai
1% din fondurile alocate Festivalului carnatilor ar
fi donate unor scopuri culturale, oameni ca Marandiuc
nu s-ar mai zbate in saracie, deoarece se incumeta
sa scoata o revista spre folosul istoriografiei militare.
Daca totusi exista oameni care doresc sa sprijine
munca de reconstituire a celor patru ani de istorie
interzisa, se pot adresa direct cercetatorului aradean:
Str. Gh. Doja 160, cod 2900, Arad.
Liviu
Timbus - Romania Libera
Zona
montana, intre atragerea turistilor si lipsa utilitatilor
Statiunea
Moneasa a fost gazda unui simpozion destinat dezvoltarii
zonei montane Desfasurat la sfarsitul saptamanii trecute la
Moneasa,
Forumul Judetean al Muntelui a pus fata-n fata reprezentantii
Prefecturii si ai institutiilor descentralizate, pe
de o parte, si primarii din localitatile montane,
pe de alta parte. Scopul a fost acela de a solutiona
problemele locuitorilor din zona, dar si scaderea
ritmului depopularii. Au participat edilii din cele
29 de localitati aradene care intrunesc conditiile
pentru a intra in zona montana: altitudine de 600
de metri si panta cu inclinatie de 20 de grade. In
conditiile in care, in ultima vreme, se vorbeste tot
mai des despre dezvoltarea turismului rural, normal
ar fi sa se porneasca de la dezvoltarea infrastructurii,
adica exact de la ceea ce lipseste pentru ca Aradul
sa devina o tinta pentru amatorii de drumetii. Din
pacate, majoritatea celor prezenti la Moneasa s-au
plans de lipsa apei curente sau a posibilitatii de
comunicare, dar si de starea drumurilor de acces.
Ca sa nu mai vorbim de faptul ca, in Aradul anului
2003, inca mai exista localitati neelectrificate.
De altfel, nici la capitolul publicitate nu excelam,
ghidul stafiunii Moneasa precizand ca multi din cei
care vin acolo ajung "din greseala".
Problemele satului montan nu se opresc aici, existand
situatii aproape paradoxale. Spre exemplu, in trei
din satele apartinatoare de comuna Ususau, din cauza
drumurilor proaste si a rentabilitatii scazute, CTP
nu mai efectueaza curse. Astfel ca mai bine de 50
de copii nu pot ajunge la scoala. Primarul este dispus
sa asigure plata benzinei si a soferului, dar spune
ca nu poate sa asigure si mijlocul de transport. O
situatie asemanatoare este la Chisindia,
unde edilul sef este nevoit sa tina in garaj o Salvare.
La Craiva nu exista nici macar un metru liniar de
apa curenta. Proiectul s-a "impotmolit"
insa prin sertarele celor care trebuiau sa-l aprobe.
Toti au fost de acord ca, de fapt, toate "rautatile"
pleaca de la lipsa banilor si de la cel mai mare
dusman al dezvoltarii: birocratia. La unison, primarii
au spus ca s-au saturat sa bata pe la diferite usi
pentru niste simple aprobari sau sa intocmeasca documentatii
stufoase din care, in final, se alege praful. Solutiile,
cel putin la modul declarativ, nu s-au lasat asteptate.
Desi crede ca anumite investitii nu vor fi recuperate
"nici in 100 de ani", reprezentantul
Romtelecom spune ca toate comunele sunt conectate
si urmeaza si satele apartinatoare. Aceeasi situatie
a fost semnalata si de Electrica, ce va asigura curent
electric in toate catunele pana in 2005, In ceea ce
priveste reabilitarea drumurilor, exista un proiect
guvernamental, dar costurile sunt extrem de ridicate
(drumul Arad-Oradea va costa 19,9 milioane USD si
va fi gata in 2005 n,r.). Nici la drumurile comunale
situatia nu este mai buna, peste 80% din acestea avand
durata de viata expirata. Solutii au fost gasite pentru
toate problemele satului montan si nu numai. Ramane
ca cei care le-au gasit sa le puna in practica. Dar
asta este, de fapt, problema...