Sambata, 1 februarie 2003

Stirile TVA se gasesc aici

• Prefectura Judetului Arad. Comunicat de presa

• Domnul prefect s-a intalnit ieri, vineri, 31 ianuarie a.c. cu domnul Bernhard Krastl, presedintele Asociatiei svabilor banateni din Germania care participa la deschiderea la Arad a expozitiei "Baragan 1951-1956 – O deportare in vremuri de pace" organizata de Muzeul judetean Arad si Muzeul Banatului din Timisoara – cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor . Domnul Bernhard Krastl , care este originar din judetul nostru si un bun prieten al prefectului a declarat ca va fi si in continuare un sprijinitor consecvent al tuturor actiunilor menite sa asigure o mai buna colaborare pe linie economica si culturala intre Germania si Romania. • Domnul prefect saluta din nou incheierea contractului dintre firma Siemens (Germania) si SNTFC CFR Gara de Nord, in baza careia firma aradeana Astra Vagoane Calatori S.A. va prelua fabricatia unor vagoane de inalta tehnicitate si cu grad sporit de fiabilitate si confort. Este imbucurator faptul ca despre acest contract a vorbit la modul elogios si domnul Prim-ministru Adrian Nastase, subliniind ca prin modernizarea legaturilor feroviare, cat si prin noua autostrada care trece pe la Arad, spre Nadlac se vor asigura conditii pentru grabirea integrarii noastre in structurile europene. • Tensiunile create de separarea Oficiului registrului comertului si Camera de Comert Industrie si Agricultura s-au acutizat prin restrangerea spatiilor destinate activitatii registrului. Se pare insa ca prin masurile luate de prefectura privind imobilul care este sediul celor doua institutii, precum si in baza ordonantei Judecatoriei Arad in aceasta problema, domnul Bacanu incearca sa-si revizuiasca pozitia si sa se apropie mai mult spre o situatie de normalitate. Dorim sa continue pana cand separarea celor doua institutii va deveni functionala si efectiva, dovedind prin aceasta ca nu va asigura functionarea CCIA numai pe seama Registrului comertului. • In ceea ce priveste aplicarea legilor fondului funciar activitatile de control ale prefecturii au continuat in vederea rezolvarii situatiilor care franeaza terminarea lucrarilor specifice. Astfel, la majoritatea comisiilor vizitate acestea se desfasurau conform graficului stabilit in asa fel incat pana la finele trimestrului I acestea sa isi incheie activitatea. Totusi mai exista unele mici probleme urmand a se face regularizari intre comisiile din Sicula, Seleus si Ineu in urma discutiilor din perioada imediat urmatoare. De asemenea speram ca in zonele unde zapezile cazute in ultima perioada au incetinit sau oprit activitatile de identificare in teren sau masuratorile ritmul de lucru sa revina la normal pentru a se recupera etapele prevazute de comisiile locale de fond funciar din aceste zone. Suntem nemultumiti de neintelegerile ce au aparut intre primarul, viceprimarul si secretarul comunei Apateu, acestea facand doar sa scada performantele comisiei de fond funciar din aceasta zona si sa incetineasca activitatea de eliberarea titlurilor in detrimentul cetatenilor. De asemenea intarzierile in executarea lucrarilor de fond funciar motivate de desfasurarea Recensamantului General Agricol nu vor mai fi acceptate iar echipele de control ale Prefecturii vor reveni in aceste comune in cel mai scurt timp. • Astazi, domnul prefect se va deplasa la Pancota pentru a vizita piata din aceasta localitate. Consilier - Chiricescu Sorin

• Peste 33 la suta dintre copiii institutionalizati se afla in case de tip rezidential

Activitatea institutiei pe anul 2002 si strategia  pentru anul in curs au constituit temele principale ale conferintei de presa organizata, ieri, de Directia Generala pentru Protectia Copilului Arad. Activitatea a fost caracterizata de catre Daniela Batranut, director general adjunct pe probleme sociale ca "foarte buna, eficienta fiind reflectata in indicatorii  si obiectivele realizate." Astfel, daca la finele lui 2001 in evidentele Protectiei Copilului se aflau institutionalizati 1554 de copii, la sfarsitul anului 2002  acestia erau de 1148, cu 406 mai putin. In schimb, a crescut numarul copiilor protejati in institutii de tip familial, la 276 de copii. Alti 872 de copii se afla institutionalizati in centre de tip internat, fata de 1267 cat erau in urma cu un an. Cu alte cuvinte,  25 la suta din numarul copiilor protejati se afla internati in case de tip familial si 33 la suta se afla in case de tip rezidential. 317 copii  reintegrati in  familii Relevante sunt si datele conform carora, anul trecut au  intrat in sistem 343 de cazuri si au iesit 729 de cazuri. Cel mai mult ne bucura faptul ca 43 la suta din acestea, adica 317 copii au fost reintegrati in familie. S-a reliefat si inchiderea Centrului numarului 1 si faptul ca din totalul de angajati care lucrau acolo, doar 20 au fost pensionati, au plecat prin transfer, ori si-au dat demisia, ceilalti fiind reorientati spre alte posturi ori in reteaua de asistenti maternali. In Arad, numarul asistentilor maternali a ajuns acum la 82, ei avand in ingrijire 86 de copii. 14 adoptii nationale si 10 internationale Pentru copiii declarati abandonati in anul 2002, s-au realizat 14 adoptii nationale, 10 internationale, 19 copii au fost externati din centre de plasament si dati in incredintare in vederea adoptiei, 17 familii au fost atestate pentru adoptie si Biroul juridic a declarat abandonul pentru 81 de copii. S-au inmultit sesizarile privind cazurile de abuzuri si neglijari ale copiilor, la Biroul de delicventa fiind inregistrate 158 de cazuri, din care 91 sunt cazuri de delicventa. C.Tuduce Berar - Observator

• Timp de o luna: Politistii de la Circulatie vor fi ingaduitori

Noul Cod Rutier le da serioase batai de cap politistilor aradeni de la Biroul de Circulatie. Acestia, de mai bine de o luna, se intalnesc zilnic, spre a-si insusi modificarile legislative in domeniul circulatiei pe drumurile publice. Pentru a se pune la punct cu materia pana la data de 1 februarie a.c., cand intra in vigoare noul Cod Rutier, agentii de circulatie din Arad au decis sa se intalneasca, zilnic, cel putin doua ore. Pana acum, politistii au ajuns la concluzia ca se vor deprinde cu noile reglementari abia dupa ce vor incepe sa le puna in practica. Inspectorul sef Ioan Rosca, seful Biroului Politiei Rutiere din cadrul Politiei judetului Arad, relateaza: "Regulamentul ce va intra in vigoare de la 1 februarie este «stufos». Tot ce pot sa va spun este ca timp de cel putin o luna de zile vom aplica noile reglementari cu ingaduinta. In prima faza vom fi intransigenti doar cu cei ce se vor abate grav de la regimul de circulatie. Cam o luna de zile vom fi amabili cu participantii la trafic." Fata de vechiul regulament al circulatiei, care avea 127 de articole, noul regulament are nu mai putin de 263 de articole, fiind o proba de "foc" pentru politistii de la Circulatie. Cat despre participantii la trafic, sunt sfatuiti de politisti sa-si procure noul regulament cat mai repede, de la chioscurile din oras, spre a se pune la curent cu schimbarile survenite. Eugenia Bardas - Adevarul

• Baragan 1951 - loc de sfarsit si inceput de viata, in noaptea Rusaliilor

Zeci de mii de oameni au fost aruncati in campul liber, pentru ca erau considerati indezirabili Dislocarea indezirabililor Dictionarul Explicativ al Limbii Romane defineste deportarea ca pe oricare dintre substantivele comune, fara ca insiruirea de date sa poata transmite intreaga incarcatura emotionala pe care acest atat de banal (in aparenta) cuvant o are asupra oamenilor carora vointa altora le-a deturnat destinul.  Nici datele statistice, care se refera la numarul celor care au fost deportati in Baraganul anului 1951, nu reusesc sa faca acest lucru. Ele spun sec: in baza directivei Ministerului Afacerilor Interne nr. 117 din 14 iunie 1951 au fost deportate 12.791 de familii din Banat si Oltenia, totalizand 40.320 de persoane.  Aceste familii erau ale unor chiaburi (cum a denumit regimul comunist categoria taranilor instariti), fosti mosieri si industriasi, refugiati romani din Basarabia, refugiati macedo-romani din Iugoslavia si Grecia, persoane de nationalitate germana, din conducerea organizatiilor locale ale fostului Grup Etnic German, familii de sarbi considerate titoiste, fosti functionari de stat si militari epurati exclusi din colegii, rude si sprijinitori ai persoanelor lichidate sau in curs de lichidare pentru rezistenta opusa regimului, rude ale unor persoane emigrate ilegal, cetateni straini stabiliti in zona de frontiera, fosti oameni de afaceri avand legaturi in Occident s. a.  Regimul comunist al Romaniei anului 1951 a stabilit o serie de masuri care urmau a fi luate in vederea dislocarii anumitor categorii de persoane si a familiilor lor din zona frontierei cu Iugoslavia, in vederea asigurarii securitatii.  Masura deportarii in Baragan nu a fost un eveniment accidental, ea fiind generata de o serie de factori politici interni si externi inscrisi in contextul mai larg al consolidarii puterii regimului comunist dupa anul 1948.  In Banatul montan colectivizarea a cunoscut cea mai puternica opozitie, lupta de partizani atingand apogeul in zona Domasnea - Teregova intre anii 1949-1951.  Drept urmare, autoritatile comuniste, folosindu-se si de situatia creata de implicatiile internationale ale crizei iugoslave (1948 1956), au decis ca este cazul sa se debaraseze de lestul care ii impiedica progresul: agenti ai imperialismului, dusmani ai poporului, persoane indezirabile. Pregatirea acestei actiuni secrete a inceput la finele lunii mai 1951, cand in zona in care urmau sa fie facute dislocarile a fost blocat in intregime sistemul de comunicatii. In Arhivele Asociatiei Fostilor Deportati in Baragan se arata ca deportarea a cuprins un spatiu de circa 25 de km in adancime de-a lungul granitei romano iugoslave, iar in zona triplei frontiere, in N-V Campiei Banatului, a cuprins 35 - 35 de km, unde se aflau indeosebi sate prospere locuite de etnici germani.   Rusalii sub teroare  In noaptea dinspre Rusaliile Ortodoxe (18/19 iunie 1951) a inceput cosmarul. Cei asupra carora autoritatile cornuniste au aruncat anatema au fost ridicati cu forta, imbarcati in vagoane pentru vite si trimisi fara nici o explicatie in exil, inspre nicaieri. Zeci de mii se oameni au luat trenul surghiunului, avand asupra lor doar cateva lucruri pe care le-au strans in graba: alimente, imbracaminte, unelte gospodaresti, cateva animale. Calatoria a durat zile si nopti in sir, pentru ca la finele ei deportatii sa se trezeasca aruncati jos din vagoane, in plin cimp, sub albastrul nesfarsit al cerului (dupa cum spune Wilhelm Weber, una dintre victimele deportarii, si monograful ei).  De ce Baraganul?  Conducerea superioara de partid si de stat a ales Baraganul ca loc al surghiunului din mai multe motive. In primul rand, acest spatiu imens in care conditiile agro-climntice conduceau la o rentabilitate foarte scazuta a productiei agricole trebuia sa devina unul in care cuceririle sistemului sa fie impresionante. Intinderea nesfarsita si lipsita de apa trebuia sa aiba rezultate la fel de bune ca si Campia Banatului si a Aradului. Dar nu doar acest scop econornic a primat in alegerea locului. Baraganul era in apropierea granitei cu Uniunea Sovietica, in zonele apropiate aflandu-se numeroase lagare de detinuti politic. Astfel, tinutul arid era si un loc in care deportatii puteau fi si disciplinati politic.  Fiecareia dintre cele peste 12.000 de familii lasate in camp, statul i-a acordat un loc de casa si o jumatate de iugar de teren. Primele camine ale deportatilor au fost niste bordeie sapate in pamant si acoperite cu paie sau stuf, dar autoritatile au dat ordin ca surghiunitii sa isi ridice case. Generoase, ele au sprijinit familiile aduse cu forta din celalalt capat al tarii prin furnizarea de lemn de constructie, ferestre, usi si... cate sase cuie pentru fiecare casa! Terminologia oficiala stabilea doua tipuri de case: cladirea de tip mic pentru scopul locuirii (formata din bucatarie si o camera) si cladirea de tip mare (care avea o camera in plus).  Deportatii au inteles faptul ca sunt nevoiti sa se adapteze acestei situatii si au inceput sa-si ia vietile de la capat, in limitele impuse de comunisti. Statutul de domiciliu fortat le-a ingradit mobilitatea in perimetrul asezarii de resedinta, permitandu-le deplasari pe o raza de numai 15 km. In acest tinut al reeducarii deportatii au ridicat, in timp, 18 localitati, cele mai multe fiind situate de-a lungul Borcei, o singura asezare aflandu-se in Moldova istorica, pe malul Prutului. In aceste localitati, zecile de mii de deportati si-au luat vietile de la capat.  Dupa ce autoritatile comuniste le-au permis sa se intoarca acasa, unii dintre ei si-au dezgropat mortii si i-au reingropat in Banat. Erau nevoiti sa isi ingroape mortii in pamant nesfintit, numit asa pentru ca in Baragan nu existau biserici. Ei se rugau sub cerul liber, in bordeie... Iar atunci cand au ajuns din nou in locurile natale, si-au adus cu ei si mortii, pentru ca ei sa se odihneasca intr-un pamant sfintit de Dumnezeu.  Recuperarea memoriei  Dr. Walther Konschitzky subliniaza ca prin aceasta expozitie care cuprinde fotografii ale epocii surghiunului si imagini a ccea ce a mai ramas acum pe acele locuri se doreste recuperarea memoriei acelor timpuri si acelor oameni. "A fost vorba despre o deportare care nu s-a facut pe criterii etnice. Au fost surghiuniti romani, germani, sarbi, bulgari s.a. Si vrem ca prin aceste imagini sa prevenim un paradox: sa nu se uite o frantura de istorie care nici macar nu este cunoscuta de toti oamenii din Romania."  Autoritatile comuniste au dorit sa ii transforme pe deportati intr-un instrument al puterii: prin manipularea lor sa dovedeasca faptul ca ceea ce isi propun se realizeaza. Au reusit acest lucru? La aceasta intrebare dr. Walther Konschitzky raspunde: "Da! Au reusit, pentru ca zecile de mii de oameni deportati nu s-au lasat invinsi. Daca in Banat satele aveau, in general, o populatie omogena din punct de vedere etnic, in Baragan au fost ridicate asezari comunitati de destin, multietnice. Iar banatenii i-au invatat pe oamenii acelor locuri ce inseamna sa fii un om gospodar. Multi dintre deportati s-au reintors la casele lor din Banat si din Oltenia. Altii au ramas, insa, iar Baraganul a ajuns sa fie transformat intr-un tinut fertil tocmai datorita acestor oameni carora intr-o noapte de Rusalii li s-a schimbat viata. Da, ei au fost instrumente ale puterii de atunci, fara voia lor. Au reusit sa construiasca o noua viata, cu o indarjire si o dorinta de supravietuire ce in zilele de azi nu mai sunt cunoscute".  Mihaela Cerna - Agenda zilei

• Aradul nu e pregatit de razboi

Numai 62% dintre aradeni ar putea fi adapostiti in subsoluri amenajate   Dan Paicu, conducatorul Inspectoratului Judetean de Protectie Civila din Arad, a prezentat o situatie nesatisfacatoare a masurilor de preventie in cazul unor conflicte armate internationale. "Incepand din anul 1989, s-au facut doar casari. Investitiile in acest domeniu sunt foarte mici. Din punctul de vedere al interventiei, dotarea este ca si inexistenta", a spus Paicu. Capacitatea de adapostire a populatiei, in subsoluri amenajate, este sub nivelul acceptabil. Numai 62% dintre aradeni ar putea fi adapostiti. "Documentatia va fi actualizata pana la finele lunii martie. Lucram la un plan de management al urgentelor civile, pentru a reduce timpii de reactie intre producerea evenimentului si interventie", a declarat Dan Paicu. Vor fi reorganizate structurile de protectie civila, urmand a fi constituite cateva noi, in Parcul Industrial, la firmele Leoni si Takata Petri, precum si la Electrica si Regia de Apa. In judet, 22 de comune au probleme cu intretinerea sirenelor de atentionare, deoarece foarte putine primarii isi permit sa le intretina. Apararea Civila a dispus primarilor permanentizarea Comisiilor de Aparare, pentru a se pregati mai bine in eventualitatea unor situatii de criza. Adina Cosa - Ziua de Vest

• FILMELE SAPTAMANII

Dacia - 31 ianuarie - 30 ianuarie 2003	Miscari periculoase - (SUA)
Muresul - 31 ianuarie - 30 ianuarie 2003	Con Express - (SUA)
Arta - 31 ianuarie - 30 ianuarie 2003 - Sala A	Experiment fatal - (SUA)
Arta - 31 ianuarie - 30 ianuarie 2003 - Sala B	8 femei - (FRA)

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin, Sorin Stancu.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.