Stirile Zilei
VIRTUAL ARAD
Suntem pe locul
Pozitia Virtual Arad in Romanian Top 100
Votati-ne zilnic!
Votati Aradul !

 

Vineri, 27 decembrie 2002

Stirile TVA se gasesc aici

  • Simplitatea adevarului

Regele Mihai I si-a petrecut Craciunul la SavarsinSfanta zi a Nasterii Domnului Nostru Isus Cristos. Razele soarelui se reflecta an miliarde de cristale de gheata asternute pe Valea Muresului.
In minte se deruleaza diferite clisee cu care noi romanii am fost bombardati mai bine de o jumatate de secol: "Regele, simbolul burgheziei si mosierimii." Stop-cadru. "Regele fuge din tara cu aurul poporului" Stop-cadru. Si nenumarate clisee care au distrus memoria, incepand cu acea nefasta zi de 30 decembrie 1947. Cliseele raman clisee, formand pelicule care se pot arhiva intr-un ungher prafuit al istoriei, sau reamprospata cu ADEVARURI.
La 82 de ani, Regele Mihai este deosebit de lucid si bine ancorat in realitatile noastre. Coruptia, compromisurile, cumetriile politice, marile necazuri care ne anconjoara, lipsurile si saracia le cunoaste. A remarcat faptul ca actualul guvern a returnat Casei Regale cateva proprietati, spre deosebire de guvernele anterioare, ce nu au avut putinta, dorinta si curajul sa intreprinda un asemenea gest. Cu cata modestie relateaza despre intalnirile avute la Curtile Europene, militand pro Romania, pro integrarea tarii in structurile euro-atlantice, minimalizand aportul sau...
Poate pentru mediatizarea acestui adevar s-a constituit Asociatia pentru informare despre Regatul Romaniei – INFORR – ca noi, romanii, sa stergem toate cliseele nefaste datorate acelui 30 decembrie 1947.
Adevarul este atat de simplu. Numai sa-l dorim si sa traim pentru el...

Emil Vancu - Observator

  •  Intoarcerea de Craciun

Orasul este luminat feeric in perioada sarbatorilor - Virtual Arad News (c)2002In marile orase din vestul tarii, Sarbatorile Craciunului si Noului An dezvaluie parca ceva dintr-un adevar vechi si uitat. Se aprind luminile in pietele centrale, stralucesc nastrusnic stradutele inghesuite, abia luate in seama in timpul anului, ies pe strazi oameni pe care nu-i mai recunosti. Totul e altfel. Nici feeric, nici bogat, nici arogant, nici umil, nici religios, nici indiferent. Doar altfel. Lumina de iarna cade parca din alta parte, de undeva dinspre zapada sau de undeva dinspre ferestrele clipind in noapte. Si poate ca asta schimba totul. Privite in linistea inghetata a noptilor de Sarbatori, orasele vestului se intorc in Europa. Intr-o Europa pe care n-o putem recunoaste pentru ca n-am vazut-o sau nu ne-am imaginat-o niciodata asa. Europa in care am fost cu cateva veacuri in urma. De Craciun, Banatul si Ardealul se intorc intr-un ev mediu impregnat de nostalgia Vienei si de negotul cu Italia, de-a lungul Coastei Dalmate. O Europa iluzorie, care nu traieste decat acum, pentru cateva zile sau doar pentru cateva clipe. Doar acum, fiindca sarbatoarea neutralizeaza istoria. Nu e aici amintirea apasarii maghiare sau a bataliilor pierdute cu turcii, nu e nici suferinta si saracia romanilor din Transilvania, nu sunt nici bataliile pentru un statut social si o limba acceptata de imperiu. E doar iluzia ca am fi putut trai in alta poveste. Iar spatiul sfarsitului de an se transforma exact in ceea ce ar fi putut fi. Cladirile raman aceleasi, strazile raman aceleasi, dar ansamblul e altul. Bisericile rasar, inalte, cu alt inteles intr-un cer ceva mai senin decat cel al micutelor si frumoaselor manastiri din Est. Pietele, inconjurate de palate masive in vechiul stil imperial, sunt parca mai largi si mai jucause sub falfaitul grabit al porumbeilor. O secunda, te poti imagina in Piata San Marco din Venetia sau in Piata Domului din Milano. Sau, acolo unde mecanismele orologiilor sunt mai puse pe sotii, iti poti inchipui ca te afli in piata centrala din München. La urma urmelor, te poti afla oriunde, de pe versantul vestic al Carpatilor pana la Oceanul Atlantic, atata vreme cat te lasi in stapinirea acestui vis. Daca la Resita piata centrala e mult prea moderna si prea trista pentru o asemenea intoarcere in timp, la Timisoara, Arad, Oradea, Cluj, dar si in orasele mai mici ale acestei parti de tara, Sarbatorile au scos la iveala speranta intr-un trecut care sa poata salva prezentul. Daca apartinem cu adevarat acestui spatiu larg, vechi, baroc si nins, daca impartasim aceleasi valori si ne bucuram de aceleasi culori, atunci locul nostru e acolo unde Sarbatorile ne spun ca e. Adica mult mai la vest decat cotidianul nostru cenusiu. E o senzatie rara si efemera, adierea unui gand prea frumos ca sa se si indeplineasca, sau poate doar o amintire aparuta brusc dintr-un trecut pe care l-am vrea purificat si transferat in viitor. Si ne revendicam cu frenezie acest trecut, ca si cum de el ar depinde adevarata noastra intoarcere intr-o lume europeana mai alba si mai buna. Si poate ca, desi ninsoarea s-a oprit, iar pe dalele pietelor se vede deja noroiul, acest vis al Craciunului nici nu e chiar atat de bizar. Oricum, n-ar trebui sa-l uitam prea curand.

Radu Ciobotea - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

  • Popa: "Fuziunea CET-Arterm va avea loc oricum"

Primarul Popa considera inevitabila fuziunea CET-ului cu Arterm-ul Realizarea primelor etape ale fuziunii CET-Arterm a fost amanata in ultima sedinta a Consiliului local, dupa ce alesii locali au votat pentru amendamentul propus de Doru Sever Puia. Acesta propune mandatarea reprezentantilor consiliului local in adunarile generale ale actionarilor din cele doua societati pentru elaborarea documentelor necesare analizarii fuziunii pana in martie 2003. Opozitia s-a aratat impotriva faptului ca vor trebui cheltuite sute de milioane pe studiile necesare fuziunii, din banii putini ai celor doua societati. S-a dorit lamurirea situatiei "delicate" CET-CLM-Centurymark, inainte ca astfel de hotarari sa fie supuse votului.
Dorel Popa a declarat ca nu tine ca proiectul privind fuziunea sa treaca acum. "Va aparea, oricum, din punct de vedere legislativ, o hotarare in acest sens, pe plan national. Va  informez acum: am discutat cu ministrul Administratiei Publice si stiu ca se va da o hotarare cu privire la furnizorii de agenti termici". Pana la hotararea in cauza sau la schimbarea votului consilierilor, destinele celor doua societati comerciale vor ramane aceleasi: Arterm va continua sa adune datorii fata de CET, in timp ce angajatii centralei vor intra in anul 2003 fara majorari salariale.

Adriana Barbu - Observator

  • Interviu - Despre traditii si obiceiuri cu etno - folcloristul Viorel Nistor

Interviul cu etno-folcloristul Viorel Nistor"Cat lipseste din colind atata tai din carnati"
Judetul Arad se afla la confluenta a trei mari teritorii: Banat, Bihor si Hunedoara. Fiind zona de interferenta, se regasesc cinci mari zone etnofolclorice: Tara Zarandului, Codru Moma, Zona Ineului, Campia Aradului si Podgoria Aradului. Sunt „entitati” foarte bine conservate, cercetatorii constatand ca detin un folclor literar - muzical - coregrafic deosebit. "Merita sa fie cercetat si conservat”"– ne spunea cunoscutul etno – folclorist Viorel Nisor, cu care, de altfel, am si colaborat in realizarea acestei pagini.
Cetele de dubasi
Ne aflam in ajunul Craciunului, in pragul marilor sarbatori, si, o data cu postul Craciunului, in marea majoritate a localitatilor de pe Valea Muresului, s-au constituit cetele de dubasi. Cetele de colindatori de la Obarsia, Rosia Noua, Petris, Ilteu, Savarsin, Caprioara, Birchis, Tela, Bata, Varadia, Lupesti, pana spre Capruta, Barzava, se regasesc pretutindeni. Aceasta minunata ceata are o organizare specifica, (cu voievod sau primasi de duba, vataf, caprar, capela. In Savarsin, organizatia s-a mentinut de-a lungul anilor, neschimbata.
Repertoriul se inscrie intr-un numar de 50 de colinde in fiecare loc, fiecare cu variantele lui. Unele sunt colinde cu tematica religioasa, altele vorbesc despre obarsia noastra milenara de pastori si agricultori. Colinda vanatorului, a cerbului, sau variante mioritice de la sat la sat: "Intorcu, se-ntorcu", "Dantorcu, se-ntorcu", colinda junelui, a fetei din casa, a gazdei.
Cultul soarelui
Venind in Podgoria Aradului – Paulis, Minis, Cuvin, Covasant – colindele sunt mai rare. Totusi, marele etno - folclorist Ion T. Florea consemneaza prezenta celor "Trei Pacurari" – o varianta mioritica – aici  spunandu-i-se "Parazor de vie". „E un pom rotundu si la umbra lui cine se-ndumbreau , doi trei pacurari". "Mai e o colinda - Cand pamantu s-a facutu", care se mentine in Podgoria Aradului. Pe Valea Crisului Alb -  Tarmure, Halmagiu, Ionesti, Avram Iancu, Brusturi, Vidra – repertoriul dubasului a fost bogat, diversificat. La fel ca pe Valea Muresului. Padurile nu au fost nici o piedica in calea transmiterii acestor colinde din generatie in generatie. Paiuseniul detine peste 30 colinde. Marsul dubelor are un tempo mai moderat si nu varietatea celor de pe Valea Muresului. Dubasii care merg din casa in casa, acolo unde sunt fete de maritat, joaca "Jocul fetei". Repertoriul este legat de jocul traditional. Noi am realizat o carte – "Colinde si jocuri de Craciun din Tara Zarandului", in care am scos in evidenta si repertoriul care se practica in aceasta ocazie. Pana in ajunul Craciunului, la ora 12, se canta marsul Dubelor. Pe Valea Muresului am gasit vreo 15 variante. Dupa 12 se canta zorile si aicea se canta variante. La Varadia este o melodie, la Savarsin este alta. Dubasii de la Petris, Rosia, Ilteu, de la Corbesti, in repertoriul lor, pe langa "Jocul dubii", care este unul arhaic, un ritual inchinat cultului soarelui, acest joc are si alte jocuri: batuta, caluseriul, ardeleana  printre randuri, sarita, sfadita – jocuri care nu au fost la origine jocuri mixte, ele sunt jocuri fecioresti. Au intrat an repertoriul dubasilor. Este unic acest repertoriu si nu este gasit in alta parte. In zona Fagetului, jocurile de dube nu mai sunt, doar aici, descoperirile arheologice facute de Muzeul Judetean in Varadia, Savarsin, dovedesc si atesta faptul ca aici au fost dacii liberi. Vreau sa leg acest oracol-joc care este al dubei de existenta unui fapt deosebit. Solstitiu de iarna care se apropie. Un imn inchinat nebiruitului, care este Soarele, l-a putut face din negura timpului doar bastinasii, care aveau un cult inchinat acestuia.
Particularitati de pregatire
Despre particularitatile de pregatire ale cetelor de colindatori, dintr-o zona folclorica in alta, vreau sa spun ca sunt pregatiri foarte serioase. De exemplu, caluseriul din Sicula, care este o manifestare libera a tinerilor care pleaca in prima zi de Craciun din casa an casa. Ei au un repertoriu de 14 jocuri. Este vorba de dichita, batuta, caluseriul, ardeleana, manantaua, muscu, ofitereasca, soimoseana, inchinata etc. Jocuri pe care ei trebuie sa le invete. Nu le pot invata decat cu o pregatire foarte serioasa, in care conducatorul cetei de caluseri care este vataful detine foarte bine si pastreaza, de la an la an, aceasta traditie, a jocului calusaresc. Colindele trebuie sa fie rostite antr-un mod arhaic, sa nu se piarda vorba traditionala, vorba veche, si sa nu lipseasca nici un cuvant din colind. Pentru ca daca lipseste – cum spuneau cei din Tela – "Cat lipseste din colind atata tai din carnati."
Gazda nostru s-o sculat…
Darurile, oiaga de rachie, carnatul, dar cel mai semnificativ simbol al fertilitatii si prosperitatii taranului nostru este colacul. E un simbol deosebit si urarea, grairea, cerutul lui, e una dintre cele mai frumoase poezii ale liricii noastre traditionale, in care cel mai harnic este "gazda nostru, de dimineata s-o sculat si s-o dus si-o arat in camp si o semanat grau rosu de primavara cat de des el sa rasara". Povestea colacului incepe cu seceratul, cu facutul stogului, cu facutul painii si a colacului, care, bineinteles, se da pe seama colindatorilor. Se poate vorbi de traditii de Craciun tot mai mult, dar sunt zone folclorice - Campia Aradului – unde colindul traditional a disparut. "Cercetarile noastre dovedesc ca au existat colinde vechi si in aceste zone folclorice; la fel incepe sa dispara colindul si din Zona Ineului, unde, in Sicula bunaoara, profesorul Pavel Hanc descopera peste 45 de colinde, cu tematica religioasa si agropastorala" – ne spunea Viorel Nistor.
Turca, pe cale de disparitie
Un obicei pe cale de disparitie in judetul nostru este Turca. "Noi, care ne ocupam indeaproape cu folclorul, am gasit acest moment singular in cazul dubasilor de la Savarsin, acestia luand, pe langa tobe si instrumentele traditionale, si o turca. Obiceiul de sine statator al turcii l-am descoperit in localitati romanesti din Ungaria, (Micherechi, dar mai cu seama Alechea), unde are loc o pregatire deosebita. Nu stiu daca astazi cei din localitate mai fac turca, dar noi l-am inregistrat si e un obicei stravechi, pe cale de disparitie. Nu vreau sa intru in etimologia cuvantului turca, pentru ca sunt controverse foarte multe legate de capul de turca. Acesta se impodobeste cu acele falci care clampanesc, iar unii pun coarne de cerb la turca, iar altii de capra.
Acompaniamentul lui face parte tot dintr-o colinda, cum este, de exemplu, dichita la Sicula. La fel exista jocul caprei, sau jocul turcii cu o structura asimetrica, foarte bine conturata. Acesta se petrece an toate localitatile judetului Arad, iar a doua zi de Craciun, in toate localitatile cu traditie de dubasi, se face balul dubasilor."

Dacian Don - Occident

  • Petarde pe sub mana

In acest an petardele se comercializeaza mai discretComertul cu petarde, atat de infloritor in ultimii ani, este anul acesta mult mai discret la Arad. Desi linistea fiecarei nopti de sarbatoare a fost sparta de micile explozii ale petardelor, cumpararea pocnitorilor nu este atat de facila ca in anii trecuti. Controalele dese si inasprirea cadrului legislativ in domeniul comercializarii de petarde a facut ca micii bisnitari sa se adapteze. In pietele Aradului, aproape goale de Sarbatori, comertul de petarde se face pe sub mana. Potentialul client care se intereseaza de petarde este urmarit cateva minute de la distanta. Abia dupa ce bisnitarii se conving ca nu au de-a face cu politisti sub acoperire, racoleaza clientul si ii propun "marfa". Abia dupa ce s-a batut palma, alt individ care statuse linistit la cativa metri distanta de locul tranzactiei vine si scoate de sub haina petardele comandate. Oferta este destul de bogata, de la micile pocnitori la cutie, la 10.000 lei pachetul, pana la petarde mai sofisticate, de 50.000-60.000 lei setul sau chiar artificii de 75.000-100.000 lei bucata.

Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)


Cautare in arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Publicitate

  Imobil de vanzare


Virtual Arad a fost fondat de Draghi Puterity.
Webdesignul a fost realizat de Sorin Stancu.
Adaptare WEB realizata de Draghi Puterity si Trutiu Florin.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorghe Puterity.
Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.


O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Saptamanalul Occident, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, TV Arad, TV RCS, Pro TV Arad.


 

[Home] [Stiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de stiri] [Agenda telefonica] [Advertising] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta orasului]
[Informatii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localitati din Arad] [Despre noi]