Sambata, 27 aprilie 2002

• Cladirile vechi mor incet dar sigur

Fiind poarta principala a Romaniei pentru calatorii din vestul Europei, Aradul s-a facut remarcat, de-a lungul timpului, prin arhitectra deosebita, care a atras privirile multor turisti. Autentice monumente de arhitectura cladirile din centrul municipiului vor sta, mereu, marturie peste vreme a tot ce s-a intamplat bun pe aceste meleaguri. De o mare valoare arhitecturala sunt, de asemenea, numeroasele castele si cladiri seculare situate in localitatile din  judet. Cele mai importante sunt Cetatea Aradului, construita intre anii 1763-1785, Castelul-cetate de la Ineu, construit intre 1645-1652, castelele de la Savarsin, Bulci, Capalnas, Petris, Conop, Odvos, Macea, Fantanele, Siria. Din pacate, o mare parte dintre cladirile vechi, devenite peste ani, adevarate monumente arhitecturale sunt, intr-o faza avansata de degradare, devenind, datorita timpului adevarate pericole publice pentru trecatori. Imbinare de stiluri Arhitectura de factura romantica neomedievalizanta, desi este mai organic legata de traditia arhitecturala locala, are mai putine prelungiri in secolul al XX-lea, cand este mai rapid inlocuita de cautarile de tip Secession. Pe de alta parte, se gasesc cautarile care incearca, in spirit romantic, sa valorizeze arhitectura popular-nationala. Daca aceasta orientare a starii romantice spre elaborarea unei arhitecturi nationale se va maturiza mai tarziu, abia spre sfarsitul secolului, devenind o directie de cautari stilistice durabila si de sine statatoare, arhitectura "importata" de factura romantica reprezinta, alaturi de arhitectura de factura clasicizanta, un moment incipient important in procesul de occidentalizare a societatii romanesti, caracteristic celei de a doua jumatati a sec. 19. Atat arhitectura clasicista cat si cea de factura romantica au largit considerabil aria arhitecturii aradene, scotand-o de pe fagasul restrans al traditiei autohtone, dar in moduri diferite: daca arhitectura clasicista a adus in arhitectura aradeana rigoarea si ordinea rationala ale traditiei clasice (pe teritoriul vechiului regat aceasta traditie fiind aproape inexistenta), arhitectura de factura romantica a adus un mare aport imaginativ si o aplecare catre farmecul arhitecturilor trecute. Ambele directii au dat roade mai tarziu. Iar roadele se vad si in zilele noastre. Asa cum spuneam in randurile de mai sus, turistii straini nu ezita sa-si scoata camerele de luat vederi si aparatele de fotografiat din bagaje pentru a-si imortaliza imagini cu toate cladirile din centru. Pericol public Mare parte din cladirile vechi adapostesc asociatii de locatari sarace. Acolo unde la parter sau in interior au stat institutii publice, in functie de banii disponibili in buget s-a dispus renovarea fatadelor. Astfel ca, cel putin in centru, cladirile vechi incep sa renasca din propria lor cenusa, aspectul lor medieval, recent renovat, reusind sa pastreze amprentele timpului si sa pastreze aerul si parfumul vremurilor in care ele au fost concepute si renovate. Insa, acolo unde locuiesc oameni, banii abia daca exista pentru traiul de zi cu zi, astfel ca, mare parte a fatadelor au devenit adevarate pericole publice. "In zilele cand bate vantul mi-e si groaza sa ies pe strada. Se desprind bucati intregi de moloz si nici nu stii cum sa te feresti sa nu te trezesti cu ceva in cap. Apoi, in curtile acestor case locuiesc familii cu copii. Normal ca micutii se joaca in curte. Va dati seama la ce pericol se expun. Ar trebui ca toate aceste cladiri sa intre intr-un program de restaurare. E pacat sa le lasam asa in paragina. In primul rand, ele sunt cartea noastra de vizita. Apoi, chiar daca a trecut foarte mult timp, ele s-au pastrat destul de bine. Era insa si timpul sa cedeze. Dar, trebuie neaparat sa facem ceva sa le punem la punct" – ne-a declarat Maria Popa, o locatara a unui astfel de imobil. Moarte clinica La un scurt raid prin oras, marea majoritate a cladirilor vechi arata ca dupa furtuna. Bucati de fatade desprinse, tencuiala invechita de vreme, culorile decolorate de bataia ploii si a soarelui. "Nu avem bani sa le renovam. Stim ca arata urat. Dar noi suntem pensionari si abia am iesit din iarna. Abia ne-am descurcat cu banii. Nu avem bani nici sa cumparam un kilogram de vopsea sa vopsim geamurile, ca vin sarbatorile" – ne-a declarat Mihai Cioara, administratorul unei asociatii de locatari, de pe strada Mihai Eminescu. Pentru ca nici una dintre cladirile vechi ale orasului nu a scapat de degradari datorate intemperiilor vremii, s-ar impune ca cineva sa ia o masura de renovare a acestora. Insa, nu am indraznit sa cerem opinia niciunui edil al orasului, de groaza raspunsului. Care este, intotdeauna intoxicant si acelasi: "nu avem bani". Pana la gasirea fondurilor necesare nu ne mai ramane decat sa ne rugam ca bucatile de moloz desprinse de vreo boare de vant sa nu curme vreo viata… Paula Bulzan - Occident

• La CET ameninta pericolul disponibilizarilor

Conducerea Sindicatului energeticienilor de la CET a sustinut, ieri, o conferinta de presa, pentru a-si prezenta pozitia (si parerea) despre situatia Centralei, acum, dupa ce aceasta a trecut, oficial, in "ograda" Consiliului local. Resemnat, liderul sindicatului, Traian Deliman, a declarat: "Faptul este implinit! Sperim ca Primaria a vazut ce se poate intampla cand nu exista fonduri". Cu toate ca a fost laudat modul in care municipalitatea a reusit sa "lege" protocolul de predare-primire cu Conventia (care, daca nu va fi semnata de Guvern, va conduce la reintoarcerea CET in administrarea Termoelectrica), Traian Deliman a afirmat: "Noi am mai fi completat-o! Lipseste o clauza, aceea de preluare a energiei electrice produse de CET." Acesta a afirmat ca "exista pericolul sa ne limitam doar la energie termica, caz in care nu se mai motiveaza, din punct de vedere social, atatia salariati la Centrala". In ceea ce priveste cererea de suspendare a HG 105, care a fost inaintata de sindicat la Curtea de Apel Timisoara, Traian Deliman a precizat: "Ne jucam cartea pana la capat", si informandu-ne ca urmatoarea infatisare este programata pentru ziua de marti. Cu toate acestea, sindicalistii sunt circumspecti: "Nu stim in ce masura avem sanse...", a declarat Deliman, aratandu-si, totusi, intentia de a astepta termenul de 31 mai, pentru a vedea "ce ne ofera acea Conventie". Simona Mazare - Observator

• Peste reforma sanitara s-a lasat tacerea

La sediul CAS a avut loc, vineri, o sedinta cu usile inchise, la care au participat, alaturi de gazde, prefectul Dan Ungureanu, conducerea Directiei de Sanatate Publica, precum si directorii unitatilor spitalicesti din judet. Dupa mai bine de doua ore de discutii, in care s-a pus accent pe reforma din sistemul sanitar, ce vizeaza si sensibila problema a privatizarii spitalelor (asupra careia ne vom opri cu alta ocazie), cei prezenti - cu exceptia prefectului Dan Ungureanu - au refuzat sa ne ofere informatii oficiale, pasandu-ne pe a doua zi sau... cine stie cand. Prin urmare, astazi ne rezumam la a prezenta doar punctul de vedere al prefectului vizavi de cele discutate la intrunire, sub promisiunea ca vom reveni cu amanunte in editiile urmatoare. "Pot lauda modul cum sa desfasurat intalnirea de astazi. Oamenii sunt ferm hotarati sa se apuce de treaba, pentru ca vrem sa facem o reforma in interesul cetateanului. Societatea  s-a schimbat si trebuie sa se schimbe si formele de asistenta sanitara. Cred ca, cel mai important e ca noi sa prezentam Ministerului Sanatati o solutie viabila de reforma, in interesul cetitenilor" - a precizat prefectul Dan Ungureanu, care s-a declarat multumit de relatiile dintre CAS, DSP si spitale. "Ma bucur ca exista un consens intre aceste institutii" - a incheiat prefectul. Vom reveni. Orlando Toader - Observator

• Urvisu de Beliu - un sat triconfesional

Unul dintre satele in care oamenii impart convingeri confesionale diferite este Urvisu de Beliu, apartinator comunei Hasmas. Aproape in proportii egale, aici intalnesti ortodocsi - pe de o parte, respectiv baptisti si adventisti de cealalta. Anti Dronca, unul dintre cei mai varstnici sateni, are la 79 de ani, o memorie impecabila. El cunoaste conjunctura in care neoprotestantii au patruns la Urvis. "Pe cand eram copil, in sat au fost patru oameni instariti. La un moment dat au plecat in America, de unde s-au intors cu pocainta." Primii "pocaiti" au fost baptistii. Ei l-au eliminat din adunare pe Ilie Dudas care, dupa o perioada de neapartenenta religioasa, a mers pe mana adventistilor de ziua a saptea, promovand in sat, printre oameni, doctrina acestora. "Multi ortodocsi au trecut de atunci la baptisti si la adventisti. " Apartenenta la o anumita confesiune se transmite din tata-n fiu si situatiile in care regula este incalcata sunt considerate exceptii. Anti Dronca isi aminteste ca alaturi de parinti si de cei noua frati au raspuns invitatiei de a participa la adunarea baptistilor si mai apoi a sambatarilor. Dar atat si nimic mai mult. "Fiecare e liber sa mearga unde crede. Sunt multi slabi de inger si trec. Nu inteleg ce inseamna botezul si fac pasul lepadarii de credinta ortodoxa". La scurt timp dupa casatorie, nevasta lui Anti a cazut bolnava. "Sambatarii i-au promis insanatosire, daca se boteaza. Fara stirea mea s-a botezat si dem atunci, cat am trait impreuna, pe foc au fost doua oale: una cu porc, alta cu gasca". Istoria s-a repetat oarecum in momentul in care nepotul lui Anti "a fost atras de o sambatarita." Dar si peste acest episod baci Anti a trecut usor, pe motivul ca "nu vreau sa-l am pe constiinta". Interesant este ca diferentele confesionale nu pun probleme de neintelegere satenilor. Gheorghe Groza, prezbiterul Bisericii Adventiste de Ziua a saptea din sat spune ca la Urvis, intre localnici nu se pune problema carei confesiuni apartii. "Se ia in considerare omul in sine, nu credinta pe care o impartaseste" Sambata, cand adventistii respecta sabatul, se roaga si pentru ceilalti frati crestini din sat. Din respect pentru semenii lor, duminica nu lucreaza la camp. "De obicei cautam sa evitam lucrurile care ne deosebesc. Trebuie sa-ti faci omul prieten si sa ai o buna intelegere, indiferent daca te rogi sau nu impreuna cu el". T. Matica - Adevarul

• Ieri a inceput Festivalul "Teenplay"

Ieri, de dimineata, a inceput Festivalul de Teatru Anglofon "Teenplay", editia a IV-a. Pe scena Teatrului de Stat au urcat in cursul zilei de ieri, 7 trupe, din tara. Seara a avut loc un concert de jazz, cu americanul Rick Cordit, invitat la "Teenplay". Festivalul reuneste 18 trupe din Romania (Timisoara, Resita, Cluj, Brasov, Tg. Neamt, Alexandria, Bucuresti, Bacau, Iasi, Oradea, Rm. Valcea). Din pacate, singura trupa straina din program (Rusia) a anuntat in ultimul moment ca nu va mai fi prezenta la "Teenplay". Cele doua trupe aradene vor juca astazi, 27 aprilie, de la orele 20,45 - Y.E.A.T.S. si maine, 28 aprilie, de la orele 20,00 - Young Gimmicks. Presedintele juriului la aceasta editie este actorul bucurestean Mircea Rusu. Printre invitati se numara Marion Hughes, director la Consiliul Britanic, Ken Wilson - autor de manuale, Daniel Sossi - regizor britanic si jazzmanul Rick Cordit. Festivalul se incheie, luni, 29 aprilie, cu prezentarea muncii de la ateliere si cu festivitatea de premiere, urmata de un cockteil. C.L. - Adevarul

• FILMELE SAPTAMANII

Dacia 26 aprilie - 2 mai 2002	Batalie pe role - (SUA)
Muresul 26 aprilie - 2 mai 2002	Ora de varf 2- (SUA)
Arta 26 aprilie - 2 mai 2002 - Sala A	Amen - (FRA)
Arta 26 aprilie - 2 mai 2002 - Sala B	Banditi ! - (SUA)

Publicitate

  Imobil de vanzare

Virtual Arad a fost fondat de Draghi Puterity.
Webdesignul a fost realizat de Sorin Stancu.
Adaptare WEB realizata de Draghi Puterity si Trutiu Florin.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorghe Puterity.
Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Saptamanalul Occident, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, TV Arad, TV RCS, Pro TV Arad.