Joi, 25 aprilie 2002

• Fabrica de lapte din Arad, o alta privatizare nereusita

In Arad, in urma privatizarilor, mai multe fabrici au falimentat sau se afla in pragul falimentului. Prezentate la vremea respectiva ca succese rasunatoare ale procesului de privatizare, acum multe din "succesele" defunctului FPS sunt in stare de lichidare. Printre acestea se afla si SCIL Arad, fosta fabrica de lapte, care s-a vandut cu jumatate din valoarea produselor aflate in magazii. Acum instanta a decis falimentul firmei, asteptandu-se solutia Curtii de Apel Timisoara. In judetul Arad, fabrici apartinand industriei alimentare au fost privatizate pentru ca intr-un timp relativ scurt sa ajunga in lichidare. Pe la colturi se vorbeste ca ar fi vorba de subminarea economiei nationale, iar cei ce trebuiau sa constate acest lucru nu au avut... timp sa o faca. Privatizarea a adus dezastrul Pana la revolutie, fabrica asigura laptele pe piata Aradului. Proiectata pentru o capacitate de 150.000 litri care puteau fi procesati zilnic, SCIL Arad procesa pana la 130.000 litri de lapte. Avea centre de colectare a laptelui in tot judetul si sectii de prelucrare la Zerind, Pecica, Savarsin, Chisineu-Cris etc. Totul mergea bine, dar a venit revolutia. Dintre cei 900 de angajati au aparut primii someri. SCIL Arad necesita privatizarea, iar ofertantii au aparut. Doua firme s-au "batut" pentru SCIL: o firma olandeza si una din Timisoara. FPS a considerat atractiva oferta SC Cyclon SRL, din Timisoara, care a castigat licitatia pe baza unei grile de punctaj in care erau prevazute si locuri de munca, proiectele de dezvoltare etc. In depozitele unitatii era marfa care valora dublul pretului actiunilor. FPS nu a fost insa interesat de acest lucru, mai bifand o privatizare. La momentul respectiv, SCIL Arad mai avea 300 de angajati. Nu a trecut mult timp, si au aparut primele nemultumiri. Au fost cateva proteste, greve, dar s-a aranjat repede totul. Din toamna anului 1998 si pana in 2002, SCIL Arad a ajuns in pragul dezastrului. S-a furat tot ce s-a putut fura Dupa privatizare a inceput scaderea numarului de salariati. Centrele de colectare a laptelui nu mai erau calcate de tarani, ramanand de pomina oferta fabricii in urma cu vreo doi ani, cand oferea taranilor, exasperati ca nu-si mai primesc de luni de zile banii pe laptele predat, iaurt si branza. Ce a fost bun a fost comercializat. Oamenii calificati au plecat. Numarul lor scadea dramatic. In decembrie 2000 mai erau doar 40 de angajati. Salarii mici, perspective nule. Proteste peste proteste, dar nimeni nu-i mai lua in seama pentru ca munceau in sectorul privat. Numai in primii doi ani dupa privatizare, 62 de masini au fost casate si vandute. In toamna anului 2000 este solicitata Consiliului local municipal o scutire de la plata majorarilor de intarziere (aproximativ 47 miliarde lei) si esalonarea platii sumelor restante, bani datorati bugetului local. Dar datoriile au crescut pentru ca... nu erau bani. Era normal sa nu mai fie bani, din moment ce nu mai exista productie pentru ca nu se platea la timp laptele la centrele de achizitie. Dupa o greva spontana a salariatilor din decembrie 2000, la SCIL s-a terminat cu activitatea. Trei-patru luni laptele a fost transportat la Oradea pentru procesare, insa datoriile mari la producatori i-au determinat pe acestia sa nu mai livreze lapte. Sectia din Chisineu-Cris a fost modernizata in anul 1995. Aici a existat o linie moderna de lapte praf, de care erau legate sperantele fabricii. A venit insa privatizarea, si din sectia din Chisineu-Cris s-a furat tot ce s-a putut fura. Acum arata ca dupa razboi. Linia de lapte praf, considerata strategica, are praf pe ea de un deget. In incinta aceleiasi sectii, o cisterna abandonata a produs poluarea mediului. Hotii, care nu au stiut exact ce se afla inauntru, au incercat sa fure, dar nu au reusit decat partial. Produsele petroliere s-au scurs in sol, iar firma lichidatoare a fost amendata. Lichidarea pentru leafa Constantin Moldovan, angajat al firmei, nu si-a putut recupera leafa restanta. El a obtinut in instanta o sentinta executorie pentru a-si recupera 5.341.222 lei. Falimentul a fost contestat la Tribunalul Arad, dar actiunea a fost respinsa. Urmeaza ca instanta superioara, Curtea de Apel Timisoara, sa decida soarta SCIL Arad. "In luna noiembrie 2001 s-a deschis procedura de lichidare judiciara. SCIL Arad a avut termen sa depuna un plan de reorganizare. Nu l-a depus insa si, in 17 ianuarie, instanta, in baza Legii 64/1995, a dispus deschiderea procedurii de faliment", a declarat Calin Padurean, de la firma Euroconsult SRL, firma care a fost desemnata ca lichidator al defunctei SCIL. Dupa declansarea falimentului, au mai fost depuse si alte declaratii de creanta. Casa Judeteana de Pensii are de recuperat aproape 5 miliarde lei, Banca Phoenix - 4,7 miliarde lei, Primaria Arad - 595 milioane lei, alte firme si peste 50 de fosti salariati care-si revendica lefurile neplatite pe 2-3 luni. Lista creditorilor nu este inca inchisa. Abia dupa ce se va stabili exact cine sunt creditorii si sumele pe care SCIL le datoreaza, se va trece la evaluarea patrimoniului si vanzarea firmei la licitatie publica, pe bucati. Acum, la Arad, SCIL practic nu mai exista. Instalatii moderne stau pline de praf, dupa ce s-a furat tot ce s-a putut. Noii patroni au vandut tot ce au putut, dand apoi vina pe politica guvernului de a plafona pretul laptelui. FPS a bifat o privatizare mediatizata ca un real succes. Taranii au ajuns sa-si dea laptele la porci, iar aradenii sa consume iaurturi produse prin toate colturile tarii, numai transportul marind pretul cu cateva procente bune. Comerciantii la sacosa din Ungaria aduc smantana, care are o mare cautare pe piata. Situatia este deosebit de clara. Nu este unica privatizare in judetul Arad de acest tip realizata de defunctul FPS. S-au luat prime serioase pentru ca s-a respectat politica in privatizare. Dupa cativa ani, realitatea a iesit la iveala. Privatizari doar ca sa fie au falimentat industria alimentara aradeana. Nu numai SCIL Arad se afla in aceasta situatie. Avicola, Serele, Fabrica de zahar, SC Carne SA etc. sunt alte rezultate de "exceptie" ale privatizarii. Ele ori au fost lichidate, ori sunt in faza de lichidare sau in pragul lichidarii. Cum se explica faptul ca, la jaful care s-a facut, nimeni nu s-a sesizat? Nu se poate vorbi de subminarea economiei nationale? Liliana Brad - Romania Libera

• Prefectul Aradului s-a simtit la fabrica de seringi ca la NASA

Dan Vasile Ungureanu a caracterizat Sanevit drept o unitate de avangarda a industriei aradene  Prefectul a primit o "schema halucinanta" despre modul in care firma incaseaza contravaloarea unei seringi   Activitatea de zilele trecute a prefectului de Arad, Vasile Dan Ungureanu, si a colaboratorilor din prefectura, a avut ca obiect, in sectorul industrial, vizitarea societatii "Sanevit". Aceasta a fost caracterizata de reprezentantul Guvernului in teritoriu drept o unitate de avangarda a industriei aradene si, cu certitudine, o prezenta inedita in peisajul economic al Aradului, atat prin modul in care se realizeaza sterilizarea spatiilor de productie (imbracaminte de protectie adecvata, camere speciale de aerare si sterilizare a personalului si vizitatorilor), cat mai ales in ce priveste inalta tehnicitate a liniilor de fabricatie, care realizeaza, cu randament superior, cunoscutele seringi, mai ales pentru export, compensand o buna parte din lipsa de comenzi de la directiile de sanatate publica din tara, care si-au orientat solicitarile spre alti producatori de profil din strainatate. Aceasta, in conditiile in care creditul luat pentru ridicarea acestei unitati are garantie guvernamentala, ratele si dobanzile fiind platite din bugetul statului, in situatia in care nu se lucreaza la capacitate in fabrica, din lipsa de comenzi. "M-am simtit la Sanevit ca la NASA, imbracat in halat alb, cu casca de protectie, cu sosete de plastic in picioare. Problema Sanevit a fost ridicata chiar la instalarea mea, de catre consilierul Mircea Roman. Conducerea fabricii m-a convins ca incearca sa rezolve problema blocajului financiar si mi-a prezentat o schema halucinanta vizavi de faptul cum incaseaza contravaloarea unei seringi prin Casa de Asigurari de Sanatate, nu prin spitale. M-am speriat, va spun sincer, si le-am spus si reprezentantilor din structurile medicale ca nu inteleg de ce in mod direct, operativ, spitalul nu poate sa cumpere direct de la producatorul care se afla in acelasi judet. Aceste probleme sunt generate de sistemul centralizat, care ar trebui revazut, ar trebui gasite solutii de deblocare. Personal, am fost surprins pozitiv de ceea ce am vazut la Sanevit. Va marturisesc ca voi sustine activitatea acestei unitati reprezentative a industriei aradene si nationale. Oamenii pe care i-am cunoscut acolo m-au impresionat prin calitatea profesionala si modul in care inteleg sa se implice in viata economica", ne-a declarat prefectul Vasile Ungureanu. Adina Cosa - Ziua de Vest

• Protest in fata Parchetului. "Invinsii" viceprimarului Bognar se considera "lucrati"

Ieri dimineata, la ora 8,00, locatarii imobilului din Piata Avram Iancu nr.11 au ocupat trotuarul din fata Parchetului aradean. Revoltati, cu nervii la pamant, macinati de ganduri si cu temerea ca maine s-ar putea sa nu mai aiba un acoperis deasupra capului, oamenii condamna - pentru a cata oara?! - sentinta civila ramasa definitiva in octombrie 2000, prin care cladirea in care locuiesc a devenit proprietatea matusii viceprimarului Aradului, Levente Bognar. Intre timp, matusa viceprimarului a decedat, cladirea revenind mostenitoarei testamentare a acesteia, respectiv doamnei Bognar. Problema chiriasilor insa este legata tocmai de testamentul prin care sotia viceprimarului a devenit proprietara. Dumnealor sustin ca acel act este "un fals ordinar", fapt   pentru care l-au contestat, cerand expertizarea lui grafologica. De aici si protestul spontan de ieri dimineata: "Am aflat ca dosarul de expertiza penala prin care am dorit sa demonstram falsitatea testamentului s-a pierdut... - spune Dorica Poleac, cea care s-a ocupat, in numele locatarilor, de problema imobilului. De la Politie ni s-a spus ca saptamana urmatoare se va finaliza, dar noi, interesandu-ne, am aflat, pe cai neoficiale, ca actele s-au evaporat. Ministrul Justitiei, Rodica Stanoiu, ar trebui anchetata fara doar si poate. Credem ca dosarul a fost sustras, pentru modificarea rezultatului care nu putea sa ne fie decat favorabil. Acum am ramas fara arme..." La ora actuala, cinci familii din ceie 21 care locuiesc in imobil urmeaza sa fie evacuate. Impreuna cu ele va trebui sa elibereze spatiul si restaurantul "Coandi",  care are termen de evacuare data de 30 aprilie. Oamenii sunt disperati. Au copii, unii dintre ei sugari si nu stiu, efectiv, unde se vor duce. Sunt 50 de persoane la mijloc, carora nici prin gand nu le-a trecut, vreodata, ca vor ajunge in situatia aceasta. Nu mai au incredere nici in Justitie, nici in Primarie - cum ar putea, oare, sa aiba? - ci numai in Dumnezeu: "O sa-i vada Dumnezeu pe cei care ne-au adus, cu falsuri, interventii si mizerii, in situatia aceasta." - a adaugat Dorica Poleac. In fata parchetului oamenii si-au atarnat de gat pancarte, si-au adus si copiii, au de gand sa intre chiar in greva foamei, pana cand li se va rezolva situatia: "Locuim in cladire de ani de zile, unii dintre noi sunt neputinciosi locuinte nu avem, daca vom fi aruncati in strada vom fi distrusi..." - s-a auzit o voce din multime. In mod ciudat, de la declansarea scandalului si pana acum, avocatul care a reprezentat-o in instanta pe Gisela Grosescu, Zoltan Hoszu, a devenit si el proprietarul unei parti din imobil. Oamenii au opinat: "Daca nu se intreaba nimeni cum de a fost posibil un asemenea lucru, daca nu-si pune nimeni intrebarea cum de tocmai avocatul decedatei a putut sa cumpere cateva apartamente din imobil si nu alteineva. Inseamna ca traim intr-o lume putreda la mijloc, in care coruptia nu are limite... Suntem pe marginea prapastiei si tot ce putem face este sa vedem cum ni se mai da un branci, cu pierderea acestui dosar, pentru a cadea repede si sigur..." Eugenia Bardas - Adevarul

• Satele vor fi supuse informatizarii. Scolile vor avea calculatoare de ultima generatie

Inspectoratul Scolar Judetean Arad s-a decis sa stranga relatiile cu presa si sa organizeze, de cel putin doua ori pe saptamana, conferinte in care sa "deconspire" preocuparile institutiei. In aceasta ordine de idei, Pavel Sarbu, inspectorul general scolar, sustinut de cei doi adjuncti, Sorin Haiduc si Mihai Matekovitz, au prezentat programul local de informatizare. "Fiind o necesitate obiectiva, informatizarea scolilor este sustinuta direct de Guvern si Ministerul Educatiei si Cercetarii si se bucura si de sprijin extern (pentru dotarea unitatilor de invatamant)", sustine Pavel Sarbu. In plan local, toate liceele vor beneficia, pana la sfarsitul acestui an, de o retea de 21+1 calculatoare de ultima generatie. Va avea loc o repartizare de calculatoare in unitatile scolare, inclusiv la ciclul primar, astfel incat, la sfarsit, nici macar o scoala sa nu ramana fara. Privita ca prioritate, reabilitarea invatamantului rural va viza, desigur, si informatizarea scolilor, 46 de scoli de la sate urmand a fi dotate cu calculatoare de ultima generatie. Existau destule nemultumiri legate de dotarea cu calculatoare a unor scoli in detrimentul celorlalte. Trebuie sa precizez, insa, ca acest program are drept coordonator direct Ministerul Educatiei si, ca atare, noi nu aveam dreptul sa schimbam destinatia calculatoarelor, ne-a declarat Pavel Sarbu. In cele din urma, toate scolile aradene vor beneficia, pana in 2003, de cel putin un calculator. Adriana Barbu - Observator

• Targul de Pasti - premiera pentru piata economica aradeana

Camera de Comert, Industrie si Agricultura Arad a inaugurat marti prima editie a Targului de Pasti. Desfasurat in incinta Teatrului de Stat si in Galeria de Arta "Delta", acesta se adreseaza publicului larg, fiind primul targ cu caracter local din acest an. Ideea acestui targ, dupa cum ne-a declarat Nicolae Grosan, directorul Directiei Targuri-Expozitii din cadrul CCIA, a aparut in urma solicitarilor participantilor la primele doua editii ale targului "Daruri de Craciun", care au cerut si organizarea unui targ de Pasti. Editia din acest an este dublata de expozitia "Gardenia", de tehnici si unelte pentru ingrijirea curtii si gradinii. Evenimentul a fost completat si cu posibilitatea vizionarii unui spectacol de teatru pentru copii cu piesa "Danila Prepeleac". Au putut fi urmarite si demonstratii de incondeiere a oualor de Pasti. Aradenii au primit cu mare interes  manifestarile care au adunat la un loc 39 de firme din intreaga tara. Expozitia "Gardenia", care a adus o avalansa florala in Salonul "Delta" din centrul Aradului, a prilejuit un aflux deosebit de vizitatori imediat dupa deschidere. Aradenii s-au grabit sa viziteze targul pentru a intregi lista de cadouri pentru Paste, destinate celor dragi. Intrarea la acest targ costa doar 5000 lei, biletul de intrare oferind vizitatorilor sansa de a castiga prin tragere la sorti, care va avea loc sambata, un sejur pentru doua persoane la Sinaia, intr-o perioada aleasa de castigator. Dupa afluxul vizitatorilor la targ se pare ca succesul Targului de Pasti este garantat.

Publicitate

  Imobil de vanzare

Virtual Arad a fost fondat de Draghi Puterity.
Webdesignul a fost realizat de Sorin Stancu.
Adaptare WEB realizata de Draghi Puterity si Trutiu Florin.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorghe Puterity.
Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Saptamanalul Occident, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, TV Arad, TV RCS, Pro TV Arad.