Daca
in majoritatea municipiilor din Romania se pot vedea
macar doua fantani arteziene in functiune, la Arad
acestea sunt "moarte". Nici una nu
"merge", astfel incat aradenii se
vad indreptatiti sa-i reaminteasca primarului Dorel
Popa ca a promis, in nenumarate randuri, ca respectivele
oaze de prospetime vor fi redate comunitatii. "Nu
de alta - spun oamenii - dar aerul este mult
mai bun de respirat daca aceste fantani arteziene
merg, iar cei care locuim in preajma lor ne-am bucura
foarte mult sa le vedem in functiune. Ca sa nu mai
spunem ca se va imbunatati inclusiv aspectul orasului..."
Spre confirmare, am vorbit cu Mihai Covic, directorul
Inspectoratului pentru Protectia Mediului Arad: "Fantanile
arteziene ar trebui sa fie ceva obisnuit pentru locuitorii
municipiului Arad. Ele creeaza o estetica aparte a
locului unde sunt amplasate, modificand microclimatul
din jurul lor, fapt benefic pentru spatiile verzi,
dar si pentru populatie, rezultand o stare de confort
psihic. Rolul lor este resimtit mai ales in zilele
toride de vara, cand temperaturile depasesc cu usurinta
valoarea confortului termic de 26 de grade Celsius."
Acestea fiind stiute, Mihai Covic a conchis: "Toate
cele de mai sus sunt doar cateva dintre argumentele
care pledeaza pentru un numar cat mai mare de fantani
arteziene, in stare de functionare, la nivelul orasului..."
La randul ei, Primaria Aradului, prin Administratia
Patrimoniului Local, (se) explica: "In Arad
exista cinci locatii de fantani arteziene. Din pacate,
toate aceste arteziene sunt depasite din punct de
vedere al bilantului
energetic: produc atat pierderi foarte mari de apa
(?), cat si de energie electrica (?!). Primaria a
organizat o licitatie publica pentru reproiectarea
si repararea fantanilor arteziene. Chiar joi, 22 august,
s-a semnat contractul cu societatea care a castigat
licitatia. In cursul anului viitor, Adminstratia Patriomoniului
Local intentioneaza sa repuna in functiune
macar o parte din cele cinci fantani, cu un design
modern, cu impact asupra trecatorilor." Cautand
sa aflam cate ceva si despre consumul de apa pe care
il presupune functionarea non-stop a unei fantani
arteziene, am luat legatura cu Ecaterina Madincea,
director economic in cadrul Regiei Autonome Apa-Canal
Arad: "Nu pot sa spun exact cata apa ar consuma
o astfel de fantana arteziana, fiindca nu stiu pe
ce principiu functioneaza. Pot sa spun doar ca, in
ce ne priveste, am putea sa livram oricat de multa
apa, fiindca Aradul nu consuma nici pe departe atata
cata am putea noi sa oferim. Totul depinde de Primarie.
Aceste fantani sunt in patrimoniul ei, iar atunci
cand aceasta institutie va incheia un contract cu
noi in vederea repunerii in functiune a fantaniior,
noi suntem gata sa livram apa necesara. Dar cred ca
unele dintre fantani sunt nefunctionale. Oricum, in
ce ne priveste, suntem dispusi sa livram apa pentru
ele." Noua nu ne mai ramane decat sa asteptam
ca firma careia i-a fost concesionata activitatea
de repunere in functiune a fantanilor sa se apuce
de treaba. Oricum, pana la primavara acestea vor avea
doar valoare estetica. Bine este si atat, numai sa
vedem ca pe misca ceva. Fiindca ani intregi n-am facut
decat sa tanjim dupa prospetimea unei arteziene...
Eugenia
Bardas - Adevarul
Elevii
aradeni asteapta peste 15.000 de pachete cu rechizite
Unitatile
de invatamant vor distribui aceste cadouri
Peste 3.500 de tone de rechizite, in valoare de 200
de miliarde de lei, pentru cei 941.000 de elevi care
provin din familiile cu venituri mai mici decat jumatate
din minimul brut pe economie, au fost trimise la inspectoratele
scolare. Valoarea unui pachet destinat unui scolar
din ciclul primar este de 200.000 de lei, iar pentru
elevii din gimnaziu, de 250.000 de lei. Rechizitele
vor fi ambalate in opt locatii, iar dupa intai septembrie
materialele vor fi distribuite in scoli. "Inca
nu au sosit rechizitele prevazute pentru elevii din
judetul Arad, dar conform informatiilor pe care le-am
primit de la centru, in curand acestea vor ajunge
si in Arad" - ne-a declarat Pavel Sarbu,
inspectorul scolar general al Inspectoratului Scolar
Judetean Arad. Peste 15.000 de pachete cu rechizite
vor fi impartite in scolile din municipiul si judetul
Arad. De pilda, peste 2.000 de elevi din clasa I vor
primi pachete cu rechizite, in timp ce alti 6.000
de elevi din clasele II-IV se vor bucura si ei de
rechizite. De acest ajutor vor mai beneficia aproximativ
7.000 de copii din clasele V- VIII. Inspectoratul
Scolar Judetean Arad a ales si un centru unde vor
fi depozitate pachetele cu rechizite de unde vor fi
predate unitatilor de invatamant care au sarcina de
a le inmana elevilor. Pe de alta parte, potrivit programului
social pentru perioada 2002-2003, aprobat la sfarsitul
lunii iulie, in domeniul educatiei,
Guvernul isi propune sa infiinteze peste 200 de
scoli si mijloace de transport al elevilor, sa reabiliteze
alte 300 institutii de invatamant, sa acorde circa
o mie de burse de studii pentru studentii din mediul
rural si sa asigure, gratuit, pe durata intregului
an scolar, rechizite si produse alimentare, constand
intr-un pahar cu lapte si un corn, pentru elevii din
clasele I-IV din invatamantul de stat.
Simona
Valan - Agenda zilei
Strandul
Neptun va avea apa termala
Strandul
Neptun si-ar putea primi vizitatorii, incepand din
acesta iarna, cu apa termala. Asta este une dintre
intentiile conducerii societatii care administreaza
strandul. Coloman Edeleni, directorul societatii de
Gospodarire Comunala ne-a informat ca ideea forarii
pentru apa termala este mai veche, ea fiind, insa,
abandonata initial, datorita costurilor extrem de
ridicate. "Am purtat discutii cu o firma specializata,
care, ne-a dat un pret estimativ de 4 miliarde lei",
a spus Coloman Edeleni. "De atunci, am
mai purtat discutii cu alte trei firme, pentru a afla
care este, de fapt, costul unui astfel de foraj, una
dintre acestea informandu-ma ca ar putea costa cu
mult mai putin decat pretul cerut initial, circa 1
miliard de lei". Coloman Edeleni si-a aratat
intentia de a promova proiectul la Primarie, in ideea
permanentizarii activitatii strandului. "Cu
ajutorul Primariei, speram ca, din iarna, sa avem
apa termala la strand, pentru a putea atrage vizitatori
si in cursul anotimpului rece".
Simona
Mazare - Observator
Siria
- cetate mica, intocmai ca un cuib de soimi
Cetatea,
centru de putere
Cetatile medievale au constituit dintotdeauna un punct
de atractie, atat pentru turistul de rand, cat si
pentru istoricul avizat. Totodata ele reprezinta loc
de meditatie asupra trecutului, asupra oamenilor si
mentalitatilor vremii.
Cetatile au fost invaluite intr-o unda de mister care
a provocat multe controverse. Zona noastra, a Aradului
este impanzita de cetati care au apartinut Evului
Mediu. Un Ev Mediu dominat de conflicte si caruia
ii sunt reprezentative relatiile de suzeranitate-vasalitate.
In aceasta perioada, Biserica vremii a lansat ideea
ca Dumnezeu i-a impartit pe oameni in mai multe ordine,
dandu-le fiecarora rostul lor: clerul sa se roage,
luptatorii sa apere linistea caminelor, iar taranii
sa lucreze pentru ceilalti. In acest fel cetatea,
unde un domn autoritar si vasalii sai gata oricand
de lupta, unde taranii produc toate cele necesare
vietii stapanilor, reprezinta imaginea idilica a unei
societati dominate de violenta.
Cetatea Siriei face parte din sistemul cetatilor medievale
ale Aradului, fiind situata pe raza comunei Siria.
Prima mentiune documentara o avem din 1318, cand s-a
dezvoltat ca sat si targ important. A fost la inceput
cetate regala, apoi feudala, domeniul ei cuprinzand
mai multe districte romanesti. Calatorul turc Evlia
Celebi, in drumurile facute in zona Siriei, spunea
despre aceasta ca este “o cetate solida din piatra,
ridicata pe o stanca rosie stralucitoare. E mica,
intocmai ca un cuib de soimi.” In urma cercetarilor arheologice intreprinse in
zona s-a descoperit o asezare apartinand dacilor liberi
din secolele II-IV i.e.n. Aici au fost descoperite
vase de lut dacice, prelucrate cu mana sau la roata.
Tot aici s-au descoperit mai multe morminte apartinand
secolului al XII-lea. Toate aceste descoperiri demonstreaza
continuitatea populatiei autohtone pe aceste meleaguri
intr-o perioada plina de framantari. Cucerirea maghiara
a gasit aici o societate organizata in obsti satesti
conduse de sefi locali, cneji sau voievozi. Pamantul
era proprietate comuna; exista o egalitate economica
si juridica intre toti membrii comunitatii. Dominatia
maghiara a impus cu timpul formele de organizare proprii
pe intreg regatul Ungariei. Taranii devin astfel iobagi
supusi stapanilor de pamant, carora trebuiau sa le
satisfaca obligatiile clasice feudale. Astfel, Siria
devine domeniu feudal cu mai multe sate si o mare
intindere de pamant.
Este cunoscut faptul ca feudalii construiau in centrul
domeniului cetati intarite care deveneau centre administrative
si militare si locul de resedinta al seniorului. Locul
ales pentru construirea cetatii Siria are si implcatie
militara, fiind construita intr-o zona strategica
de prim rang, la interferenta dealului cu campia,
fiind o piedica in calea navalirii popoarelor migratoare.
De-a lungul timpului, cetatea a trecut prin mai multe
stapaniri, maghiare, romane si turcesti. La 1444,
cetatea Siriei cu intinsele sale domenii intra in
stapanirea voievodului Transilvaniei, Iancu de Hunedoara,
acesta fiind o personalitate politica de mare anvergura.
A fost ales guvernator al Ungariei in anul 1446, pentru
meritele sale si pentru faptul ca a reusit sa indeparteze
pericolul turcesc. Datorita pozitiei strategice, cetatii
Siria i s-a rezervat o sarcina importanta si anume
apararea granitelor vestice ale Transilvaniei.
De-a lungul timpului a fost ocupata de doua ori de
catre turci si o data de austrieci. Prima ocupatie
vine in anul 1566, cand trupele lui Pertaf ocupa cetatea.
Stapanirea turceasca dureaza pana la sfarsitul secolului
al XVII-lea. Scapata de sub jugul turcesc, Siria ajunge
sub stapanire austriaca, urmand ca in 1784 sa fie
bombardata si transformata in ruine. Intre
legenda si adevar In jurul cetatii Siria, ca de altfel a tuturor
cetatilor medievale, s-au tesut multe legende populare.
Acestea au fost zamislite de-a lungul veacurilor si
au fost transmise din generatie in generatie de catre
locuitorii Podgoriei aradene. Ele au starnit dintotdeauna
interesul si au dezvoltat imaginatia celor care doreau
sa afle cat mai multe despre partea nevazuta a cetatii.
Una din aceste legende spune ca in incinta cetatii,
sub ruine, s-ar afla o piatra uriasa care adaposteste
o comoara pazita de un caine alb, neobisnuit de mare.
Daca cineva ar indrazni sa se apropie de piatra, cainele
se transforma intr-un urias luptator imbracat in zale
de cavaler medieval, care nimiceste pe oricine ar
incerca sa ajunga la comoara.
O alta legenda spune ca de mult, din vremuri indepartate,
o femeie intrand in pivnita cetatii, cu copilul in
brate, a intalnit o pisica ce sedea pe un butoi, in
care se afla o mare comoara. Mama, vazand comoara,
a asezat copilul langa pisica, dandu-i un mar in mana
si a plecat in sat sa adune oamenii sa ia comoara.
Intorcandu-se dupa putin timp, observa cu groaza cum
usa pivnitei se inchide, iar copilul ramane inauntru.
Dupa 7 ani, pivnita s-a deschis din nou, iar copilul
a fost gasit nevatamat, insa comoara si pisica au
disparut.
Ca la majoritatea cetatilor medievale, una din legendele
principale este legata de construirea de fantani.
Demna de remarcat a fost legenda care vorbeste de
puterea miraculoasa a unei fantani aflata in cetate.
Traditia populara spune ca fantana a fost construita
de prizonierii turci, carora li s-a promis libertate
in schimbul terminarii fantanii. Noua dintre prizonieri
au murit si au fost ingropati in jurul fantanii. Dupa
terminare, apa care a tasnit a fost de culoare rosie.
Legenda spune ca toti acei care beau aceasta apa primesc
o putere miraculoasa si se vindeca de toate bolile.
Alte legende tesute in jurul cetatii vorbesc despre
tunelurile care leaga cetatea de lumea exterioara.
Construirea acestor tuneluri au fost puse atat pe
seama crestinilor, cat si pe seama turcilor. Ele serveau
comunicarii in caz de asediu. Legendele vorbesc de
mai multe tuneluri; unul se pare ca ar porni din interiorul
cetatii si ar face legatura cu Caminul Cultural si
Muzeul Ioan Slavici din Siria. Un alt tunel se pare
ca ar face legatura intre cetate si Timisoara, avand
o ramificatie spre Arad. Se spune ca Iancu de Hunedoara
ar fi pornit cu o armata prin tunel si a ajuns in
curtea cetatii din Timisoara, pe atunci ocupata de
turci. Dupa lupte crancene, cetatea a cazut in mainile
lui Iancu de Hunedoara.
Localnicii vorbesc despre aparitia o data pe an, la
data de 8 septembrie a unor fapturi gingase imbracate
in alb. Muritorul de rand trebuie sa tina post 40
de zile pe an si astfel, le va putea vedea la miezul
noptii, dansand pe zidurile ruinate ale cetatii.
In prezent, cetatea se afla intr-un stadiu avansat
de ruina, putandu-se observa forma sa neregulata,
iar in partea estica, un turn inconjurat de o incinta,
care inchide un spatiu aproximativ dreptunghiular.
In partea vestica se poate observa cadrul masiv al
unei usi.
Subiectul de fata ridica prin complexitatea sa, o
serie de probleme insuficient clarificate de istoriografia
de specialitate. Daca nu am staruit prea mult asupra
acestora se datoreaza faptului ca in cele mai multe
cazuri s-ar impune studii de specialitate de sine
statatoare. Speram ca pe viitor se vor gasi fonduri
pentru restaurarea catorva din cetatile medievale
ale judetului nostru.
Corina Olariu
- Occident
Lipova
se pregateste pentru un parc industrial
Pentru
aceasta, groapa de gunoi va trebui mutata
Oferta guvernamentala potrivit careia cei care vor
infiinta parcuri industriale vor beneficia de unele
facilitati, nu a lasat indiferent nici judetul nostru.
Comuna Pecica,
precum si orasele
Chisineu Cris, Ineu,
Lipova si
Pancota au fost sprijinite de
CJA si ADAR, in strangerea informatiilor necesare
pentru crearea de parcuri industriale. Astfel, dupa
ce Pecica si Chisineu Cris au completat documentele
necesare, Lipova si-a depus si ea documentatia la
CJA.
Potrivit primarului Petru Gherman, "administratia
locala a retinut un teren (la iesirea din Lipova spre
Neudorf), in suprafata de 8 hectare, pentru a fi destinat
unui viitor parc iadustrial. Acest loc se preteaza
unei astfel de zone, dat fiind faptul ca in apropiere
se afla statia de epurare a apei, precum si canalizarea
si energia electrica. Tot in apropiere se afla si
cateva unitati industriale; mai mult, exista acces
la calea ferata cat si la mijloacele de transport
in comun".
Asa cum sustine primarul Lipovei, administratia este
dispusa sa ofere investitorilor terenuri la preturi
avantajoase. O veste buna pentru acestia ar fi si
faptul ca orasul ofera un excedent de forta de munca
masculina. "In prezent se afla in lucru, la
sectorul urbanism, activitatea de dezmembrare a terenurilor,
in vederea scoaterii la licitatie a acestora. Cert
este ca, pentru a oferi toate facilitatile in zona,
vom muta groapa de gunoi, situata in apropiere, la
2-3 km mai departe", a tinut sa adauge Petru
Gherman. Documentele pentru parcurile industriale,
intocmite de primarii cu sprijinul ADAR, au ajuns
la Prefectura,
aceasta urmand sa le trimita
Ministerului Administratiei Publice, spre aprobare.