Procurorii
aradeni sunt super-operativi. Timisorenii "ne-au
luat" doar la reclamatii
Ieri,
procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea
de Apel Timisoara, Simeon Murgu a prezentat activitatea
parchetelor de pe langa instantele din judetul Arad,
in semestrul I al anului 2002. Acesta a precizat ca
din cei 2050 de procurori existenti in intreaga tara
(1140 de barbati si 910 femei), cei mai multi au vechime
de pana la 10 ani, intre acestia si "seniorii
cu diplome de clasa I", fiind o diferenta
de 15- 20 de ani, neacoperita.
Conform analizelor efectuate, cel mai operativ judet
din cele trei arondate Parchetului de pe langa Curtea
de Apel Timisoara, stabilit pe baza unor criterii
fixe, este Aradul.
"Din cele trei Parchete (Arad, Timis si Caras),
arondate Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara,
Aradul sta cel mai bine, conform criteriilor specifice
de analiza", a afirmat astazi Simeon Murgu, procurorul
general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel
Timisoara. Dintre aceste criterii fac parte numarul
de inculpati achitati, numarul de dosare restituite
la Parchet pentru completare, al arestatilor pentru
care s-au dat solutii de neurmarire etc.
Aradul se situeaza pe primul loc intre cele trei judete
pentru ca, pe semestrul I al anului 2002, un singur
inculpat a fost achitat si o singura cauza a fost
pierduta, in rest, toate procesele penale, fie ca
au pornit prin autosesizarea Procuraturii, fie prin
celelalte cai, au fost castigate de Stat.
Procentul de operativitate al procurorilor aradeni
este de 98%, doar 2% dintre cazuri fiind solutionate
in mai mult de trei luni. Tocmai pentru ca rezultatele
sunt mai mult decat satisfacatoare, Simeon Murgu s-a
aratat nemultumit. Nu de prestatia procurorilor, ci
de modul in care se hraneste o proasta impresie a
magistratilor. "Aceste porniri impotriva Corpului magistratilor
sunt total nejustificate. Ar trebui sa se porneasca
de la aceeasi idee ca in toate domeniile, si anume
ca cinstea primeaza. A lua atitudine publica organizata
impotriva unui sistem in care lucreaza 2000 de oameni,
si a-i introduce pe toti in categoria necinstitilor,
mi se pare cam mult. Parca nu e drept. Simti un gust
amar", spune procurorul general al Parchetului
de pe langa Curtea de Apel Timisoara. Acesta incearca
sa explice ca, in fond, totul tine de sistemul in
care functioneaza astazi Rominia. "Suntem
permanent in urma. Starea de fapt e cu zece ani inaintea
starii de drept. In 10.000 de dosare civile sunt cel
putin 5.000 de nemultumiti, si e normal sa fie asa",
mai spune Simeon Murgu, intrebandu-se "de
ce atata balast in relatiile interumane".
In cadrul aceleiasi intalniri cu presa s-a anuntat
ca au fost acordate, la propunerea Curtii Supreme
de Justitie, diplomele de Merit Juridic. Aradenii
au primit 4 diplome la categoria I, tot atatea la
categoria a II a, o diploma la cateogoria a IV a,
si 19 la categoria a V a, dintr-un total de 45 acordate
pe Parchetul Timisoara.
Ca o nota de culoare, Simeon Murgu a amintit ca cei
mai reclamagii dintre locuitorii celor trei judete
sunt timisorenii, (Ne-au intrecut si aici).
Alciona
Popoviciu - Agenda zilei
Parcare
cu cartela reincarcabila
Primarul
Dorel Popa a inaugurat, ieri, oficial, noul sistem
de parcare cu plata din Arad. Desi parcul auto din
oras a crescut de noua ori dupa Revolutie, in Arad
nu s-a creat pana acum nici un singur loc de parcare.
Recent, Consiliul local a concesionat parcarile firmei
"Belsirim Automotive", contra a 30
la suta din incasari, dar nu mai putin de 2,5 miliarde
de lei pe an.
Firma a trecut la marcarea unor asa-zise locuri de
parcare pe carosabil, incalcand in multe cazuri legislatia
rutiera. Au fost cumparate cateva zeci de automate
de parcare cu cartela magnetica cu cip, nemtesti,
unicat in Romania, care au fost amplasate pe strazi.
Cel care parcheaza masina este obligat sa cumpere
cartela reincarcabila, chiar daca este doar in tranzit
prin Arad si nu o mai poate folosi in alta parte.
Selecteaza apoi durata de parcare, de minimum o ora,
la tariful de 6.000 lei, chiar daca intentioneaza
sa stationeze doar cateva minute.
Sistemul este deservit de bodyguarzii unei firme din
Arad, care au si dreptul sa stabileasca sanctiuni
pentru cei care incalca regulamentul de parcare, regulament
publicat o singura data, partial, in presa locala.
Acesta stabileste sanctionarea cu blocarea rotilor
sau ridicarea masinilor celor care considera bodyguarzii
ca nu au parcat corespunzator.
Sorin
Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
Un
miliard de lei din amenzi si confiscari de lemne
In
urma cu aproximativ doua saptamani, Garda Financiara
a demarat un amplu control la firmele care se ocupa
cu exploatarea, prelucrarea si comercializarea
materialului lemnos. Alegerea acestui domeniu de activitate
s-a datorat, din cate ne-a declarat Dan Cancel, comisarul
sef al GFA, faptului ca sectorul nu s-a bucurat de
toata atentia comisarilor data fiind amploarea
controalelor pe petrol si motorina.
Ca atare, in perioada 1-19 iulie comisarii
au verificat nu mai putin de 13 firme, in general
de pe Valea Muresului, toate axate pe exploatarea
si comercializarea lemnului. Din procesul verbal rezulta
ca Garda Financiara a dat amenzi in valoare de aproximativ
500 de milioane de lei, la care se adauga o confiscare
de 540 de milioane. Societatea care a "suportat"
confiscarea de peste jumatate de miliard este AFTT
Comimpex.
In general, principalele fapte care au atras amenzi
sunt: neefectuarea receptiilor pe masa lemnoasa, neintocmirea
notelor de receptie pentru marfa achizitionata, intocmirea
necorespunzatoare a documentelor contabile, neconducerea
evidentei primare a iesirilor – intrarilor stocului,
vanzarea lemnului fara documente si lista poate continua.
Referitor la aceste controale, Dan Cancel ne-a declarat:
"Sunt multe firme din judetul Bihor, care
nu au ce mai exploata acolo si au venit aici sa exploateze
padurea noastra. Am verificat si legalitatea
acestor firme si am constatat ca nu sunt foarte hotarate
sa-si desfasoare activitatea in mod legal. Acestea
ne-au facut viata grea in timpul controlului pentru
ca sediile societatilor sunt in Baia Mare, iar in
Arad sunt doar puncte de lucru. A fost greu sa desfasuram
acest control, dar am luat masuri extreme de confiscare
si sechestrare. Cat despre padurea aradeana, in curand
am putea ramane fara ea".
Pana una alta, in urma acestui amplu control tematic
pe lemne, Garda si-a adus in buget peste un miliard
de lei, jumatate din amenzi si jumatate din confiscari.
Adriana
Barbu - Observator
Privatizare
pe ultima suta de metri la Arad
Ultimele
doua firme cu capital majoritar de stat care au mai
ramas de privatizat in judetul Arad sunt ARIS SA Arad,
fosta fabrica de strunguri, si UTA SA Arad, fosta
fabrica textila. Ambele, odata mandria judetului,
au ajuns la datorii mai mari decat capitalul social
al firmei. APAPS vrea sa le privatizeze, sperand ca
macar ceva sa mai poata fi salvat.
ARIS SA are capitalul social de 52,676 miliarde lei,
iar datoriile sunt de 128,818 miliarde lei. De la
cateva mii de angajati, acum mai sunt in fabrica 10%
din forta de munca a anilor '90, adica 521 de angajati.
Aflat intr-o vizita la Arad, ministrul Ovidiu Musetescu
a declarat ca daca in 2-3 luni ARIS nu se va privatiza,
fabrica nu mai poate rezista, fiind pe pierderi de
3 ani de zile. Ministrul Privatizarii a declarat ca
ARIS a pierdut multe piete, au fost dificultati de
adaptare. Ani de zile s-a beneficiat de tot felul
de credite de la FPS, pentru restructurare. In realitate,
se plateau salariile. Nimeni nu s-a zbatut sa faca
ceva, sa-si vanda marfa. Imediat dupa 1990, la ARIS
au inceput concedierile. Printre primii care au plecat
au fost inginerii. Au ramas secretare, desenatoare
etc., personal cu care nu se putea relansa un alt
produs. Culmea, SIF Banat-Crisana, care detine 21,52%
din pachetul de actiuni si se afla gard in gard cu
ARIS, nu s-a implicat pentru ca fabrica sa se redreseze.
A fost o privatizare esuata. Acum exista o solicitare
serioasa, un dosar de prezentare a fost cumparat.
"N-au stiut marketing, comert, imprumuturi
de la banci, ci numai datorii. Investitorul trebuie
sa aiba creier, plan de afaceri, capital, piata de
desfacere. La ARIS nu se poate face vata de zahar",
a concluzionat ministrul Privatizarii, Ovidiu Musetescu.
Pentru tot ce s-a intamplat la ARIS, care a ajuns
dintr-o uzina mandria judetului o fabrica inglodata
in datorii, nimeni nu a fost tras la raspundere. CIS-uri,
AGA etc. pe criterii de competenta politice au venit,
si-au luat banii si au plecat. Nimeni nu a incercat
sa gaseasca solutia optima pentru ARIS. Acum, APAPS
incearca sa resusciteze ARIS si se spera ca privatizarea
sa fie o reusita.
Construita
de celebrul baron Neumann, UTA Arad era odata fabrica
unde multi ravneau sa lucreze. Baronul a construit
vile pentru angajati, gradinita pentru copiii acestora
si stadionul pentru echipa de fotbal. Acum, situatia
de la UTA este dramatica. La un capital social de
27,653 miliarde lei, datoriile sunt de 52,265 miliarde
lei. "Ar trebui sa facem o telenovela despre
ce s-a intamplat la UTA in ultimii 12 ani",
declara Ovidiu Musetescu.
UTA va avea in cateva zile administratie speciala.
Stadionul, cresa si gradinita, cuprinse in patrimoniul
fabricii si pe care fabrica dorea sa scoata bani frumosi,
desi destinatia lor era clara in acte, vor reveni
in proprietatea orasului. Ministrul Privatizarii vrea
sa faca dreptate si sa puna capat proceselor care
au avut loc. Printr-o hotarare de Guvern, stadionul,
cresa si gradinita vor fi scoase din patrimoniul UTA
si transferate catre Consiliul local al municipiului
Arad. UTA va fi privatizata intr-un mod mai special.
O fabrica mica, textila, in care vor fi adunate toate
utilajele performante care mai exista si unde vor
munci probabil cei 156 de angajati, cati au mai ramas.
Datoriile vor fi sterse si se va incerca relansarea
productiei. Deci, practic, dintr-o fabrica textila,
unica producatoare in Romania de catifea reiata, UTA
va ajunge o IMM. Platforma, restul cladirilor, o parte
vandute, o parte inchiriate, vor face un al doilea
modul de privatizare. Se va cauta un investitor care
sa le preia, cu datoriile care vor fi transferate
de la UTA.
UTA a refuzat cu cativa ani in urma o propunere de
privatizare din partea unui investitor neamt, care
a mai privatizat inca doua fabrici textile in Ardeal.
Utilajele au fost vandute la bucata si s-a vandut
tot ce s-a putut. A existat chiar si un dosar la politie,
dar cercetarile nu au mai continuat pentru ca directorul
FPS de atunci, coleg de partid cu directoarea fabricii,
nu s-a constituit parte civila pentru recuperarea
prejudiciului. Sute de metri de conducte de termoficare
au fost atunci vandute la pretul unei perechi de pantofi.
"Oricine poate gresi", a declarat
Ovidiu Musetescu cand s-a incercat sa i se povesteasca
despre dezastrul de la UTA. Daca insusi ministrul
Privatizarii vede in acest mod situatia, atunci nu
este de mirare ca privatizarea, cel putin in judetul
Arad, functioneaza dupa principiul "cumpara
si da tunul". Pot fi amintite SCIL SA, Carne
SA, Alfar SA, Azoma SA si lista poate continua.
Pentru ultimele doua mari fabrici aradene care mai
trebuie privatizate se spera ca privatizarea sa fie
vasul de salvare. Aradenii asteapta investitori seriosi,
care sa vina, sa investeasca, sa produca.
Liliana Brad
- Romania Libera
Scoala
de vara internationala de la Macea
O
premiera aradeana in domeniul invatamantului universitar Scoala de vara "Istoria ideilor ca o competitie
a gandirii libere, Fundamentele modernitatii europene"
aduce in aceasta toamna la Arad profesori din peste
8 universitati din tara si din intreaga lume si participanti
din toate judetele tarii.
In parte, este continuarea unei traditii initiate
la Tescani de Centrul de cercetare "Fundamentele
Modernitatii Europene" al Universitatii Bucuresti
si de New Europe College si "mutate"
in orasul nostru cu ajutorul
Universitatii de Vest "Vasile Goldis".
La Arad vin pentru prima data profesori de la Princeton
University, Chicago University, Paris (Sorbonne si
Paris IV), Viena. Pe langa ei vor fi prezenti o serie
de profesori si cercetatori romani de la Universitatea
din Bucuresti, Academia de arte, Bucuresti, sau pur
si simplu nume sonore ca Horia Roman Patapievici.
In ambianta castelului de la Macea si cu sprijinul
academic si administrativ al Universitatii Vasile
Goldis, profesori si studenti vor petrece doua saptamani
de munca intensa.
Scopul scolii este construirea unei comunitati colegiale
si configurarea unor directii de cercetare si invatamant
in domeniul larg al istoriei ideilor. Participantii,
selectionati pe baza unui concurs de dosare, pot fi
studenti, absolventi sau tinere cadre didactice universitare
interesate de aspecte istorice, filosofice, literare
sau stiintifice ale secolului de aur care a configurat
modernitatea.
Vor fi studiate numele sonore, de la Descartes la
Newton, si cele mai putin cunoscute. Profesorii invitati
sunt fiecare, intr-un fel sau altul, specialisti in
aceasta perioada care incepe undeva in jur de 1600
si se termina cu fundamentarea fizicii si cosmologiei
moderne, in 1687, cu publicarea Principiilor matematice
ale fiiosofiei naturale, cartea in care Isaac Newton
"reconstruieste" sistemul lumii.
Cursurile care vor avea loc la Macea sunt o premiera
in invatamantul romanesc: fiecare va
fi predat de doi sau trei profesori cu orientari si
teorii diferite; expunerile lor vor fi in sine o dezbatere
de idei in care studentii sunt invitati sa participe
fie direct, fie prin proiectele lor finale. In plus,
scoala de vara isi propune sa introduca un sistem
de seminar mai putin cunoscut la noi, "tutorialul"
de traditie oxoniana, in care un profesor lucreaza
cu cate un singur student. O metoda socratica si,
deocamdata, experimentala, dar care s-ar putea sa
dea roade si in invatamantul universitar romanesc.
Asa cum prezenta atator invitati de marca in orasul
nostru ar putea rodi, la randul ei, proiecte viitoare.
Cel prezent n-ar fi fost posibil fara entuziasmul
si sprijinul neconditionat al rectorului Universitatii
Vasile Goldis, prof. dr. Aurel Ardelean.
Important a fost si ajutorul obtinut din partea autoritatilor
locale, a Centrului Cultural Judetean si a Consiliului
Judetean. Cu ajutorul lor ii putem face pe oaspetii
nostri si ai Aradului sa se simta "ca acasa".
Potentialii candidati trebuie sa stie ca se mai pot
inca inscrie la concurs pana la sfarsitul acestei
saptamani.
Selectia participantilor se va face la inceputul lunii
august, iar in 30 august, "studentii"
acestei forme de invatamant mai putin obisnuita sunt
asteptati "la start".
Informatii suplimentare, programul si formularele
de candidatura se pot obtine de pe pagina de internet
a scolii, www.arches.ro.
Profesori: Daniel Garber (Princeton University), Roger
Ariew (Chicago University), Jean Robert Armoghate
(Paris), M. De Buson, (Paris), Vlad Alexandrescu (Universitatea
Bucuresti), Horia Roman Patapievici (CNSAS Bucuresti),
Mihaela Irimia (Universitatea Bucuresti), Anca Oroveanu
(New Europe College), Catalin Avramescu, (Viena),
Dana Jalobeanu (Universitatea de Vest Vasile Goldis),
Ioan Biris (Universitatea de Vest Vasile Goldis),
Brandusa Palade (SNSPA Bucuresti), Stefan Vianu (Institutul
de Filozofie), Bogdan Tataru Cazaban (New Europe College).