Reprezentantii
Ministerului de Interne din Bavaria si Romania – la Arad
Germanii
fac lobby pentru cursa aviatica Arad-Nürnberg Hermann Regensburger, secretar de stat in cadrul
Ministerului de Interne al Bavariei, reprezentant
al lui Edmund Stoiber, prim-ministrul landului, insotit
de Rudolf Baer, director de cancelarie, au poposit
pentru doua zile la Arad. Scopul vizitei in judetul
nostru – singurul judet vizitat de oficiali
– a fost de a se intalni cu reprezentantii firmelor
germane care au investit aici si de a strange relatiile
dintre Arad si Bavaria.
Timp de doua zile, delegatia germana, la care s-a
alaturat si Nicolae Berechet, secretar de stat in
cadrul
Ministrului de Interne al Romaniei, au vizitat,
tot ce Aradul ofera mai bun din punct de vedere
economic.
Delegatia condusa de prefect s-a intalnit cu Asociatia
economica germano-romana, unde s-a prezentat volumul
investitiilor germane in zona. Peste 480 de firme
romano-germane se gasesc inregistrate la Registrul
Comertului, numar cu care germanii si-au asigurat
locul doi la capitolul investitii in Arad, dupa italieni.
Hermann Regensburger a punctat relatiile de colaborare
dintre cele doua tari, intre politia romana si cea
germana existand 35 de proiecte de cooperare. In acelasi
timp, germanii si-au exprimat teama vizavi de securitatea
frontierei de est, in perspectiva largirii granitelor
U.E.
Duminica, delegatia a vizitat
Zona Libera Arad, Zona Libera Curtici, Aeroportul,
Combinatul Agroindustrial Curtici si au parcurs cu
privirea Zona Industriala Nord.
Joris Gerardus, directorul general pentru Romania
al firmei BOS, principalul investitor in Zona Libera
Arad, a prezentat investitia si facilitatile de care
s-a bucurat firma investind in zona. Prefectul Dan
Ungureanu a prezentat Terminalul Cargo, iar Lucian
Athanasiu Aeroportul cu realizarile si necesitatile
sale.
Una dintre cele mai mari probleme ale aeroportului
(dupa cea a pistei care ar mai avea nevoie de 500
de metri lungime), traficul redus, va avea, se pare,
o rezolvare ca urmare a vizitei germane. Secretarul
de stat a declarat ca Ministerul de Interne al Bavariei
are in subordine si Aeroportul din Nürnberg si ca
va transmite conducerii acestuia mesajul de realizare
a unei linii aviatice directe Arad - Nürenberg.
Delegatia a poposit, apoi, in Zona Libera Curtici,
unde a vizitat cateva hale, dupa care Dimitrie Musca,
directorul Combinatului Agroindustrial Curtici, i-a
bombardat pe germani cu informatiile reusitei in afaceri
in domeniul agriculturii. Daca in fata utilajelor
germanii nu au fost impresionati (mai toate fiind
de provenienta nemteasca), cele 5017 hectare cultivate
de curticean i-au lasat fara grai.
In urma acestui tur de orizont prin economia aradeana,
oficialitatile locale spera ca bavarezii sa-si mareasca
volumul investitiilor in zona.
Adriana
Barbu - Observator
Politistii
aradeni vor sa se apropie de cetateni
"Nu
cunoastem foarte bine populatia" - declara
seful IJP Arad cu prilejul prezentarii bilantului
pe ultimele noua luni de activitate In cursul zilei de ieri, Inspectoratul Judetean
al Politiei Arad si-a prezentat bilantul pe ultimele
noua luni de activitate. Una dintre principalele directii
ale inspectoratului a fost desfasurarea de activitati
preventive. Astfel, au avut loc 60 de razii in urma
carora s-au descoperit peste 1.600 de infractiuni
si s-a reusit prinderea in flagrant a aproape 800
de persoane. Valoarea amenzilor aplicate in ultimele
noua luni se ridica la 15 miliarde de lei. Prevenirea
si combaterea faptelor de natura judiciara a reprezentat
un obiectiv major. Infractionalitatea de aceasta natura
s-a diminuat, comparativ cu aceeasi perioada a anului
trecut. Din infractiunile cu autori necunoscuti ramase
in evidenta, 6 sunt omoruri, o tentativa de omor,
o lovitura cauzatoare de moarte, 6 vatamari corporale
grave, 3 violuri, 138 de talharii si 3.445 de furturi.
Inspectorul-sef al IJP Arad si-a exprimat dorinta
de a fi cat mai aproape de cetateni. Comisarul Nicolae
Gudiu intentioneaza ca in viitor sa lucreze in parteneriat
cu populatia pentru prevenirea faptelor antisociale.
"Avem nevoie de intelegerea intregii societati
civile, pe care vrem sa o asiguram ca vom face tot
posibilul sa realizam obiectivele de aparare a ordinii
publice", a afirmat seful IJP Arad.
Claudiu
Oprean - Agenda zilei
Turisti
la unitatea militara
Dupa
ce a imbratisat o idee lansata cu ani in urma de conducerea
Consiliului Judetean Arad, dominata la vremea respectiva
de liderii PD,
prefectul judetului Arad mediteaza pe tema posibilitatii
efective a demilitarizarii Cetatii Aradului. In urma
recentei vizite a ministrului apararii la Arad, Ioan
Mircea Pascu, a reiesit ca mutarea unitatii militare
din Cetatea Aradului va putea fi transpusa in viata
doar daca autoritatile locale vor amenaja cazarma Gai,
din marginea orasului, pentru a prelua militarii. Ieri,
prefectul Dan Ungureanu a recunoscut ca fara implicarea
Consiliului Local, care nu a prevazut bani in buget
pentru renovarea cazarmii Gai, demilitarizarea Cetatii
Aradului nu se va putea face. Bugetul necesar renovarii
cazarmii se apropie de 200 miliarde lei, bani care nu
exista in bugetul Consiliului Local. Cetatea Aradului,
construita pe vremea Mariei Tereza in stil Vauban, este
unicat in Romania si a doua, ca si grad de conservare,
din Europa. In opinia prefectului, Cetatea ar putea
atrage sute de mii de turisti. Realitatea este ca la
ora actuala Cetatea necesita, pentru a fi introdusa
in circuitul turistic, fonduri uriase care cu siguranta
nu vor putea fi gasite la bugetul local al Aradului,
care nu gaseste resurse nici pentru a finaliza cateva
obiective de investitii incepute de cativa ani. In ceea
ce priveste cazarma Gai, aceasta a mai fost renovata,
cu cativa ani in urma, cand a fost pregatita sa preia
batalionul mixt romano-maghiar de mentinere a pacii,
dar in final modulul romanesc al batalionului a fost
incartiruit in Cetate. "Dracula Park", la Arad Ideea demilitarizarii Cetatii Aradului a survenit
cand fostul presedinte al CJ Arad, Dan Ivan, a participat
la o conferinta internationala unde a aflat despre proiectul
DEMCON, menit sa asigure reconvertirea in domeniul civil
a fostelor baze militare care au gazduit trupe sovietice
in Europa de Est, respectiv trupe americane in Europa
Occidentala. Desi Cetatea Aradului nu intra in categoriile
vizate de programul DEMCON, oficialii aradeni ai vremii
au incercat sa introduca si Aradul in acest proiect,
lansand teza demilitarizarii Cetatii si a introducerii
acesteia in circuitul civil. Pentru Cetate au fost gandite
diferite scenarii, printre care transformarea in obiectiv
turistic, cultural, sediu de universitati sau campus
universitar. Dupa cum s-a vehiculat in anumite cercuri,
se pare ca dupa recenta vizita a lui Dan Matei Agathon
la Arad, ministrului Turismului i-ar fi venit chiar
ideea mutarii celebrului "Dracula Park" in
Cetatea Aradului. Pana la gasirea unei solutii, vechea
cetate, construita, dupa cum spune legenda, cu caramizi
trimise din mana in mana, de un imens lant uman format
din soldati imperiali, de la Jimbolia, este intretinuta
tot din banii armatei si prin munca soldatilor.
Sorin
Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
Dupa
50 de ani, Teatrul Maghiar din Arad exista din nou
Teatrul
Maghiar din Arad a fost desfiintat in anul 1948. Dupa
mai bine de 50 de ani de la desfiintarea sa, Teatrul
Maghiar a renascut. Tapaszto Ernö, Marton Gyöngyi,
chitaristul Gulyas Ferenc, actori talentati, vor sa
adune din nou spectatorii si propun spectacole inedite.
Numai ca spectacolele lor nu se vor desfasura pe o
scena adevarata, ci intr-o cafenea situata in centrul
orasului si vor avea loc din strada si pana in magazie.
Spectacolele vor fi jucate in limbile maghiara, franceza
si romana si vor fi de tipul celor din anii '20, din
cafenelele de la Viena, Budapesta sau Paris. Spectacole de cafenea Primul spectacol a fost "O viata zdrentaroasa".
In el evolueaza doi actori - Tapaszto Ernö si Marton
Gyöngyi -, Eva David, o tanara care doreste sa devina
actrita, si chitaristul Gulyas Ferenc. Din pacate,
desi este o cafenea de lux in Arad, cafeneaua "Mozart",
locul unde se desfasoara spectacolele, are doar 26
de locuri. Cu toate acestea, actorii sunt fericiti
ca pot sa joace si ca pot fi apreciati.
Gyöngyi Marton este actrita de 8 ani. Ea a terminat
Institutul de Teatru din Targu-Mures si este fericita
ca poate juca "acasa". "Acest
spectacol este bazat pe relatia femeie-barbat. Noi
cantam intregul spectacol, pentru ca asa ne putem
exprima" a declarat Marton Gyöngyi, care
mai spune ca, in fiecare joi, la cafeneaua "Mozart"
din centrul Aradului se vor desfasura spectacole.
A inceput colaborarea cu actori romani pentru ca piesele
lor sa poata fi jucate si in limbile romana si franceza.
Marton Gyöngyi a jucat in foarte multe spectacole
de acest gen, fiind o actrita renumita nu numai in
Romania, dar si in Ungaria. Genul abordat este acela
al sansonetelor si al muzicii de opera. In general,
asemenea spectacole sunt puse in scena de trupe mari,
dar nu prea se inteleg textele. Din acest motiv, ei
- o trupa mica si compacta - vor face ca acestea sa
fie accesibile publicului. "O viata zdrentaroasa", primul spectacol,
are succes, fiind solicitat in peste 90 de sate din
tot Ardealul. Desi vor "bate" satele
din Ardeal pentru a juca, in fiecare joi, la cafeneaua
"Mozart" din centrul Aradului, actorii
Teatrului Maghiar din Arad vor fi prezenti cu un alt
tip de spectacole decat cele cu care s-au obisnuit
aradenii. Spectacole ca-n Viena Cei trei actori au planuri mari. In curand, vor
incepe repetitiile la piesa "Imnul",
a lui Radu Dinulescu, si spera ca nu peste mult timp
sa puna in "scena" si music-hall-uri.
Ei nu vor sa joace doar pentru un public compact,
de etnie maghiara. "Asemenea piese cum vom
juca noi se joaca doar in Budapesta, in Viena, in
cafenele", a declarat Tapaszto Ernö.
Repertoriul va fi diversificat in curand. Actorii
spera ca vor putea aduce bucurie in sufletele locuitorilor
din satele din Ardeal, unde pana acum cuvantul "teatru"
era unul strain. Vor juca peste tot pe unde vor fi
solicitati, pentru ca vor sa demonstreze necesitatea
reinvierii teatrului in limba maghiara.
Liliana
Brad - Ziua de Vest
Sanatoriul
de la Bulci - ultimul bastion inaintea mortii
Medicina
moderna reprezinta, fara indoiala, unul dintre avantajele
vietii de astazi. Cu toata tehnologia si cunostintele
din domeniul medical, a adus mari servicii comunitatii.
Ce ne facem insa atunci cand rolul medicului nu se
opreste la salvarea vietilor omenesti, ci merge dincolo
de limita, transformand un absolvent de medicina intr-un
asistent social? Fiindca, in fond si la urma urmei,
Hipocrate i-a invatat pe acestia sa aline durerile
fizice, iar cele sufletesti sa intre in seama altora. Dubla specializare La sanatoriul de la
Bulci rolurile au fost inversate. Cei initiati
in tainele corpului uman, care sunt angajati ai sanatoriului,
sunt nevoiti sa duca o munca de asistenti sociali.
Caci, la sanatoriul TBC din Bulci ajung cele mai grave
cazuri, care, chiar daca sunt vindecate, nu isi au
finalitate. Majoritatea celor internati aici, sunt
cazuri sociale si nu se pot intoarce acasa pentru
ca ori nu au o locuinta ori nu-si pot permite regimul
unui trai sanatos. Si astfel, personalul angajat se
vede pus in fata unei dileme ce tine atat de morala
cat si de juramantul lui Hipocrate. Care ar fi finalitatea
actului medical daca bolnavul de TBC vindecat este
trimis sa traiasca in mizerie astfel incat boala sa
revina poate intr-o forma mult mai grava? In aceste
conditii singura solutie ramane internarea pe viata.
Cu alte cuvinte cativa oameni sanatosi sunt obligati
sa-si petreaca restul vietii intr-o unitate sanitara.
Probleme sociale Cam acestea ar fi, in mare, problemele de la Bulci.
Cativa zeci de pacienti cu personalitati diferite
sunt uniti de doua puncte comune: boala si problemele
sociale. Din motive evidente, in cele ce urmeaza nu
vom da numele celor care si-au spus pasurile in fata
noastra. Sunt oameni necajiti care nu mai au nevoie
si de oprobriul public. Doi soti aflati in floarea
varstei au ajuns in salonul acestui sanatoriu. Doar
o pisica le alina durerea sufleteasca si sunt, totusi,
multumiti ca nu au ajuns in strada. La fel ca cei
90 la suta din pacienti, nu-si vad viitorul in roz.
De
la castel la sanatoriu Cladirea care adaposteste acum sanatoriul a apartinut
in secolul al XIX-lea nobilului Mocioni. In fapt,
este vorba de un castel, o bijuterie arhitectonica,
care are chiar si un parc dendrologic destul de valoros.
Istoria l-a alungat pe Mocioni de pe proprietatea
sa, locul familiei nobiliare fiind luat de bolnavii
de tuberculoza. In momentul de fata, cladirea aminteste
vag de prima destinatie. Doar blazonul familiei Mocioni,
aflat chiar deasupra usii de intrare, mai aduce aminte
de fostii proprietari. Salonul, dormitoarele, casa
slugilor si restul incaperilor sunt acum saloane de
spital. Locul mobilierului scump a fost ocupat de
paturile metalice, iar peretii interiori au fost zugraviti
in alb. Vremurile au trecut nemiloase peste aceasta
constructie, iar oamenii (aflati sub vremi) nu s-au
prea implicat in consolidarea fostului castel. O buna
parte din artera dreapta a castelului a fost scoasa
din uz pentru a evita un posibil dezastru. Inmormantari catolice pentru toti In localitate sanatoriul a intrat deja in peisaj.
Localnicii vorbesc despre Sanatoriul din Bulci ca
despre ultimul bastion inaintea mortii. Povestile
legate de aceasta unitate sunt desprinse parca din
romanele gotice. Avem un castel, niste fantome care-si
traiesc ultimele zile, molima si moarte. Pana si primarul
comunei Bata vorbeste cu compasiune despre cei internati
aici. Din nefericire, la bugetul local nu sunt prevazute
sume destinate ingropaciunii celor saraci. "Bolnavii
de tuberculoza mor pe capete. Nu avem ce face, asta
este situatia. Mai taiem un plop, facem un sicriu,
iar de slujba de ingropaciune se ocupa preotul catolic.
Daca era un preot ortodox, el cerea bani, catolicii
insa nu cer nici un leu, astfel incat pot sa spun
ca scapam ieftin", sustine primarul din Bata,
Ioan Popa.
***
Cam aceasta ar fi situatia Sanatoriului de la Bulci.
O unitate care se zbate sa insanatoseasca oamenii
si-i apara de un sistem care ii poate baga in pamant.
Relevanta ar fi declaratia primarului. Caci la bolnavii
din Bulci nu se gandeste nimeni. In afara, iata, de
un preot catolic, care ii inmormanteaza fara onorariu,
si de administratia locala, care mai gaseste inca
lemn pentru sierie.