Unitatile
sanitare aradene, in proces de reorganizare, conform ordinului
MS
Spitalele
Judetean si Municipal se vor unifica, pana la finele
acestui an In baza ordinului
Ministerului Sanatatii nr. 471/2001, incepand
cu august se va face o reorganizare a unitatilor sanitare
din municipiul Arad. "In judet nu va fi nici
o unificare, ci numai in municipiu. Astfel, sectia
de Obstetrica si Ginecologie Spitalului Judetean a
trecut in structura Spitalului de Obstetrica si Ginecologie.
De altfel, pentru aceasta sectie s-au facut formele
de privat zare la Ministerul Sanatatii si speram sa
fie prima sectie de spital privatizata in judetul
nostru" ne spune dr. Ioan Crasnic, directorul
Directiei de Sanatate Publica Arad. In aceeasi ordine
de idei, dir. ec. al Spitalului Judetean, Ioan Butariu,
ne-a declarat ca "sectia de Psihiatrie, Boli
Infectioase, cabinetele de boli infectioase si Laboratorul
de sanatate mintala trec din structura Spitalului
Clinic Municipal in cea a Spitalului Clinic Judetean;
motivatia fiind aceea ca cele doua sectii sunt de
interes judetean". Directorul DSP este de
parere ca aceasta trecere are loc pentru a creste
alocatia pe zi si pe pat pentru aceste sectii. "In
viitorul apropiat, pana la finele acestui an, spitalele
Judetean si Municipal se vor unifica intr-un singur
spital, care va purta denumirea de Spitalul Judetean
Arad. Aceasta propunere a fost acceptata si recomandata
de catre Ministerul Sanatatii" a adaugat
dr. Ioan Crasnic.
Florina
Ghile - Agenda zilei
Femei
oprite la frontiera
Politistii
de frontiera aradeni au oprit, miercuri, noua femei
care incercau sa treaca frontiera spre vest, patru
dintre ele urmand sa se casatoreasca in Germania.
In Rapidul Muntenia, politistii de frontiera de la
Curtici au gasit sase femei din Deva care nu aveau
la ele suma in valuta care sa le permita sa calatoreasca
in tarile din spatiul Schengen.
Dupa primele cercetari, femeile, cu varste intre 17
si 40 ani, au recunoscut ca doua dintre ele urmau
sa faca cumparaturi la Bekescsaba pentru toate sase,
iar celelalte patru trebuiau sa se casatoreasca in
Germania.
Ele au fost racolate de un cetatean german, proprietarul
unei agentii matrimoniale, care a mai inlesnit casatoria
altei femei din Deva in Germania, "procurindu-i"
un sot.
Devencele au semnat contracte cu cetateanul neamt
prin care, printre altele, se obligau sa nu munceasca
in Germania, sa nu acosteze barbati si sa pastreze
curat locul unde vor fi cazate, pana cand li se vor
gasi barbatii pe masura.
Mr. Dorin Bogdan, de la IJPF Arad, ne-a declarat ca
nu s-a retinut in seama femeilor vreo infractiune,
ci doar li s-a intrerupt calatoria pentru ca nu indeplineau
conditiile legale pentru a iesi din tara.
Alte trei tinere erau imbarcate intr-un microbuz inmatriculat
in Spania care a fost oprit la
PCTF Turnu. Politistii de frontiera au constatat
ca, desi ocupantii au declarat ca merg la rude in
Italia si Spania, nu au asupra lor sumele necesare
iesirii din tara.
Luate la intrebari, trei tinere au marturisit, spre
stupoarea politistilor de frontiera, ca ele de fapt
sunt ajutate de soferul microbuzului, Sandu Paun,
sa ajunga in Spania, unde urmau sa se prostitueze.
El le-a dat banii necesari pentru a-si procura pasapoartele,
iar fetele urmau sa restituie toate cheltuielile legate
de transport si acte dupa ce se prostituau in Spania.
Sorin
Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
128
de angajati ai Regiei Apa-Canal isi vor pierde locurile
de munca
Valul
restructurarilor a "maturat" si postul
de consilier ocupat de Dan Ivan Consilierii judeteni s-au intalnit, ieri, la orele
amiezii, intr-o sedinta incendiara, avand in vedere
importanta subiectelor discutate pe parcursul a trei
ore incheiate. Restructurari aprobate Dupa ce a fost scoasa de pe ordinea de zi in urma
cu o luna de zile, hotararea de restructurare a Regiei
Autonome de Apa - Canal (RAAC) s-a aflat, ieri, in
mapele consilierilor, spre aprobare urgenta.
Subiectul a generat discutii aprinse pentru ca, pe
de o parte, sunt in joc locurile de munca a 128 de
oameni, iar pe de alta parte, daca nu se schimba ceva,
RAAC va intra in imposibilitatea de plata a datoriilor
de 4,5 milioane Euro catre
Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD).
Gheorghe Banatean, directorul regiei, a prezentat
consilierilor situatia economica a institutiei si
necesitatea restructurarii. "Pe primele sase
luni ale anului avem un profit de peste 6 miliarde
de lei. Cu toate acestea, nu ne apropiem de profitul
estimat, care sa ne permita rambursarea imprumutului
si investitii in modernizarea unitatii." Profitul
de exploatare nu a fost realizat din urmatoarele motive:
scaderea consumului de apa, in primul rand, din cauza
contorizarii; costurile fixe constante; indexarea
tarifului de apa-canal, cu o intarziere de sase luni
fata de cel la energia electrica. Pentru reducerea
costurilor a fost luate mai multe masuri dar spune
dl. Banatean - "acestea au dus la o crestere
foarte mica a profitului. Daca se continua asa, nu
vom avea bani pentru BERD, careia trebuie sa-i dam
19, 2 miliarde de lei in 2002, 20 de miliarde
in 2003 si 21 de miliarde in 2004." Masurile
propuse pentru redresarea situatiei se refera la reducerea
personalului cu 128 de persoane incepand din 1 noiembrie,
din care 44 de la Serviciul Autofinantate si cu prioritate
a celor care beneficiaza de posibilitatea pensionarii
la cerere. Astfel, se va ajunge la un profit de 4,5
miliarde de lei, in ultimele trei luni ale anului.
Privatizarea serviciului public de apa este o alta
decizie a RAAC, pana in acest moment existand oferte
de la trei societati. Infruntare intre fostul si actualul presedinte In organigrama votata de consilieri se prevede
si reducerea postului de consilier la RAAC,
ocupat de Dan Ivan, fostul presedinte al Consiliului
Judetean.
Nemultumit de aceasta hotarare, cat si de situatia
in care s-a ajuns, Dan Ivan a declarat: "De
cand sunt consilier al institutiei, i-am propus d-lui
Banatean sa privatizeze Serviciul de Autofinantate,
dar conducerea CJ a respins initiativa. Nu spun ca
acum nu trebuie sa votam restructurarea, pentru ca
amanarea ar insemna o tragedie pentru institutie.
Dar lucrurile puteau sa se faca altfel si sa fie incepute
cu mai mult timp in urma. Nu ajungeam sa dam afara,
dintr-o data, peste 100 de oameni. Principalul vinovat
este Consiliul de Administratie care nu si-a facut
cum trebuie meseria si nu a informat la timp despre
situatia regiei. Cat despre desfiintarea postului
meu, stiu ca presedintele Parpala nu agreeaza functia
de consilier in institutiile sale. Mi s-a oferit un
post la Biroul de Mediu de unde, pentru a veni eu,
trebuie sa plece altii, care imi sunt prieteni. Or,
eu nu pot sa fac asa ceva? De aceea solicit sa fie
supusa la vot ramanerea in organigrama a postului
de consilier pe care momentan il ocup. Consider ca,
de fapt, aici este vorba de o razbunare personala
si nu despre o chestie pur administrativa." Presedintele CJA, Caius Parpala a raspuns cu duritate
la aprecierile expresedintelui Ivan: "De ce
nu spuneti ca de fapt postul pe care vi l-am propus
nu va aduce suficiente venituri? Acolo erati platit
cu 17 milioane de, lei, iar aici salariul este mult
mai mic. Si pe urma, vreau sa vad in ce a constat
activitatea de consilier pe care ati prestat-o, o
hartie, acolo, nu mai mult, care sa fie intocmita
de dvs. Organigrama ramane asa cum este: fara postul
de consilier".
In cele din urma, hotararea a fost aprobata in forma
initiala cu doar cinci abtineri si o impotrivire. Cinci miliarde de lei pentru Casa de Oaspeti Casa de Oaspeti si Scoala de Arta au fost revendicate
de catre urmasii familiei Neuman, care locuiesc in
Statele Unite, printr-o cerere depusa la Consiliul
Judetean. Aceste doua imobile au fost incluse pe lista
trimisa de catre CJA Guvernului, solicitandu-se trecerea
lor in administrarea judetului. Desi nu s-a primit
inca un raspuns, CJA a hotarat respingerea cererii
privind despagubirea in natura si a inaintat o propunere
de despagubiri banesti in suma estimativa de zece
miliarde de lei pentru ambele cladiri. "Bineinteles
ca nu ne va costa doar zece miliarde, mai ales ca
mostenitorii pretind 40, dar vrem sa ajungem la macar
opt miliarde pentru o cladire," a declarat
Caius Parpala.
Sorina
Ambrus - Adevarul
Primarul
de la Covasant lupta pentru parcul dendrologic
Primarul
comunei Covasant,
Dorin Ciceu, vrea sa revolutioneze viata la tara.
El doreste nici mai mult nici mai putin decat un parc
dendrologic.
Visul aceste il are de cand era copil si s-a indragostit
de parcul dendrologic de la Cluj. De cativa ani el
aduna schite si face planuri in speranta ca odata
va primi autorizatie de construire a unui astfel de
parc. Dorin Ciceu, primarul considerat excentric de
consatenii sai, nu se da batut, iar de catva timp
a si inceput lucrarile de amenajare a ceea ce urmeaza
a fi un lac de acumulare in care vrea sa creasca pesti
rari.
Ciceu are si sustinatori, mai ales dintre cei care
l-au (re)votat si la alegerile trecute. Cu planul sub brat Dorin Ciceu s-a nascut in judetul Cluj, acolo
unde a prins dragoste de natura. S-a mutat la Arad
acum mai bine de 20 de ani. A candidat la alegeri
pentru postul de primar. Una dintre promisiunile facute
atunci a fost si aceea ca va construi un loc de agrement
pentru tineri, pentru ca la Covasant nu exista nici
un loc unde cei tineri sa-si petreaca util timpul
liber.
Dorin Ciceu le-a propus consatenilor sai sa construiasca
un parc dendrologic si, la catva timp dupa ce a fost
ales, a cerut un aviz de principiu Consiliului Local
pentru demararea lucrarilor. Consilierii au fost sceptici
dar au acordat votul de incredere primarului.
Nimeni nu credea ca Ciceu avea sa inceapa una dintre
cele mai mari lucrari de acest gen din judet.
Se stia de Parcul Dendrologic de la Macea si de cel
de la Savarsin, care in opinia multora nu puteau fi
copiate. La scurt timp dupa ce a primit avizul, primarul
a inceput munca cu planul de constructie. La doua
luni acesta a fost
finalizat si urma sa inceapa lucrarile. Numai ca atunci
au intervenit consilierii, care s-au razgandit si
au afirmat despre primar ca risipeste banii de la
buget pe chestiuni de care nu au nevoie.
Dorin Ciceu le-a explicat degeaba colegilor ca dorste
sa faca un parc dendrologic la fel ca la Cluj, si
astfel sa atraga investitori Numai ca primarul vrea
sa-si vada visul cu ochii si ar face orice pentru
construirea parcului. Cu un an in urma, raul ce trece
prin mijlocul comunei a fost curatat; atunci el le-a
cerut muncitorilor sa inceapa sapaturile la lacul
de acumulare care se vrea a fi in mijlocul parcului
dendrologic. Numai ca, in lipsa de fonduri lucrarile
au ramas nefinalizate iar acum in locul parcului troneaza
o groapa mare. Daca nu va primi aprobare pentru inceperea
lucrarilor, Dorin Ciceu vrea sa protesteze intr-un
mod inedit. "Daca nu mi se aproba din partea
Consiliului Local sa fac acest parc dendrologic pe
care il doresc atat de mult si la care m-am gandit
atat de mult am sa-i surprind pe consilieri.
In locul lacului am sa-mi fac un mormant ca si al
faraonilor din Egipt. Fac acest lucru in semn de protest
pentru ca nu mi se da voie sa fac un parc dendrologic
la Covasant".
Ciceu are de gand sa ceara sprijin autoritatilor de
la judet, de la care in afara de suport moral spera
si ceva bani pentru demararea lucrarilor. Groapa transformata in parc Parcul dendrologic din Covasant urmeaza sa fie
construit pe fosta groapa de gunoi. Aici, ani la rand,
oamenii aruncau lucrurile de care nu mai aveau nevoie.
Dupa cativa ani, locul a devenit un pericol de infestare,
mai ales ca in apropiere sunt case si chiar o pasune.
In apropiere este si cimitirul comunal. Cei care locuiesc
in zona cu pricina sunt de partea primarului pentru
ca, spun ei, asa vor scapa de
gunoaie. Majoritatea celor care au case aici sunt
pensionari, care stiu cum arata locul in urma cu mai
multi ani. Ei si-ar dori ca totul sa redevina asa
cum a fost inainte.
Zena Tudor, o localnica trecuta de 70 de ani vrea
sa vada parcul pe care il promite primarul. "Cred
ca o sa fie bine atunci cand va fi gata. Trebuie sa
fie asa, daca spune domnul primar. Dupa ce o sa-l
faca o sa fie frumos, eu asa cred. Nu o sa mai aruncam
gunoaiele pe aici, pentru ca o sa fie curat si ingrijit".
Zena Lumanaru, o alta localnica spune: "Daca
se face, o sa ne placa, stiu si eu? Nu stiu cum o
sa fie, dar trebuie sa aratam si noi ca putem face
mai frumos. Nu mai trebuie sa fie tot asa cum este
acum, plin de caini morti, vitei, oi si toate cele.
Aici era mai rau ca la closet". Gradina din casa Pentru a demonstra ca poate face un parc dendrologic
la Covasant, primarul Dorin Ciceu a inceput sa adune
plante rare. Acum, curtea lui este ca o gradina botanica.
Plina de cactusi sau bambus, a devenit un loc de atractie
pentru localnici. Dorin Ciceu are cactusi pana si
pe gard.
Aici vin multi si se alimenteaza cu flori deosebite.
Dorin Ciceu a luat legatura cu Gradina Botanica din
Cluj, de unde a primit foarte mult sprijin; acum,
in curtea sa sunt mai multe specii rare, primite de
la colegii sai din Ardeal. Multe flori au fost duse
si la birou, acolo unde pot fi admirate de consilierii
care se opun planului intocmit de primar.
Unele dintre plante au ajuns in curtea lui Dorin Ciceu
chiar din Africa. "Doream foarte mult sa-
mi obtin o planta de banan din Africa. Atunci am apelat
la un student arab care invata la Cluj. I-am spus
sa-mi aduca un bulb de planta de banan. Pentru a insela
vigilenta vamesilor, el a adus si o plasa cu ceapa.
Cum bulbul de banana seamana foarte bine cu ceapa
a reusit sa-i pacaleasca si mi-a adus aceasta planta,
pe care doresc sa o plantez in parcul dendrologic".
Elena
Monea - Observator
Programul
modificarii numerotatiei telefonice din Romania
Ca
urmare a Ordinului 463/2001 emis de Ministerul Comunicatiei
si Tehnologiei Informatiei cu privire la Noul Plan
National de Numerotatie, incepand din data de 14 iunie
2002, ora 0,00 Indicativele Interurbane utilizate
in Romania vor fi modificate astfel:
1) Pentru apelurile interurbane spre abonatii ROMTELECOM,
dupa codul de acces 0 se formeaza cifra "2",
in continuare se formeaza vechiul indicativ interurban,
urmat de numarul local. In final un apel interurban
va avea 10 cifre, in loc de 9 cifre. Exemple:
a) Apel din Bucuresti spre un abonat din judetul Arad
0 2 57 25 38 21
Apel din Bucuresti spre Serviciul
de Informatii din judetul Arad 0 2
57 931 111
b) Apel din judetul Arad spre un abonat din Bucuresti
0 2 1321 38 21
Apel din judetul Arad spre Serviciul
Informatii din Bucuresti
0 2 1931 11 11
2) Pentru
apelurile din alte tari spre abonatii ROMTELECOM,
dupa codul de tara (40), se formeaza cifra
2 , dupa care urmeaza vechiul indicativ interurban
si numarul local.
Exemple: a) Apel din Germania spre un abonat din Bucuresti
+40 2 1 321 38 21
b) Apel din Germania spre un abonat din Arad
+40 2 57 25 38 21
3) Pentru
apelurile spre abonatii operatorilor mobili, se
formeaza tot 10 cifre:
Connex
- prefixul 09 devine 072
Orange - prefixul
09 devine 074
Cosmorom - prefixul 09 devine 076
Zapp
- prefixul 09 devine 078
Nu se
schimba:
- Codurile de acces "0" pentru interurban
si "00" pentru international
- Numerele locale de 7 cifre pentru Bucuresti si judetul
Ilfov
- Numerele locale de 6 cifre pentru abonatii din restul
judetelor
- Serviciile Speciale care incep cu cifra 9 (Exemplu:
931 - Informatii abonati Romtelecom)
Pentru facilitarea
trecerii la noul sistem de numerotatie, incepand din
14 iunie 2002, se vorputea efectua apeluri in vechiul
format, cat si in noul format, pentru o perioada de
3 luni. Incepand din data de 14 septembrie 2002, vor fi
posibile doar apelurile care respecta noul sistem
de numerotatie.
Dan Cioca
- Director Adj. Comercial ROMTELECOM -D.Tc.
Arad