Zilele
Academice Aradene, editia XII-a, organizate de
Universitatea de Vest "Vasile Goldis"
s-au incheiat ieri, la Complexul Universitar Macea
cu programe cultural-sportivestudentesti. Cele trei
zile au cuprins o varietate de maniferstari, de la
comunicari stiintifice pana la discutii... in jurul
mesei. "Romania nu are nici un motiv sa fie modesta" Invitat de onoare la Zilele Academice Aradene,
Excelenta-Sa Jose Jeronimo Moscardo de Souza, Ambasador
al Braziliei la Bucuresti, s-a intainit cu reprezenanti
a mass-media locale. Diplomat de cariera, cu o activitate
impresionanta (Ministru ai Culturii in Brazilia, reprezentant
al Braziliei in cadrul misiunilor permanente in strainatate:
UNESCO, New York, Moscova, Natiunile Unite, etc.),
Excelenta-Sa si-a manifestat fara rezerve admiratia
si atasamentul fata de Romania, considerand fara echivoc
ca "Romania nu are nici un motiv sa fie modesta."
In sprijinul acestei idei, Jeronimo de Moscardo
a amintit cativa romani. care au schimbat fata lumii,
care au dat noi dimensiuni culturii: Mircea Eliade,
Emil Cioran, Eugen Ionescu, Constantin Brancusi. Mai
mult, Ambasadorul Braziliei s-a dovedit a fi un rafinat
cunoscator al "intelighentiei" romanesti
care nu a avut sansa de a fi renumita peste hotare;
Constantin Noica, Petre Tutea sunt doar cateva nume.
Fiind bine - cunoscut ca individualitati romanesti
s-au remarcat, majoritatea, in diaspora, Excelenta-Sa
a subliniat necesitatea de a "organiza intelepciunea
romaneasca", vazand in aceasta lipsa de organizare
singurui "defect" al romanilor. De asemenea,
Excelenta-Sa a evidentiat rolul covarsitor pe care
l-au avut doi romani in castigarea independentei culturale
si economice a Braziliei. Jeronimo Moscardo a accentuat
ideea unei puteri culturale: "E nevoie sa
cream si sa elaboram ideea de putere culturala, pentru
a da ordine haosului. Marile puteri ale lumii pot
avea arme si bogatii, dar nu au legitimitatea de a
conduce lumea. Noi ne supunem, dar nu ii respectam",
a spus Ambasadorul. In aceeasi ordine de idei, Excelenta
Sa crede ca: "Daca Europa ar insemna Cultura,
atunci Romania ar fi in Centrul Europei". Arta si stiinta Cu ocazia Zilelor Academice Aradene, Universitatea
de Vest "V. Goldis" a scos la rampa
varfurile din domeniul artistic si stiintific. La
Complexul Universitar Macea, intr-un cadru natural
reconfortant, s-au produs in fata invitatilor de marca
ai Zilelor Academice (politicieni, academicieni, profesori)
formatii artistice studentesti: "Scoala ludica"
a lui Iulian Copacea, cu spectacolul inspirat din
folclor "De dragoste, de dor si de urat",
trupa de percutionisti "Prezent" a
Liceului de arte "Sabin Dragoi" (condusa
de Lucia si Mario Florescu) si ansamblul folcloric
universitar "Gaudeamus" condus de
Viorel Nistor. Primele doua zile au fost dedicate,
aproape in intregime, comunicarilor stiintifice. Au
sustinut lucrari si referate un numar de 313 cadre
didactice si 227 studenti, pe diverse sectiuni - istorie,
limbi moderne, jurnalistica, ecologie, drept, informatica,
medicina, sport, pedagogie. Profesorii au prezentat
lucrari, grupate, de asemenea, pe tematici, dintre
care amintim: "Femeia mileniului III",
"Limbi moderne si discursul mass- media",
"Ecologie-Biologie", "Structura si
dezvoltarea dreptului public", "Actualitati
in profilaxia si tratamentul afectiunilor neurochirurgicale"
etc. Zilele Academice Aradene reprezinta, an de an,
un prilej de coagulare a vietii academice din Arad
si nu numai. Organizarea lor, la care si-au adus contributia
staff- ul U.V.V.G si rectorul Universitatii prof.
univ. dr. Aurel Ardelean, nu a lasat loc nemultumirilor
de nici un fel, invitatii declarandu-se impresionati.
Catalina
Latu - Adevarul
Nemtii
imprumuta muncitori romani
Preselectia
va avea loc luna aceasta in Capitala
Asistente medicale sau macelari Conform Directiei Generale de Munca si Solidaritate
Sociala a Judetului Arad, ONRPFMS organizeaza preselectia
persoanelor ce doresc sa lucreze in Germania. Aceasta
tara are nevoie de persoane pentru urmatoarele domenii
de actjvitate: asistente medicale pentru camine de
batrani, asistente terapie intensiva, psihoterapeuti,
asistente farmacie, asistente radiologie, brutari,
cofetari sau macelari. Pentru a putea munci in strainatate,
cei interesati trebuie sa intruneasca o serie de conditii.
In primul rand, solicitantul trebuie sa detina calificare
incheiata in meseria pe care o doreste, dovedita cu
diploma, respectiv act de calificare. Practica profesionala
de cel putin doi ani in meserie, probata cu carte
de munca, este de asemenea o conditie pentru ca dosarul
de inscriere sa fie admis. Ce acte vor nemtii Statul german primeste la munca doar persoanele
care au varsta cuprinsa intre 18 si 35 de ani, iar
cunoasterea limbii germane este obligatorie. "Pentru
preselectie, solicitantii trebuie sa prezinte urmatoarele
documente: copie de pe buletinul de identitate si
pasaport, act de calificare in original si traducerea
in limba germana a acestuia, legalizata la notariat,
carte de munca in original si traducerea in limba
germana a acesteia, legalizata la un notar, curriculum
vitae in limba germana si romana, cazier judiciar
si traducerea in limba germana a acestuia, legalizata
la notariat, precum si doua poze tip pasaport"
- a declarat purtatorul de cuvant al Directiei Generale
de Munca si Solidaritate Sociala Arad, Carmen Iosup.
Preselectia va avea loc in zilele de 27-28 mai, intre
orele 9.00 - 14.00, la sediul Oficiului din strada
Valter Maracineanu, nr.1-3, etaj 4, sector 1, camera
300. Pentru cei care nu cunosc zona, pot ajunge la
destinatie cu autobuzul 178, de la Gara de Nord pana
la statia Sala Palatului. "Rugam ca la preselectie
sa se prezinte si titularii de contracte nominale
cu angajatori germani pentru toate meseriile, mai
putin cele de gastronomie. In caz contrar, acestia
vor fi in imposibilitatea de a se prezenta la selectia
finala cu reprezentantii Centralei de Mediere a Fortei
de Munca din Bonn, care se va desfasura in perioada
25-18 iunie, la sediul Oficiului" - a mai
adaugat Carmen Iosup. Mai intai, inveti limba germana Persoanele preselectate si admise sa participe
la selectia finala cu reprezentantii Centralei de
Mediere a Fortei de Munca din Bonn pot beneficia la
cerere de cursuri gratuite de limba germana, organizate
la sediul Oficiului in zilele de 3-7 iunie, intre
orele 14.00 si 15.00. "Mentionam ca persoanele
admise la selectia finala urmeaza sa fie mediate de
Centrala de Mediere a Fortei de Munca din Bonn, iar
finalizarea acestor demersuri este de minim patru
luni" - a declarat Carmen Iosup, purtatorul
de cuvant al DGMSS Arad. Informatii suplimentare se
pot obtine la urmatoarele numere de telefon: 01/315.88.12
sau 01/313.62.67, interior 872.
Simona
Valan - Agenda Zilei
Svabii
banateni din toata lumea s-au intalnit la Ulm
Daca
sasii au venit in Romania in jurul anilor 1000-1100,
populatia germana cunoscuta sub denumirea de svabi
s-a stabilit in Banatul romanesc pe la 1700. "De
fapt noi nu suntem svabi in acceptiunea stricta a
cuvantului - ne-a spus presedintele Asociatiei
Svabilor Banateni, din Germania, Bemhard Krasti
- pentru ca noi suntem originari din partea de sud-vest
a Germaniei, nu din svabia germana. Insa, aceasta
denumire fiind consacrata, o pastram." In
1800, Philip Manrath emigrant in Banatul romanesc,
impreuna cu sotia si cu cei patru copii ai lor, in
martie 1799 - ii scria fratetui sau Martin, o scrisoare
in care isi descrie casa si via, facand totodata referiri
la traiul indestulat ai multor compatrioti din Masloc
si din imprejurimi. "Imi pare rau ca nu am
venit cu zece ani in urma in tara asta - scria Philip-
, pentru ca aici este mai bine de trait decat in tara
svabilor". Cu siguranta, daca ar fi trait
inca 150 de ani, cuvintele sale nu ar mai fi fost
la fel de magulitoare in privinta traiului indestulat
din Romania. Din cauze prea bine cunoscute pentru
a mai insista asupra lor, urmasii lui Manrath si ai
celorlalti etnici germani (svabi), plecati spre Banat,
la inceputul secolului XVIII, cu slepurile, din Ulm,
au facut cale intoarsa spre "tara svabilor",
mai mult de nevoie decat de voie. Romania nu mai era,
in anii '70-'80, tara in care sa regreti ca nu te-ai
stabilit "cu zece ani ii urma".
Au parasit, deci, tara natala, dar nu si-au uitat
orginea: au fost, sunt si vor ramane svabi banateni.
Si, ca sa nu existe dubii in aceasta privinta s-au
constituit in asociatii, in functie de localitatea
de bastina, toate aceste asociatii locale (aproximativ
120) fiind grupate intr-o Asociatie centrala al carei
presedinte este, asa cum aratat mai sus, domnul Bernhard
Krasti, care, nascut fiind in Zabrani, este si presedintele
Asociatiei svabilor din Zabrani, una din cele 120
de asociatii locale (totusi, Aradul este fruntea ...
Banatului). Fiecare asociatie locala isi organizeaza
propria sarbatoare, o data la doi ani, pentru ca in
anul "liber", in organizarea Asociatiei
centrale sa aiba loc o mare si emotionanta intalnire
a svabilor banateni din toata lumea, Heimattag, intalnire
sarbatoreasca ce are loc la Ulm, orasul din care au
plecat, in josul Dunarii,.strabunii lor spre Banat,
in memoria carora se depun coroane de flori la monumentul
ce le este inchinat, pe malul Dunarii. Tineri sau
batrani, feme si barbati, fosti deportati in Baragan
ori in Rusia sovietica, svabi originari din Banat
vin o data la doi ani, la Ulm, indiferent daca acum
sunt stabiliti in SUA, Canada, Austria, Elvetia sau
Romania, pentru a cinsti memoria inaintasilor dar
si pentru a se bucura impreuna de programele artistice,
pentru a depana amintiri, pentru a schimba impresii,
evident, toate acestea in jurul traditionalelor halbe
cu bere si a deliciosilor carnaciori. Heimattag este,
totodata un bun prilej pentru svabii banateni de a-si
face cunoscute cultura, traditiile, dar si intentiile,
printre invitati figurand personalitati politice din
Germania si Romania. La Heimattag-ul din acest an,
desfasurat pe parcursul a trei zile (17-19 mai) intre
invitatii de marca a figurat si prefectul judetului
nostru, domnul Vasile Dan Ungureanu, insotit de seful
sau de cabinet, Dumitru Nica si de directorul Directiei
pentru Integrare Europeana din cadrul prefecturii,
Radu Balanean. "Ne dorim sa strangem legaturile
nu cu numai cu romanii stabiliti in alte tari, dar
si cu celelalte comunitati etnice originare din cu
Romania, intre care, desigur, si comunitatea svabilor
din Banat" - ne-a declarat domnul Ungureanu
la sfarsitul celei de-a doua zi de in Heimattag.
"Este o comunitate puternica, serioasa si respectabila,
ai carei membri pot fi un bun ambasador al Romaniei
in lume. Cum actualul presedinte al Asociatiei Svabilor
Banateni este un aradean, am convingerea ca de acum
inainte cel putin, legaturile asociatiei cu judetul
nostru vor fi si mai stranse. De altfel, noi suntem
aici nu numai pentru a participa la sarbatoare ci
si pentru intalniri cu conducerea Asociatei si cu
autoritatile Landului Baden-Wurttemberg, pe diferite
teme de interes reciproc, economice, culturale, turistice.
Au fost intalniri deosebit de fructuoase in care am
facut un schimb de informatii mai mult decat utile,
intalniri pe care dorim si le continuam si chiar sa
le extindem." Cu regretul ca nu a putut
sta mai mult, datorita agendei de lucru foarte incarcata,
delegatia aradeana a parasit Heimattag-ul duminica
la pranz, dupa incheierea momentului oficial al discursurilor
inaltilor oaspeti din Germania si Romania, lasand
in urma unui Ulm scaldat de o ploaie rece, dar si
de calda veselie a svabilor banateni.
Din Ulm,
pentru Observator, Valer Marginean
Parintii
prefera sa isi inscrie copiii la gradinite particular
In
Arad, exista in prezent 5 gradinite particulare. Pentru
unii parinti nu este foarte important acest lucru,
pentru altii, este. "Unii parinti sunt mai
documentati si se intereseaza de autorizatie",
explica Vlad Varu, unul dintre avantajele obtinerii
recunoasterii din partea
Ministerului Educatiei. Pentru a trece de acest
pas este nevoie de multe acte, de aprobari, care necesita
o alergatura de la o institutie la alta ce poate sa
dureze un an sau chiar mai mult. Autorizatia provizorie
de functionare obtinuta de la Ministerul Educatiei
inseamna ca ultimul an de studiu, grupa pregatitoare,
obligatorie pentru inscrierea unui copil la scoala,
este recunoscut oficial.
Raspunderea personalului la o gradinita particulara,
spun cei in cauza, este mult mai mare decat la stat.
Practic, cateva ore bune pe zi parintii isi incredinteaza
copiii unor educatori care trebuie sa aiba grija de
cei mici ca de ochii din cap. Daca se intampla ceva
cu un copil, o gradinita particulara va avea mult
de suferit si risca sa nu isi mai poata continua activitatea.
Educatorii stiu acest lucru, tocmai de aceea sunt
mereu cu ochii pe copii. "Daca se duce vestea
ca la gradinita s-a intamplat ceva cu un copil, e
greu apoi sa recastigi din nou increderea parintilor",
ne spune o educatoare de la o gradinita particulara.
Tarifele practicate de gradinitele particulare difera
mult de la o gradinita la alta, in functie de zona,
oras, serviciile si dotarile pe care le are. La una
dintre gradinitele particulare, locul pe care parintii
trebuie sa-l plateasca pentru un copil este de 40
$/luna. La aceasta suma se adauga 30 de dolari, pentru
program scurt (intre orele 8-13), sau 75$ pentru program
prelungit (intre orele 8-18). La alta gradinita privata,
parintii platesc 165 de dolari pe luna, suma in care
intra, in afara de educatie si material didactic,
trei mese pe zi. Aici, invata 16 de copii, dintre
care 8 vin la gradinita si 8 sunt in grupa pregatitoare.
Copiii invata limba engleza, sa lucreze pe calculator,
muzica sau pictura. Activitatile sunt diverse si moderne "Cei mai multi copii de la noi sunt romani.
Am avut insa si copii maghiari, germani sau sarbi.
Cei mai multi dintre copii au parinti medici, profesori,
avocati, sau angajati la banci. In ultimii ani, parintii
prefera sa isi inscrie copiii la gradinite particulare.
Cred ca ii atrage, in primul rand, faptul ca se preda
bine o limba straina - cei mai multi vor engleza -,
apoi programul este mult mai lejer, spre deosebire
de gradinitele de stat”, spune coordonatorul unei
gradinite particulare, Mioara Dobrota. La toate gradinitele
particulare, copiii invata limba engleza, avand angajate
profesoare de engleza care vin zilnic. De asemenea,
copiii invata limba germana - cu un profesor care
vine de doua ori pe saptamana. Tot de doua ori pe
saptamana vine si un profesor de educatie fizica si
o data pe saptamana un profesor de muzica. In plus,
copiii mai invata desen, notiuni de calculator, religie
(optional). De asemenea, pregatirea pentru scoala
se face cu o invatatoare. Aproape toate gradinitele
particulare au angajate in permanenta o asistenta
medicala si colaboreaza cu un medic pediatru, care
vine periodic sa ii vada pe copii sau cand este solicitat.
De asemenea, exista si un psiholog logoped. Copiii au toate conditiile intr-o gradinita privata Cheltuieli mari, pentru conditii bune Cheltuielile sunt insa foarte mari pentru
o gradinita. In primul rand sunt salariile, apoi chiria,
intretinerea, lumina. Materialele consumabile (acuarele,
prosoape de hartie, creioane, caiete, etc) costa in
jur de 10 dolari pe copil, spune Mioara Dobrota.
Copiii au spatiu suficient, insa intentia celor care
doresc sa deschida pe viitor o gradinita particulara
este sa caute o casa cu curte. Acolo, copiii se vor
putea juca in voie in curte, vor putea face galagie
cat vor pentru ca nimeni "nu o sa le bata
in teava". La urma urmei, pe langa educatia
pe care o primesc, un sediu spatios, modern mobilat
si un teren de joaca, sunt cateva dintre motivele
pentru care parintii, in mare parte veniti din strainatate,
aleg gradinitele particulare. Viitorul apartine gradinitelor private Peste tot in lume acestea sunt dominante si
trebuie sa ne aliniem si noi la standarde. Nu putem
spune despre gradinitele de stat ca nu ofera conditii
bune. In ultima vreme, cu ajutorul parintilor acestea
au fost modernizate. Insa, se simte un aer de plafonare,
lipseste tehnica moderna din dotare si o programa
lejera, care sa-i permita copilului sa se simta ca
acasa. "As opta pentru o gradinita particulara. Stiu
ca acolo copilul meu ar putea sa invete sa lucreze
la calculator, sa manance mai bine, sa se simta mai
in largul lui. Sunt convinsa ca interesul pentru a
oferi copilului o educatie mai buna este mult mai
dezvoltat intr-o institutie de invatamant privata.
La urma urmei banii vorbesc si in acest caz"
– ne-a declarat Oana Ioan.
In prezent, in Romania exista 52 de gradinite autorizate
de Ministerul Educatiei.
Paula
Bulzan - Occident
Inca
un pas spre Divizia A. UTA - Olimpia Satu Mare 3 - 0 (3
- 0)
Stadion
UTA, vreme calda, frumoasa, gazon bun, spectatori
circa 3500
Formatii: UTA: Hutan-Panin, Zaha, Luca, Panaitescu
- Marginean, Todea (Fritea, min. 53), Drida (Buhus,
min. 37), Ciubancan - Miculescu (Pit, min. 65), Ianu.
Olimpia: Sasz-Reileanu, Ardelean, Batin, Chioreanu,
Tempfli (Ignat, min. 70), Bozdog, Salagean (Fabian,
min. 31), Mihovici (Cozma, min. 90), Roszel, Zahariuc.
Au inscris: Ciubancan (min 18 si 43 - penalty), Miculescu
(min. 34).
Suturi la poarta 16-8, pe spatiul porti: 10-4.
Raprtul cornerelor 8-1.
A arbitrat cu unele greseli Robert Dumitru Brasov),
asistat de Florin Hincu Brasov) - bine si Nicolae
Asandei Resita) - cu anumite inexactitatii.
Observator federal: Nicolea Manea (Bucuresti).
Cartonase galbene: Drida respectiv Sasz, Tempfli,
Ardelean, Bozdog.
UTA
se afla mai aproape ca niciodata de revenirea pe prima
scena a fotbalului romanesc. Sambata, in fata Olimpiei,
aradenii au obtinut o victorie importanta, obligatorie
in acest sens. Astfel, desi rezultatul din derby-ul
FC Baia Mare - Extensiv nu a avut darul sa ne avantajeze,
portile promovarii sunt in continuare foarte larg
deschise. Pe de alta parte, pentru adversarii nostri
acest rezultat coincide cu un pas destul de serios
spre esalonul cu numarul trei. Disputa cu satmarenii
s-a dovedit a fi ceva mai usoara decat se astepta.
Retinerile avute - e drept, putine - s-au spulberat
odata cu deschiderea scorului, dupa care nu s-a mai
pus problema invingatoarei. Startul aduce cu sine
doua ocazii, cate una pe ambele parti, Drida (min.
3) si Zahariuc (min. 4) regasind drum spre plasele
portilor. In minutul 13 Miculescu are golul in varful
bocancului, dar dupa potrivirea balonului, suteaza
pe mijloc iar Sasz are posibilitatea sa respinga.
Cinci minute mai tarziu Miculescu il deschide pe Todea,
mijlocasul aradean patrunde in careu si este agatat
de "goal-keeper"-ul oaspetilor. Penalty.
Executa Ciubancan, fara sa plaseze, Sasz se opune
in prima faza, apoi tot Ciubancan suteaza fara sperante.
Golul declanseaza ... petardele si netezeste calea
spre cele trei puncte. Salagean incearca sa riposteze,
insa interesul se focalizeaza spre atacurile dese
ale UTA-ei. Dupa sansele lui Drida si Ianu, portarul
Sasz il trage de tricou pe ultimul in suprafata de
pedeapsa, fara sa se dicteze un nou penalty. Intrarea
in dispozitiv a ex-jucatorului de la FC UTA, Fabian,
nu poete revitaliza Olimpia. Aceasta pentru ca scorul
va "urca" in minutul 34, la o actiune
la care Tempfli greseste, Drida scapa singur, intra
in unghi si ii paseaza lu Miculescu, iar "Vali-gol"
isi face datoria. Imediat dupa reusita consemnam cea
mai mare ocazie a vizitatorilor, mingea sutata de
Mihovici fiind indepartata din "gura"
portii de Zaha. In pragul pauzei, UTA incheie
conturile, Ardelean comite hent in careu, lovitura
de la 11 m fiind executata - excelent de aceasta data
- de Ciubancan. In rest, Fabian se va zbate laudabil
pentru golul de onoare, dar Hutan e la post.
Si la reluare tot UTA detine controlul, chiar daca
nu are motoarele turate la maximum. Rand pe rand,
Buhus (Fabian scoate de linia portii!), Miculescu,
Fritea, Ianu si Pit vor da batai de cap defensivei
Olimpiei. Intre timp, Ianu inscrie, dar golul este
anulat corect, din cauza unei pozitii de ofsaid. In
ultimele minute Fritea si Pit se afla din nou in fata
golului, tabela refuzand parca sa se mai schimbe.