Aradul
va beneficia de o finantare nerambursabila de doua milioane
euro din fonduri Phare
Ieri,
la Palatul Administrativ a avut loc dezbaterea
publica cu tema "Utilitati in Zona Industriala
Arad" La aceasta au participat primarul
Dorel Popa, prefectul Dan Ungureanu, vicepresedintele
CJA Gheorghe Falca, expertul UE Hill Halcrow, directorul
Agentiei Regionale V Vest Sorin Maxim, consilierul
in Ministerul Dezvoltarii si Prognozei si presedintele-director
de la Bursa Romana de Marfuri, Mircea Filipoiu. Prezentarea
proiectului a fost facuta de Nora Grosan, coordonator
de proiect si directorul SC Proiect SA Arad Gheorghe
Seculici. In rol de moderator a fost viceprimarul
Emanoil Voicu.
Aradul va putea beneficia de o finantare nerambursabila
in valoare de doua milioane de euro din partea
Uniunii Europene. Banii au fost obtinuti de primaria
municipiului prin programul PHARE 2000 pentru dezvoltare
regionala si vor fi folositi pentru investitii in
infrastructura la Zona Industriala. Proiectul urmareste
realizarea de utilitati in zona: linie de tramvai,
extinderea retelelor de apa, gaz si canalizare. Autoritatile
locale apreciaza ca acest proiect va avea un impact
deosebit asupra dezvoltarii orasului, deoarece se
vor crea noi locuri de munca si se va crea un climat
regional atractiv pentru alti investitori. Zona Industriala
Nord Vest are o suprafata de 150 de hectare si mai
mult de jumatate este ocupata deja de investitii directe.
Intreaga Zona Industriala a creat 2000 de locuri de
munca iar in perioada 2000-2006 se estimeaza ca vor
fi create alte 5000. Ca proiect de viitor se are in
vedere si realizarea autostrazii Nadlac - Bucuresti
- Istambul.
Jandarmii
si pompierii au depus juramantul
O
suta de jandarmi si 60 de pompieri militari in termen
seria de incorporare martie 2002 - au depus, sambata,
de la ora 10,00, pe platoul din fata Comandamentului
de Jandarmi Judetean Arad,- juramantul de credinta
fata de patrie si popor. In fata drapelului de lupta
al unitatii si a reprezentantilor administratiei publice
locale, militarii in termen au fost priviti cu emotie
de cei peste 700 de vizitatori prezenti (parinti,
rude sau prieteni). Pe langa acestia, la eveniment
au mai participat si comandanti ai unitatilor militare
din Ministerul de Interne,
Ministerului Apararii Nationale si SRI din judetul
Arad, iar din partea Comandamentului de Jandarmi Teritorial
Timisoara a participat insusi comandantul, generalul
de brigada Constantin Radoi - ne-a declarat col. Alexandru
comandantul Comandamentului de Jandarmi Judetean Arad.
Asa cum se procedeaza in astfel de situatii, conducerea
CJJ Arad a oferit, dupa incheierea ceremoniei, permisii,
in functie de domiciliul militarilor in termen, acestea
fiind de patru, respectiv cinci zile. Bineinteles,
nu inainte de a servi o masa festiva, dat fiind momentul
unic cu care un militar se intalneste o singura data
in viata.
Dacian
Don - Observator
Prefectul
Dan Ungureanu doreste reanalizarea dosarelor de retrocedare
a terenurilor ale etnicilor germani
Impreuna
cu prefectii din alte patru judete ale tarii (Timis,
Sibiu, Brasov si Alba), prefectul Aradului a participat
saptamana trecuta l-a Berlin la o Conferinta guvernamentala
pe problemele etnicilor germani din Romania. Aici
prefectul a fost interpelat, pe tema unui articol
aparut anul trecut, in Buletinul lunar editat de Forumul
Democrat al Germanilor din Romania. In material era
semnalata respingerea dosarelor a circa 200 de persoane
din judetul Arad, care au fost expropriate in anul
1945 pe criterii etnice. Prefectura Arad a considerat,
la acea vreme, ca solicitantii nu pot beneficia de
retrocedarea in natura. Dan Ungureanu spune ca legea
a fost interpretata gresit de predecesorul sau si
spune ca vor fi reanalizate toate dosarele in cauza,
iar legea va fi aplicata. Prefectul a mai fost atentionat
si asupra faptului ca in municipiu nu exista un asezamant
cultural al etnicilor germani si asupra subiectului
privind dotarea necorespunzatoare a Liceului German.
Si in acest caz, prefectul a promis ca va cauta modalitati
de rezolvare. Alta problema luata in discutie a fost
cea asupra formalitatilor vamale prea complicate pentru
intrarea in tara a convoaielor cu ajutoare. Prefectul
a promis ca se va intalni cu conducerea Politiei de
Frontiera si a Vamii, care ar trebui sa desemneze
un om de legatura, care sa se ocupe de ajutoare. Prefectul
si-a exprimat insatisfactia pentru faptul ca judetul
Arad a fost inclus intr-o lumina nefavorabila, desi,
dupa potential, acesta ar trebui sa fie intre cei
care fac doar lucruri bune, si a promis ca va lua
masuri de redresare in acest sens.
Primaria
nu receptioneaza calea ferata din Micalaca fara panouri
fonoabsorbante
De
ani de zile, cei care locuiesc in Micalaca stiu bine
ca cea mai mare problema o reprezinta trenurile care
trec exact prin mijlocul cartierului. S-au cautat
solutii dar toate demersurile au fost in zadar. De
la oameni simpli la parlamentari, cei care au vrut
sa scape de trenurile din cartier s-au lovit de aceeasi
problema: nimeni nu are interesul sa scoata calea
ferata din cartier. Se spunea ca trenuri trec si prin
orase occidentale sau ca ele nu afecteaza de fapt
pe nimeni. Razboiul declaratiilor care a durat ani
de zile acum pare sa fi fost uitat. Autoritatile care
au acceptat sa fie refacut unul dintre podurile problema,
pe care trec trenurile ce traverseaza Micalaca, spuneau
ca gamiturile vor avea acces in cartier doar dupa
ce vor fi instalate panouri fonoabsorbante. De atunci
au trecut mai bine de doi ani iar panourile nu au
aparut. Cantecul locomotivei Pentru cei ce locuiesc in Micalaca in apropierea
caii ferate dimineata incepe foarte de vreme si seara
se termina tarziu. In jur de ora patru trece primul
tren, care da semnalul ca oamenii trebuie sa se trezeasca.
Foarte multi si-au vandut apartamentele pe acest considerent.
Multi isi aduc aminte cu placere de perioada in care
era oprita circulatia trenurilor si cand puteau sa
se odihneasca in tihna. Acum micalacenii au o singura
dorinta... sa fie liniste in cartier. Numai ca nu
au nici o putere iar protestele lor de-a lungul anilor
au ramas fara nici un rezultat. "Este galagie
foarte mare. Cand trec trenurile nu te mai poti ntelege
cu nimeni. Nici nu mai poti vorbi in casa. Peretii
se scutura de parca ar fi un cutremur. Pana acum ne-
au mintit. Era vorba ca se pun panouri si in veci
nu le-au mai pus. De galagie nu scapam, cred, niciodata.
In veci nu va fi asa cum trebuie. Cea mai mare problema
o avem atunci cand trec trenurile de marfa pentru
ca galagia este foarte mare" spune Cornel
Chetan unul dintre micalacenii care au apartamentul
in apropierea caii ferate. Numai ca pana acum nu a
fost acultat de nimeni. "Raul a deformat constiinta publica" Cei nemultumiti de zgomotul trenurilor care
trec prin cartier nici nu mai au unde sa se planga.
Unul dintre cei care se considera dus de nas de autoritati
este si liderul sindicatului Astra Vagoane Trinity,
Ionel Rusu. El crede ca s-a incercat rezolvarea
problemei numai ca din cauza neseriozitatii nu s-a
ajuns la finalizarea planului. "Povestile
la noi sunt frumoase. La inceput tin de zambete, de
farmece personale si de cald. Din nefericire, panourile
nu s-au instalat. Inconsecventa romaneasca este peste
tot. Majoritatea mai speram inca intr-o aducere aminte
a vremurilor Basescu si vrem sa se faca ordine cu
acest pasaj, sa facem acte de civilizatie in Arad.
Eu sunt sceptic, deoarece romanismul din noi nu-si
dezvolta partile bune; tarele din istorie vin si parca
nu vrem sa ne civilizam. Societatea nu isi doreste
sa faca parte din civilizatie. Raul a deformat atat
de mult constiinta publica ca anormalul a ajuns la
rang de normalitate. Nu o spun ca un joc de cuvinte
sau ca o filosofie in jurul cozii, este o constatare
a realitatii dureroase si a lipsei de pretentii a
oamenilor". Liderul sindicalistilor din cadrul
societatii americane Astra Vagoane din Arad crede
ca situatia nu se va rezolva prea curand. Acesta este
foarte suparat pe autorititi deoarece nu sustin ideile
celor cateva zeci de mii de familii care sunt deranjate
de trenuri. Viceprimarul e suparat, dar nu are ce face La consultarile publice din cartierul Micalaca,
pe langa curatenie si drumuri mai bune, oamenii si-au
dorit liniste. Conducerea Primariei recunoaste ca
aceasta cale ferata este o mare problema dar spune
ca pentru moment nu are cum sa o rezolve. In opinia
viceprimarului Emanoil Voicu, vinovata de situatie
sunt cei de la Regionala CFR Timisoara. Aceasta institutie
ar fi trebuit sa finanteze si panourile dar pentru
ca Micalaca nu este in Timisoara problema a ramas
nerezolvata. Se pare ca mai marii sefi ai regionalei
nu prea au ochi pentru aradeni. Emanoil Voicu spune
ca Primaria nu are ce face. Singura modalitate de
pretest ar fi aceea sa nu dea avizul de preluare al
lucrarii. Dar cine s-ar sinchisi de asta? "Nu ne declinam competenta, pur si simplu
nu avem nici o vina. Regionala CFR Timisoara nu si-a
rezolvat problemele din punct de vedere financiar.
Noi nu am semnat si nici nu vom semna actele prin
care se face predarea lucrarilor. Nu vrem sa semnam
procesul verbal de preluare a lucrarii fara aceste
panouri fonoabsorbante, asa cum le-am cerut noi puse.
De fapt, am discutat cu cei de la regionala si asteptam
sa isi duca la bun sfarsit ceea ce au prevazut. Daca
trebuie sa faca rost de bani este problema lor. Noi
nu vom fi de acord cu o alta varianta. La ora actuala
stiu ca deranjeaza, dar ce pot sa fac? Sa le pun la
trenuri sosete sau roti de cauciuc?" Problema
ca trenurile vor circula si daca Voicu este suparat...
Elena
Monea - Occident
Descoperire
importanta facuta la Liceul "Csiky Gegely"
La
sarbatorirea a 154 de ani de la izbucnirea Revolutiei
din 1848, la liceul maghiar, "Csiky Gergely"
a fost descoperita o fosta placa comemorativa purtand
efigiile poetului Petofi Sandor. Placa, actualmente
montata la liceul maghiar, a fost descoperita in podul
imobilului in vara anului trecut, cand au avut loc
o serie de lucrari de reparatii. Dupa primele cercetari,
placheta pare a fi opera unui cunoscut artist din
perioada interbelica, Arady Zsigmond, stabilit la
Venetia, sculptor care a realizat doua plachete, facute
cadou orasului Arad. Una din ele era dedicata lui
Kosuth Lajos si se afla in colectia Muzeului National
al Ungariei, iar cealalta dedicata lui Petofi
Sandor a disparut. Daca se dovedeste ca placheta descoperita
in podul Liceului Maghiar din Arad este confectionata
de Arady Zsigmond, atunci valoarea ei este una deosebita,
aceasta piesa de patrimoniu putand fi evaluata la
o suma care depaseste chiar, valoarea imobilului in
care se afla. Specialistii muzeografi incearca, in
continuare, sa stabileasca provenienta plachetei.
Ieri,
la Palatul Administrativ a avut loc dezbaterea
publica cu tema "Utilitati in Zona Industriala
Arad" La aceasta au participat primarul
Dorel Popa, prefectul Dan Ungureanu, vicepresedintele
CJA Gheorghe Falca, expertul UE Hill Halcrow, directorul
Agentiei Regionale V Vest Sorin Maxim, consilierul
in Ministerul Dezvoltarii si Prognozei si presedintele-director
de la Bursa Romana de Marfuri, Mircea Filipoiu. Prezentarea
proiectului a fost facuta de Nora Grosan, coordonator
de proiect si directorul SC Proiect SA Arad Gheorghe
Seculici. In rol de moderator a fost viceprimarul
Emanoil Voicu.
O
suta de jandarmi si 60 de pompieri militari in termen
seria de incorporare martie 2002 - au depus, sambata,
de la ora 10,00, pe platoul din fata Comandamentului
de Jandarmi Judetean Arad,- juramantul de credinta
fata de patrie si popor. In fata drapelului de lupta
al unitatii si a reprezentantilor administratiei publice
locale, militarii in termen au fost priviti cu emotie
de cei peste 700 de vizitatori prezenti (parinti,
rude sau prieteni). Pe langa acestia, la eveniment
au mai participat si comandanti ai unitatilor militare
din Ministerul de Interne, 
Impreuna
cu prefectii din alte patru judete ale tarii (Timis,
Sibiu, Brasov si Alba), prefectul Aradului a participat
saptamana trecuta l-a Berlin la o Conferinta guvernamentala
pe problemele etnicilor germani din Romania. Aici
prefectul a fost interpelat, pe tema unui articol
aparut anul trecut, in Buletinul lunar editat de Forumul
Democrat al Germanilor din Romania. In material era
semnalata respingerea dosarelor a circa 200 de persoane
din judetul Arad, care au fost expropriate in anul
1945 pe criterii etnice. Prefectura Arad a considerat,
la acea vreme, ca solicitantii nu pot beneficia de
retrocedarea in natura. Dan Ungureanu spune ca legea
a fost interpretata gresit de predecesorul sau si
spune ca vor fi reanalizate toate dosarele in cauza,
iar legea va fi aplicata. Prefectul a mai fost atentionat
si asupra faptului ca in municipiu nu exista un asezamant
cultural al etnicilor germani si asupra subiectului
privind dotarea necorespunzatoare a Liceului German.
Si in acest caz, prefectul a promis ca va cauta modalitati
de rezolvare. Alta problema luata in discutie a fost
cea asupra formalitatilor vamale prea complicate pentru
intrarea in tara a convoaielor cu ajutoare. Prefectul
a promis ca se va intalni cu conducerea Politiei de
Frontiera si a Vamii, care ar trebui sa desemneze
un om de legatura, care sa se ocupe de ajutoare. Prefectul
si-a exprimat insatisfactia pentru faptul ca judetul
Arad a fost inclus intr-o lumina nefavorabila, desi,
dupa potential, acesta ar trebui sa fie intre cei
care fac doar lucruri bune, si a promis ca va lua
masuri de redresare in acest sens.
De
ani de zile, cei care locuiesc in Micalaca stiu bine
ca cea mai mare problema o reprezinta trenurile care
trec exact prin mijlocul cartierului. S-au cautat
solutii dar toate demersurile au fost in zadar. De
la oameni simpli la parlamentari, cei care au vrut
sa scape de trenurile din cartier s-au lovit de aceeasi
problema: nimeni nu are interesul sa scoata calea
ferata din cartier. Se spunea ca trenuri trec si prin
orase occidentale sau ca ele nu afecteaza de fapt
pe nimeni. Razboiul declaratiilor care a durat ani
de zile acum pare sa fi fost uitat. Autoritatile care
au acceptat sa fie refacut unul dintre podurile problema,
pe care trec trenurile ce traverseaza Micalaca, spuneau
ca gamiturile vor avea acces in cartier doar dupa
ce vor fi instalate panouri fonoabsorbante. De atunci
au trecut mai bine de doi ani iar panourile nu au
aparut. 
La
sarbatorirea a 154 de ani de la izbucnirea Revolutiei
din 1848, la liceul maghiar, "Csiky Gergely"
a fost descoperita o fosta placa comemorativa purtand
efigiile poetului Petofi Sandor. Placa, actualmente
montata la liceul maghiar, a fost descoperita in podul
imobilului in vara anului trecut, cand au avut loc
o serie de lucrari de reparatii. Dupa primele cercetari,
placheta pare a fi opera unui cunoscut artist din
perioada interbelica, Arady Zsigmond, stabilit la
Venetia, sculptor care a realizat doua plachete, facute
cadou orasului Arad. Una din ele era dedicata lui
Kosuth Lajos si se afla in colectia Muzeului National
al Ungariei, iar cealalta dedicata lui Petofi
Sandor a disparut. Daca se dovedeste ca placheta descoperita
in podul Liceului Maghiar din Arad este confectionata
de Arady Zsigmond, atunci valoarea ei este una deosebita,
aceasta piesa de patrimoniu putand fi evaluata la
o suma care depaseste chiar, valoarea imobilului in
care se afla. Specialistii muzeografi incearca, in
continuare, sa stabileasca provenienta plachetei.