"Discutiile
au fost cerebrale si barbatesti", este de
parere presedintele filialei Arad, Dorel Popa
* Deocamdata, postul prefectului nu e vizat de nimeni
- pe fata
* Saptamana aceasta, Dorel Popa va da
socoteala, in calitate de primar, organizatiei PSD "Noi nu am tras la raspundere parlamentarii
PSD de Arad, ci am discutat cerebral, barbateste,
asa cum se discuta in partid, activitatea dansilor",
a explicat Dorel Popa rezultatul intrevederii dintre
alesii partidului de guvernamant si membrii delegatiei
permanente, care a avut loc la finele saptamanii trecute.
Asteptata cu mult interes, intrevederea nu s-a soldat
cu rezultate spectaculoase. Senatorii Sergiu Nicolaescu
si Avram Craciun si deputatul Dan Ionescu au prezentat
un bilant de care presedintele organizatiei judetene
s-a declarat satisfacut. Dorel Popa este multumit
si de activitatea lui Avram Craciun in Comisia de
buget-finante, afirmatie care a nedumerit oarecum
asistenta, avand in vedere ca Aradul va primi, anul
viitor, chiar mai putini bani decat in 2002. "Importanta
a fost activitatea senatorilor dinaintea votarii bugetului.
Rezultatele spectaculoase nu se obtin in cele cateva
minute cand se voteaza", - a detaliat
Dorel Popa, dar raspunsul sau nu e de natura sa convinga
ca s-a facut tot posibilul pentru ca Aradului sa ii
revina o suma mai importanta. S-a pus accent pe faptul
ca parlamentarii nu au dat raportul organizatiei judetene
constransi de filiala, ci au procedat ca atare, fiindu-le
impus de la Capitala.
Presedintele pesedistilor aradeni a spus ca raportul
s-a dat nu pentru obtinerea unui loc pe listele electorale
in campania viitoare, ci pentru ca, la alegerile precedente,
parlamentarii respectivi au fost alesi sa reprezinte
judetul.
De altfel, surse din cadrul PSD ne-au dezvaluit ca
parlamentarii au fost nemultumiti de sintagma "au
dat raportul", ei preferand termenul "informare" Rodica Borza nu vrea acum la Prefectura Comentand speculatiile referitoare la posibila
numire in functia de prefect a consilierului local
Rodica Borza, ea a subliniat: "Nu doresc sa fiu
acum prefectul Aradului!". Primarul Popa a intervenit
si a punctat, diplomatic, ca, deocamdata, nu s-a discutat
in nici un for despre aceasta ipoteza. "Daca
ar putea doamna Borza sa fie prefect? Ar putea, dar
asta este o alta problema. In orice caz, ar fi un
prefect mai bun decat cei care discuta despre aceasta
varianta si sunt gata sa semene orice fel de subiecte
pentru a baga zazanie intre noi, cei din conducerea
PSD. Privim mai sus, va asigur!". Presedintele
PSD Arad a precizat ca, in calitate de primar, va
avea, in aceste zile, o intalnire publica cu membrii
organizatiei, pentru a le explica realizarile si nerealizarile
sale. Vor fi discutate, punct cu punct, promisiunile
din campania electorala. Popa promite ca va raspunde
fiecarei interpelari; pentru ca un numar cat mai mare
de membri sa poata avea acces la intalnire, care se
va organiza la Casa Sindicatelor.
Adina
Cosa - Ziua de Vest
Americanii
au gasit bani pentru salariile angajatilor CET Arad
Primarul
municipiului Arad, Dorel Popa, a anuntat vineri ca
banii promisi de compania americana "Centurymarc",
noul administrator al Centralei Electro-Termice (CET)
din localitate, pentru plata salariilor angajatilor
unitatii au fost virati in contul centralei. Vestea
a venit pe fondul unor nemultumiri exprimate in mai
multe randuri de cei 700 de angajati ai CET Arad,
care au sustinut ca asocierea administratiei locale
cu compania americana "Centurymarc"
LLC nu ar fi de bun augur si ca ar duce la falimentul
centralei. Salariatii CET Arad si-au primit salariile
inca din 13 noiembrie, prin intermediul unui credit
bancar contractat de conducerea unitatii, pentru a
se asigura in cazul in care banii de la noul administrator
nu veneau la timp. Popa a afirmat insa ca firma americana
a virat sumele necesare pentru plata salariilor acestora,
respectiv 250.000 de dolari. De altfel, "Centurymarc"
LLC ar fi trebuit sa puna suma de 10 milioane dolari
la dispozitia CET Arad - singura unitate de acest
fel administrata de o firma straina - inca din data
de 25 octombrie a.c., dupa cum este stipulat in contractul
de asociere cu Consiliul Local Arad.
Romania
Libera
Ion
Ganda, seful Serviciului de Evidenta Informatizata a Persoanei,
explica:
-
"Din costul total al pasaportului, numai 30.000
de lei sunt ai nostri" Unul dintre serviciile cu care cetateanul
se confrunta adesea, este Serviciul de Evidenta Informatizata
a Persoanei. Cum, de mai bine de o luna, angajatii
din cadrul acestuia sunt functionari publici civili,
am considerat ca o discutie cu comisarul sef Ion Ganda,
seful S.E.I.P. Arad, se impune cu prisosinta.
– Domnule comisar - sef, cand a luat fiinta Serviciul
pe care il conduceti? - Serviciul de Evidenta Informatizata a Persoanei
a luat fiinta in anul 2000, prin unirea Serviciului
de Pasapoarte cu Serviciul de Evidenta a Populatiei
si o parte a Serviciului de Politie Rutiera, anume
partea aceea de inmatriculari si de permise de conducere.
Actualul Serviciu de Evidenta Informatizata a Persoanei
a luat fiinta din nevoia de a pune in aplicare conceptul
de ghiseu unic, care presupune sa mergem cu serviciile
noastre pana la usa cetateanului. - Adica? - La toate Serviciile de Evidenta Informatizata
a Persoanei pe care le avem in orasele din judetul
Arad, primim cereri atat pentru carti de identitate,
cat si pentru pasapoarte, inmatriculari auto sau permise
de conducere. Cetatenii nu mai au nevoie sa vina la
Arad, sa piarda bani cu transportul, sa stea la cozi
interminabile, pentru ca s-au adunat oameni din tot
judetul, ci, dau un exemplu, cel care locuieste la
Sebis merge la formatiunea noastra din Sebis, isi
depune acolo actele si nu mai este nevoie sa vina
la Arad pentru toate acestea. Practic, omul isi depune
actele acolo, la Sebis, ca tot am luat acest exemplu,
colegii nostri vin apoi la Arad, ne aduc actele, noi
producem documentele respective si le trimitem acasa,
iar cetateanul le ridica tot de acolo. - Cat dureaza tot acest proces? - Bineinteles, aceste lucruri nu se pot face in
regim de urgenta; termenul este, de pilda, de 20 de
zile la pasapoarte si de 30 de zile la celelalte documente. - Mai exista un "cordon ombilical" intre
Serviciul dumneavoastra si
Ministerul de Interne, stiut fiind ca acum sunteti
functionari publici civili? - Sigur ca da. Noi suntem functionari publici
in cadrul Ministerului de Interne. In cadrul M. I.
exista mai multe structuri, cum este Politia, Jandarmeria,
Politia de Frontiera, Pompierii, Arhivele Statului
si noi, Serviciul de Evidenta Informatizata a Persoanei,
care ne subordonam Directiei Generale de Evidenta
Informatizata a Persoanei, de la Bucuresti. - Cum ramane cu drepturile pe care le aveati pe
vremea cand erati ai Ministerului de Interne? - Prin noua lege cu privire la Statutul Politistului,
intr-adevar, sunt prevazute atat drepturi, cat si
obligatii. Dintre drepturi, as aminti salariul lunar,
ajutoare sau alte drepturi banesti, in cuantumuri
care se stabilesc prin lege, dreptul la uniforma,
echipament specific, alocatii pentru hrana, asistenta
medicala si psihologica, proteze, precum si medicamente
gratuite. - Ce ne puteti spune despre uniforma? Ce uniforme
purtati? - Noi avem o uniforma pe care am avut-o si pe
timpul cand eram politisti, pentru ca de mai bine
de o luna, asa cum stiti, suntem functionari publici,
iar uniforma respectiva era uniforma de politisti.
Acum, uniforma asta, prin ordin, putem sa o folosim
pana cand vom primi noile uniforme. - La cate obiecte de vestimentatie aveti dreptul? - La noi sunt trei categorii de functionari, dar
haideti sa ne referim doar la ofiterii de Politie,
care acum sunt subinspectorii, inspectorii, inspectorii
principali si subcomisarii, comisarii etc. Au dreptul
asa: la o sapca de iarna pe o durata de trei ani,
o sapca din stofa pentru vara tot la trei ani, o caciula
la sase ani, un costum din stofa (sacou si doi pantaloni
lungi) la trei ani, un costum din stofa tergal (sacou
cu doi pantaloni lungi), de asemenea la trei ani,
un pulovar in „v" la trei ani, patru camasi gri-bleu
la doi ani, doua camasi albe la opt ani etc. - Ce probleme, mici sau mari, ati identificat de
cand activati in aceasta forma, de functionari publici
civili? - Practic, nu s-a schimbat nimic. Activitatea
noastra se desfasoara in aceleasi conditii, volumul
de munca este acelasi, sarcinile tot noi trebuie sa
ni le indeplinim, nu s-a schimbat absolut nimic, nici
macar, spre bucuria noastra, nu s-a umblat la salarii. - Daca tot nu s-a schimbat nimic in activitatea
dumneavoastra, care este, totusi, «hazul» schimbarii
in functionari publici civili? - Se spera ca, fiind functionari publici, va exista
posibilitatea sa obtinem de la societatea civila locala,
care are interesul sa imbunatateasca aceste servicii,
anumite fonduri ce vor permite o imbunatatire a activitatii
cu publicul pe domeniul nostru de activitate. - Cum ramane cu banii pe care ii incasati, dvs.
fiind un serviciu, nu-i asa, productiv. Unde merg
ei? - Va dau un exemplu ce se poate constitui intr-un
raspuns perfect la intrebarea dvs. Un pasaport costa
862.000 de lei. Din acesti bani, 547.000 de lei este
costul pasaportului in alb, al carnetului, propriu-zis. - Trebuie sa va intrerup. Cine-l face la pretul
acesta? - Pretul este echivalentul in euro al pretului
producatorului, care, din cate stiu eu, este din Germania. - Sa revenim, va rog! - Da. 285.000 de lei sunt bani care merg la bugetul
de stat, pentru serviciile prestate de noi. Practic,
se numeste taxa consulara si merge la buget. Mai raman
30.000 de lei, care sunt bani pentru munca noastra
efectiva, pentru serviciile prestate de noi. - Si ce parere aveti despre acest lucru? - Cu aceasta suma minimala nu putem, zic eu, sa
prestam niste servicii de cea mai buna calitate. Nu
avem o tehnica la indemana cu care sa ne desfasuram
in cele mai bune conditiuni activitatea. Calculatoarele
noastre sunt destul de perimate, lucram cu niste 486-uri
si avem chiar si un 386 pe undeva, de care ne mai
folosim, sunt conditii tehnice pe care le-ar refuza
si copiii. - V-au vizitat, recent, un grup de politisti ame-ricani... - Da, le-am prezentat ce inseamna Serviciul nostru,
cum functioneaza birourile noastre, le-am prezentat
activitatile desfasurate de noi, au ramas surprinsi
ca reusim, cu un efectiv redus de oameni, sa acoperim
toate activitatile pe care trebuie sa le ducem la
indeplinire. Vazand aparatura cu care lucram, ne-au
propus sa ne ofere tehnica pe care o schimba dansii,
dar sa nu consideram oferta ca pe o jignire. Ei vor
doar sa ne ajute. Pentru ca tehnica pe care ei o schimba
anual este mult mai buna decat ceea ce avem noi aici
in dotare. - La americani cat dureaza pana obtine omul un
pasaport? Tot 20 de zile? - Nu am discutat asta, dar as spune aici ca, desi
termenul este la noi de 20 de zile, se poate obtine
documentul si dupa numai opt zile. As face un apel
chiar, ca toti cei ce si-au depus actele pentru obtinerea
unui pasaport si nu si-au ridicat actul, sa vina sa
o faca. Nu mai avem unde sa le depozitam. - Daca ati avea o putere deplina de a pune la punct
ceva in domeniul dvs., ce ati face? - Chiar acuma se discuta despre noua carte de
identitate, care sa tina loc si de pasaport si de
permis de conducere, exact cum au cetatenii americani
"green card-ul". Cred ca asta ar
fi o prioritate a Serviciului meu, dar cred ca ar
trebui sa ne ocupam si de dotare, fiindca, desi suntem
un serviciu de evidenta informatizata, inca mai avem
multe operatiuni manuale, de care trebuie sa scapam. - Ce ar fi bine sa stie aradenii? - Sa se uite in actele de identitate proprii,
in special in buletine. 17.000 de aradeni vor constata
ca sunt cu aceste documente expirate. Si sa vina sa
se puna in legalitate. - Va multumesc.
Eugenia
Bardas - Adevarul
Nadas,
satul unde localnicii au cate doua gospodarii
Drumul
spre sat, venind dinspre barajul de la Taut,
strabate o vale pitoreasca. Neasfaltat decat pe o
portiune de cativa kilometri, acesta este practicabil
totusi si, dupa gramezile de piatra de pe margine
care urmeaza a fi imprastiate pe drum va deveni si
mai accesibil. Satul, care este asezat la vest de
dealul Crucitu (situat la poalele Muntilor Zarandului),
a fost infiintat cu secole in urma de taranii rornani
refugiati in adancurile muntilor si padurilor din
cauza asupririi sociale si nationale din acesta parte
a tarii. Casele sunt, in marea lor majoritate, "batranesti",
varuite in culori frumoase, incremenite parca
in trecut. De altfel, senzatia care te copleseste
cand ajungi la
Nadas este aceea ca acolo timpul s-a oprit in
loc. Ulitele largi, desfundate, ograzile oamenilor,
in care se zareste agoniseala de peste an, dau satului
acea atmosfera specifica romanelor lecturate (mai
mult sau mai putin obligatoriu) in anii de liceu.
Desi acum un secol se practica aici extragerea aramei,
iar urme ale minelor, numite in trecut "bai",
se mai pot vedea si astazi in Valea Slatinei, Valea
Chilodiei si Valea Valcuta, acum localnicii sunt in
marea lor parte agricultori. Biserica satului, din piatra, isi "spune", la randul
ei, povestea. Astfel, aveam sa aflam ca in anul 1734
a fost tarnosita o biserica de lemn, cu hramul "Sfintii
Apostoli Petru si Pavel" . In urma cererii
credinciosilor, la 30 iunie 1768, Parohia primeste
aprobare pentru a construi un nou locas
de cult. Acesta, construit tot din lemn, a primit
hramul celui vechi si abia in anul 1904 a fost inlocuit
cu actuala biserica, ce este construita din piatra.
Biserica din piatra, locul unde credinciosii se apleaca
in fata celor sfinte, poarta tot hramul celei dintai,
tarnosita la 1734. Localnicii, ocupandu-se cu agricultura si cresterea animalelor,
dau localitatii o caracteristica aparte. Astfel, desi
gospodariile sunt grupate pe vatra satului, pe vaile
si coamele dealurilor din preajma se afla, risipite,
aproape inca o data atatea case cate se afla in Nadas.
De lamurit asupra fenomenului... ne-am lamurit ulterior,
cand, pe drumul spre casele risipite, am intalnit
o femeie. Aceasta, privindu-ne initial suspicioasa,
a acceptat sa urce in masina. Am luat-o cu noi, vreme
de cativa kilometri. Maria Morar mergea, dupa spusele
sale, la salas. Ne-a spus apoi ca aproape fiecare
gospodar are cate o casa afara din sat, la marginea
finetelor sau a ogoarelor, careia ii spun salas. Acolo,
de regula, se strang initial bucatele de pe holde
sau se cresc animalele. Femeia are 72 de ani si, zilnic,
face drumul de acasa pana la salas. Asta a facut o
viata intreaga, in care a muncit necontenit. Si nu
fara folos: "Avem si noi masina, la Arad"
- a spus, mandra, femeia, ai carei copii au parasit
vatra satului pentru a vietui la oras. Am lasat-o
pe Maria Morar langa cararea ce ducea la salasul de
pe coama dealului. Ne-a multumit frumos si s-a departat,
incet, cu pasi marunti, batranesti. A doua zi avea
sa-si reia drumul, pe jos, de acasa pana la salas
si vicevcrsa, intr-un periplu care i-a marcat intreaga
viata. Am lasat in urma Nadasul, la fel de incremenit
in trecut cum l-am si gasit, intr-o splendida zi de
toamna, saptamana trecuta. Trecerea noastra prin acel
loc binecuvantat avea sa fie uitata inca de a doua
zi, cand, harnici, oamenii isi vor relua muncile de
zi cu zi.
Orlando
Toader - Agenda zilei
Steaua,
zdrobita la Arad
Inaintea
importantului joc cu Steaua, lumea fotbalului a privit
cu zambete si retinere atat increderea afisata de
Ionut Popa - daca elevii sai se vor darui in
joc ca la Bacau, nu le poate scapa victoria -, cat
mai ales declaratiile fulminante ale directorului
tehnic Gheorghe Boruga, care anticipa un incredibil
3-0 pentru aradeni, promitand ca UTA o va face de
ras pe Steaua in fata intregii tari. Cu toate acestea,
desfasurarea jocului de sambata a aratat ca tehnicienii
"Batranei Doamne" nu au visat. UTA
a intrat pe teren fara complexe, desi cativa componenti
nu erau total refacuti dupa accidentari recente.
A surprins curajul lui Ionut Popa de a incepe jocul
cu o linie de atac formata din Njock, care a facut
doar vreo trei antrenamente inainte de joc, si Petrus
Manta, si el in refacere dupa o accidentare mai veche.
Cu toate acestea, UTA, cu o garnitura solida, cu gabarit,
a facut fata jocului de pase dintr-unul practicat
in mare viteza de Steaua, rezolvand cu calm ruperile
de ritm bucurestene care aduceau mingea rapid spre
poarta aradeana. Mai mult, UTA a pus probleme de la
inceput apararii steliste, fara a se intimida de jocul
dur al lui Falemi, care s-a ales cu un "galben"
si cu numeroase alte faulturi dure la activ. Tonul
ratarilor a fost dat de ghinionistul Petrus Manta,
care a ratat o ocazie in minutul 7. In minutul 19,
dupa o faza rapida, stadionul a sarit efectiv in aer:
Njock a reusit sa puncteze dupa o faza construita
din cateva pase si o centrare perfecta in careu. Dupa
cateva minute, tot Manta a ratat incredibil majorarea
scorului. Steaua a iesit mai puternic la joc, dar
pana la pauza, in afara catorva ratari, nu s-a mai
intamplat nimic. Repriza a doua a inceput pentru aradeni
fara Njock, dar cu ex-stelistul Marius Vintila pus
pe fapte mari. El a acoperit o banda larga de teren,
pe care l-a "arat" efectiv, incercand
sa arate stelistilor ce au pierdut cand l-au lasat
sa plece. Tabela a fost inchisa in minutul 80, de
Nagy, din penalty. Panaitescu a prins o minge aproape
de mijlocul terenului si a patruns singur spre poarta
lui Tudor care, in postura de ultim aparator, l-a
oprit prin fault in careu. Au urmat eliminarea portarului
stelist si penalty-ul transformat cu siguranta de
Robert Nagy in plasa portii lui Nae, intrat neancalzit
pe teren. Economia jocului a mai consemnat, in repriza
secunda, o noua ratare imensa semnata de acelasi Petrus
Manta, care a si fost inlocuit cu Ianu. Urmeaza 3-0
Stadionul aradean a fost arhiplin, sute de microbisti
stand si in afara arenei pentru ca nu au prins un
bilet. Desi jocul a fost televizat in direct, zeci
de alti iubitori de fotbal au vizionat partida de
la balcoanele blocurilor din jurul stadionului. Steaua
a prezentat o galagioasa galerie, care a produs oarecum
necazuri fortelor de ordine, aruncand cu fumigene
spre o parte a publicului aradean din fata tribunei
oficiale. Inainte de meci, duelul galeriilor a avut
un punct comun, cu aceeasi scandare deja traditionala
la adresa marilor rivale Dinamo si Poli, care le-a
reunit pentru scurt timp. Tot inainte de joc, galeria
UTA a primit un steag marcand infratirea cu galeria
"Steagului" din Brasov. Un moment
inedit in repriza a doua i-a avut protagonisti
pe pompierii de garda la stadion. Chiar in fata tribunei
a doua si a mesei presei au luat foc numeroasele confetti
si suluri de hartie multicolora aruncate din belsug
de galerie. Interventia pompierilor a generat un fum
alb gros si inecacios, care timp de vreo 10 minute
a ingreunat vizionarea partidei, pana cand un pompier
a venit cu traditionalul furtun cu apa care a lichidat
si focul, si fumul.
Dupa joc, la conferinta de presa, Victor Piturca si-a
ascuns cu greu supararea pentru rezultatul care, dupa
cum a recunoscut, a indepartat pe Steaua de obiectivul
principal, titlul de campioana. El a apreciat forta
de lupta a echipei aradene. Ionut Popa, antrenorul
aradenilor, a apreciat daruirea intregii echipe. "Cel
mai bun rezultat pentru noi in acest campionat a fost
ca nu am luat gol", a declarat tehnicianul,
care a mai spus ca nu se teme de eventuale sanctiuni
din partea directorului tehnic, Gheorghe Boruga, pentru
ca UTA nu i-a respectat pronosticul. "Nu cred
ca mai vorbeati cu el daca era 3-0",
a spus, in hohotul de ras al ziaristilor, Ionut Popa.
Cum UTA a invins Steaua si cu 10 ani in urma, tot
sub conducerea sa, cu 1-0, Ionut Popa a apreciat ca
peste alti 10 ani scorul va fi, logic, 3-0.