Acest
serviciu este in stadiu experimental. Va rugam sa ne transmiteti
orice observatii la adresaflorin@virtualarad.net.
In fiecare dumineca puteti urmari restropectiva stirilor
saptamanale, accesand stream-ul pentru modem de 56K.
Proiectele
aradene s-au lovit de refuzuri si promisiuni
Ministrul
Mitrea s-a aratat insensibil la necesitatile judetului Vizita ministrului Transporturilor la Arad a oferit
autoritatilor locale prilejul de a prezenta necesitatile
ce depind ca finantare de ministerul pe care Miron
Mitrea in conduce. Reprezentantii Primariei,
Consiliului Judetean si
Prefecturii i-au inmanat lui Miron Mitrea mape
cu proiectele care ar trebui sprijinite de MLPTL.
Primaria a inclus (se pare) pe lista proiectelor
CET Arad si facilitatile la transportul carbunelui,
Autostrada, Centura de legatura, Terminalul Cargo
si Aeroportul.
Consiliul Judetean a cerut, de asemenea, sprijin pentru
Aeroport (prelungirea pistei de decolare-aterizare
cu 500 de metri). CJA a cerut bani si pentru drumurile
si podurile locale, tratamentele bituminoase la drumurile
nationale, alimentarile cu apa ale satelor, canalizarea
menajera si statiile de epurare. Pe lista au fost
trecute si alte probleme, ca reluarea cursei Bucuresti-Arad-Stuttgart
(la cererea agentilor economici din
Zona Libera Curtici), sau trecerea unor drumuri
judetene in categoria drumurilor nationale. La conferinta
de presa, mass-media a ridicat si problema finantarii
pentru modernizarea Garii CFR Arad. Miron Mitrea a
punctat ca exista, la nivel de minister, un proiect
de modernizare a 15 gari, insa Gara Arad nu face parte
dintre ele. S-a subliniat ca statia CFR Arad este
deja in proces de modernizare (din surse proprii!),
proiectul (cu finalizare in 2003) ridicandu-se la
79 de miliarde de lei. Cererea de reducere a costurilor
la transportul carbunelui pentru CET Arad a primit,
ca raspuns, un NU categoric, iar reclasificarea drumurilor
locale a fost si ea privita "rautacios".
"Descalific intentia unor judete de a clasifica
drumurile judetene in drumuri nationale, pentru ca,
in definitiv, e vorba de aceeasi cantitate de bani"
a punctat Miron Mitrea.
Reabilitarea drumurilor judetene nu se va face cu
sprijin de la minister, Miron Mitrea amintind (in
schimb) de actul normativ privind taxele de drum,
potrivit caruia o parte din taxa de greutate, introdusa
pentru maqinile care depasesc 7,5 tone, urmeaza a
fi dedicata judetelor pentru repararea infrastructurii.
In definitiv, ministrul a respins mai toate cererile,
punctand ca "sansa Aradulul sta in programul
Sapard si in capacitatea sa de a promova proiectele,
desi stiu ca pe masura 2.1 Aradul nu sta bine" Ministrul s-a aratat binevoitor doar fata de proiectul
By-pass (centura ocolitoare a Aradului) si fata de
construirea, in acest an, 8.500 de locuinte pentru
tineri. De interes au beneficiat si cele 10 amplasamente
pentru salile de sport din Arad (un proiect al MLPTL).
Autostrada s-a dovedit subiectul favorit al ministrului,
300 de milioane de euro urmand a fi alocate in septembrie.
Se pare ca ministrul s-a aratat dispus sa sprijine
si prelungirea pistei de la Aeroport (daca aceasta
investitie va fi cuprinsa in bugetul anului viitor),
garantand Aradului sase miliarde de lei la rectificarea
bugetara si alte doua miliarde pentru lucrarile legate
de a alimentarile cu apa. Dar, despre aceste promisiuni
vom reveni.
Adriana
Barbu - Observator
Fabrica
de vagoane Arad va produce automotoare Siemens
Daca
in momentul privatizarii
Astra Vagoane Calatori se afla in pragul falimentului,
acum situatia sa financiara s-a imbunatatit. Pierderea
contractului in urma cu un an si jumatate cu firma
Bombardier in favoarea uzinelor de la Craiova si faptul
ca SNCFR nu avea bani sa cumpere cel mai modern vagon
de clasa produs in Europa de Est, AVA 200 Corail,
parea practic falimentul firmei. Fabrica s-a redresat
si se pare ca in curand va avea sansa sa produca automotoare
diesel Siemens.
In prima etapa vor fi construite 67 de automotoare,
urmand in cadrul respectivului program sa se ajunga
la 120. Ministrul Transporturilor, Miron Mitrea, a
promis ca va aloca fonduri pentru constructia a 7
vagoane moderne tip AVA 200 Corail la uzinele aradene.
Astra Vagoane Calatori se va bucura de sustinerea
ministerului, a asigurat Miron Mitrea.
Intregul parc de vagoane al SNCFR trebuie modernizat,
a concluzionat ministrul Mitrea. Tot la Astra Vagoane
Calatori Arad vor fi modernizate 40 de vagoane de
metrou. Directorul general, Valer Blidar, a declarat
ca intr-un an si jumatate spera ca va reusi sa achite
creditul guvernamental luat pentru AVA 200 Corail.
Majoritatea componentelor vagonului au fost asimilate
si, dupa finalizarea celor 50 de vagoane Corail, pretul
acestora va scadea, deoarece componentele nu vor mai
fi importate, ci produse in Romania.
Liliana
Brad - Romania Libera
Proiect
pentru reabilitarea persoanelor cu handicap
In
judetul nostru exista aproximativ 800 de persoane
cu handicap. Pentru a se reduce acest fenomen, Asociatia
Handicapatilor Neuromotor (A.N.H.R.) - fitiala Arad
- va derula timp de patru luni un proiect numit "Anuntul
handicapului". Proiectul - printre primele
de acest gen din Romania - reprezinta un punct de
plecare in promovarea drepturilor copiilor cu handicap,
in prevenirea abandonarii si institutionalizarii acestora.
Acesta a fost subiectul abordat la conferinta de presa
ce a avut loc, ieri, la sediul A.N.H.R. - filiala
Arad. Monica Antoci - presedinta A.N.H.R. Arad a subliniat
ca fiecare familie in care se naste un copil ar terbui
anuntata de catre medic, inca din primele saptamani
de viata ale copilului, daca acesta are probleme de
ordin neuromotor sau de alt gen, pentru a se putea
lua masurile necesare. "Daca mamele sunt anuntate
din timp pot face mai mult pentru copiii lor. In unele
cazuri, daca se aplica tratamentul necesar acestia
isi pot reveni in totalitate."
Monica Antoci sustine ca in Romania sunt foarte putine
maternitati in care "anuntul handicapului"
se face cu profesionalism. In unele cazuri chiar daca
parintii sunt anuntati ei nu stiu cum sa procedeze.
De aceea, foarte multe din familiile care au probleme
de acest gen isi abandoneaza copiii in maternitati
sau se despart. Proiectul va incepe de saptamana viitoare.
Unul dintre obiectivele principale ale acestuia este
informarea, comunicarea si educarea persoanelor implicate
direct in aceasta problema (medicii in special) pentru
schimbarea atitudinii si institutionalizarea acestora.
Acest program se adreseaza familiilor cu situatie
de risc, specialistilor din cadrul Spitalului de Obstetrica-Ginecologie
- sectiile nou-nascuti si de prematuri, Spitalului
de Pediatrie - sectia neuropsihiatrie infantila -
recuperare medicala, Directiei Generale pentru Protectia
Drepturilor Copilului Arad, Directiei de Asistenta
Comunitara Arad, Inspectoratului de Stat Teritorial.
pentru Persoanele cu Handicap si organizatiilor neguvernamentale
care au ca obiect de activitate protectia copilului
in dificultate. Preesedinta A.N.H.R. mai adauga ca
de saptamana viitoare, cand se va "inaugura"
proiectul, va incerca sa ia legatura cu medicii
de familie si medicii psihiatii. Dupa ce ii va contacta
pe acestia, va organiza o masa rotunda in timpul careia
se va discuta acest subiect.
Nadia
Bodran - Adevarul
Pentru
a ajunge in spatiul Schengen, aradenii se transforma in
turisti definitivi
"Luati
si voi niste fete de turisti" Sandu Ionescu are 52 de ani. Unii ar zice
ca este cam batran pentru a pleca din tara si a incepe
o viata noua, insa el nu este deloc de acord cu asta.
"Ma simt inca in putere. Nu vreau sa raman
acolo de tot, dar vreo patru cinci ani tot stau. Sa
strang un ban, sa am batranetile mai linistite",
spune babatul. In prezent, Sandu vrea sa ajunga
din nou, pe taramuri iberice."Vroiam demult
sa plec. Eu am terminat scoala de sudori, dar stiu
sa fac de toate, de la mecanica auto la zugravit,
montat gresie si faianta si instalatii de tot felul.
Nici de la agricultura nu ma dau in laturi. De munca
aveam si in tara, dar nu eram deloc multumit cu ce
castigam. Deci, dupa cum va spuneam, imi intrase de
mult ideea asta in cap. Doar ca ba n-aveam bani, ba
aveam o problema in familie, ba nu imi dadeau astia
viza. Adevaru-i ca nici nu prea aveam moaca de turist",
isi aduce aminte Sandu. Dupa ridicarea obligativitatii
vizelor turistice pentru romani, barbatul si-a dat
seama ca visul lui este aproape de realizare. "M-am
pregatit sufleteste vreo doua saptamani, dupa care
am inceput sa ma interesez care era cea mai simpla
si mai ieftina metoda de a ajunge in Vest. Si n-am
cautat-o mult: o agentie de turism din Timisoara oferea
niste asa-zise excursii, mai mare rasul. Cu 150 -
200 de dolari, te duceau in Spania sau in Italia.
Oamenii iti spuneau pe fata: intrare garantata in
spatiul Schengen, dar imbracati-va si voi mai curat,
radeti-va, luati niste fete asa, mai de turisti...".
Sandu Ionescu povesteste ca s-a inscris in excursia
pentru Barcelona. Dupa cum isi aduce aminte, totul
a fost un adevarat tur de forta: plecarea din Bucuresti
dimineata, sosirea in Barcelona peste 48 de ore. Pe
drum, mici popasuri pe autostrada. In rest, mers,
mers si iar mers. "La destinatie, doua nopti
de cazare, dupa care ar fi urmat plecarea inapoi.
"Din tara am pornit vreo treizeci si cinci. Pot
spune cu mana pe inima: toti erau ca si mine, adica
cu gandul sa scape de mizeria din tara. Oameni de
toate varstele, din toate partile Romaniei. Intr-adevar,
dupa cum ne-au promis, lagranita nu am avut
nici o problema. Nici cu romanii, ca se zvonea ca
s-ar putea sa nu ne lase sa trecem, nici cu austriecii.
Din toti asa-zisii turisti s-au intors acasa vreo
doi-trei, carora nu le-a placut Spania sau nu s-au
inteles cu aia la care venisera. Restul am ramas pana
ne-a prins politia hoinarind pe strazi in cautarea
unui loc de munca si ne-a facut sa ne hotaram sa ne
intoarcem acasa. Noroc ca stiam ca autocarul cu care
am venit se va intoarce cu un alt transport de fraieri
si ne-am linistit ca avem cu ce sa venim acasa"
ne-a povestit Sandu Ionescu. Cat costa fentarea granicerilor Schengen? Pentru cei care s-au saturat de viata romaneasca
sau pur si simplu simt ca nu mai pot si trebuie sa
plece distractia costa. Este destul de greu sa ajungi
dincolo, chiar daca nu mai trebuie viza. Trebuie sa-ti
cumperi bilet dus-intors, sa ai cel putin 500 de euro
la tine si sa demonstrezi si ca ai cazarea asigurata.
Chiar daca indeplinesti conditiile, te pot opri la
granita, mai ales italienii, care sunt tare ai dracului.
Pe cand daca ai plecat cu o agentie de turism, nu
te intreaba nimeni de nimic. Plecarea definitiva din
tara prin fentarea granicerilor Schengen ar costa
cam 250 de dolari. Atat se ridica pretul unei excursii
la Roma, cu trei nopti de cazare. Sau alte sume, variind
intre 200 si 500 de dolari, sume in schimbul carora
cel care doreste sa ajunga in spatiul mult visat primeste
calitatea de turist... definitiv.
Paula
Bulzan - Occident
Exploatarea
pepinierelor viticole si pomicole se impoziteaza
Declaratia
de impunere se depune pana la 30 iunie Cultivarea si valorificarea florilor, legumelor
si zarzavaturilor, in sere si in solarii, precum si
a arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor,
exploatarea pepinierelor viticole si pomicole se impoziteaza
din acest an, conform OG 7/2001, intrata in vigoare
de la 1 ianuarie 2002. "Persoanele fizice
care obtin venituri din astfel de activitati au obligatia
sa depuna, la organul fiscal pe raza caruia se afla
terenul, declaratia de impunere privind veniturile
din activitati agricole", a declarat in cadrul
unei conferinte de presa directorul Directiei Generale
a Finantelor Publice, Gavril Chis. Aceasta declaratie
se depune anual, pana la data de 30 iunie a anului
fiscal, pentru anul in curs. In termen de 30 de zile
de la primirea declaratiei, organul fiscal va emite
si transmite contribuabilului decizia de impunere
pentru veniturile din activitati agricole, pe baza
careia se vor efectua platile in doua transe egale,
pana la 1 septembrie, respectiv 15 noiembrie. Contribuabilii
depun cate o declaratie pentru fiecare loc de realizare
a venitului, respectiv pentru fiecare localitate pe
raza careia se afla terenul. Impozitul datorat pentru
anul in curs se calculeaza prin aplicarea unei cote
de 15% asupra venitului net, stabilit pe baza de norme
de venit corespunzatoare tipului de activitate desfasurata,
impozitul fiind final, deci nu se globalizeaza cu
celelalte venituri obtinute de persoana respectiva.
Normele de venit pentru cultivarea si valorifiearea
florilor in sere si solarii este de 3,6 milioane lei/ar/ciclu,
la fel si pentru plantele decorative, iar in cazul
cultivarii si valorificarii legumelor si zarzavaturilor,
norma de venit este de 2,2 milioane lei/ar/ciclu.
Pentru cultivarea si valorificarea arbustilor norma
este de 9,6 milioane, pentru ciuperci 25,2 milioane
lei, pentru exploatarea pepinierelor viticole 3,2
milioane lei, iar pentru cele pomicole 5,7 milioane
lei.