CHF,
sucursala Arad, a acordat imprumuturi de peste 670.000 dolari
87
de IMM-uri au beneficiat de credite Reprezentantii CHF Romania si-au prezentat ieri,
in cadrul unei conferinte de presa, gazduita de primarul
Aradului, Dorel Popa, proiectele pe care le deruleaza
in tara noastra si, mai ales, in judetul nostru. CHF
este prezenta in Romania din anul 1994 si deruleaza
programe de microfinantare in doua sectoare: afaceri
si locativ. "Rolul CHF are rol de catalizator
pentru crearea unei largi confederatii de ONG- uri
romanesti care promoveaza si sprijina activ dezvoltarea
economica a comunitatilor romanesti", afirma
directorul de dezvoltare CHF, Monica Misca. Sucursala
din Arad, infiintata in anul 1999 a incheiat parteneriate
cu patru ONG-uri, acordand peste 670.000 dolari in
credite, 224 de imprumuturi. Staf-ul CHF a facut si
o prezentare a proiectului INED (Integrarea Organizatiilor
Neguvernamentale in Procesul de Dezvoltare Economica
Locala). Proiectul respectiv se deruleaza in sapte
judete, printre care se numara si Aradul. Produsele
de microcreditare oferite se structureaza in microcredite
pentru IMM-uri, imprumuturi locative de grup si imprumuturi
pentru persoane fizice. Primele doua tipuri de produse
sunt acordate prin intermediul parteneriatelor stabilite
de CHF Romania in judetul Arad cu Clubul - Intreprinzatorilor
Aradeni, Asociatia Intreprinzatorilor Mici si Mijlocii,
Asociatia Comerciantilor si Uniunea Locala a Asociatiilor
Locative. Imprumuturile catre persoanele fizice au
fost posibile prin crearea unei institutii financiare
comunitare (Casa de Ajutor Reciproc a Asociatiilor).
In perioada iulie 1999- decembrie 2001 judetul Arad
a beneficiat de imprumuturi totale de peste 670.000
dolari, acordand credite pentru 87 de IMM-uri, 60
de imprumuturi locative de grup si imprumuturi pentru
69 de persoane fizice.
Ministerul
Turismului scoate la "mezat" doua unitati
turistice aradene
Turismul
este considerat de actualul
Guvern sector prioritar, iar potrivit programului
de guvernare, obiectivul strategic in domeniu este
relansarea rapida si durabila. Desi se estima ca procesul
de privatizare sa fie finalizat la sfarsitul anului
trecut, ministrul turismului a dat un alt termen pentru
realizarea privatizarii tuturor unitatilor turistice,
finele lunii martie 2002. Portofoliul de societati,
care urmeaza sa fie privatizate, al
Ministerului Turismului cuprinde si doua societati
aradene: SC Ardealul SA si SC Moneasa SA.
La SC Ardealul SA, ministerul detine pachetul majoritar,
72,624 % din actiuni, in timp ce la SC Moneasa SA
procentul apartinand ministerului este de 28,620.
Cristian Burtan, seful Serviciului Privatizare, din
cadrul Ministerului Turismului, ne-a declarat ca,
deocamdata, nu detine date concrete legate de privatizarea
celor doua unitati. "Inca nu s-a hotarat nimic.
In ceea ce priveste hotelul Ardealul, se asteapta
expirarea termenului pentru depunerea notificarilor,
conform Legii 10/2001, deoarece s-a inregistrat o
notificare, si dupa aceea, rezolvarea acesteia. La
SC Moneasa SA va trebui facuta o majorare de capital".
Conform aceluiasi program, se va pune accent si pe
dezvoltarea turismului rural prin scutirea de la plata
impozitului pe venit, respectiv pe profit, pe o perioada
de zece ani, reducerea cu 50% a tarifelor percepute
pentru obtinerea si prelungirea certificatelor de
clasificare a pensiunilor turistice si agroturistice.
Angajatii
CET solicita oprirea centralei
Sindicalistii
se gandesc la greva Sindicatul energeticienilor a convocat, marti,
o conferinta de presa, in care reprezentantii muncitorilor
si-au facut publica nemultumirea fata de decizia primarului
Dorel Popa ca municipalitatea sa preia CET. "La
intalnirea cu domnul primar, intrebarile noastre nu
au fost rasplatite cu raspunsuri pe masura. Nu exista
o strategie energetica pentru viitor si nici un studiu
de fezabilitate in baza caruia primarul sa solicite
Hotararea de Guvern", a precizat Traian Deliman,
liderul Sindicatului Energia. Sindicalistii au acuzat
faptul ca Dorel Popa nu le-a putut prezenta bonitatea
firmei Torco Energy (care a promis sa investeaca in
CET 200 de milioane de dolari). Cei 780 de salariati
ai CET sunt ingrijorati deoarece "nu avem
nici o certitudine ca nu vor disparea locuri de munca",
spune Deliman, adaugand ca primarul "nu a
vrut si asculte ce zic salariatii", Mai mult,
promisiunea lui Dorel Popa ca salariatii nu vor avea
de suferit, "din lipsa de dovezi, nu o putem
crede", au fost cuvintele liderului Sindicatului
Energia. Prin urmare, Sindicatul CET a apelat la
"actiuni disperate" incepand cu un miting
de protest maine, vineri, in fata Primariei.
Cu toate ca sindicatul a declarat ca "nu dorim
ca populatia sa aiba de suferit", salariatii
CET au solicitat oprirea centralei, Traian Deliman
informandu-ne ca exista amenintare din partea angajatilor
ca vor refuza in aceasta dimineata sa intre in schimb.
Pentru ca "o nenorocire nu vine, niciodata
singura", am fost informafi ca planul primarului
de a se reduce pretul energiei prin furnizare acesteia
catre localitatile din jur, "este o aberatie.
Dupa calcule tehnice, dupa ruperea de Termoelectrica,
pretul gigacaloriei se va dubla !", afirma
energeticienii.
Greva
japoneza la primariile catorva orase din Transilvania
Functionarii
publici ai Primariilor din Targu-Mures, Oradea, Arad
si Sibiu au protestat, marti, fata de neregulile din
administia locala. Principalele revendicari ale sindicalistilor
vizeaza acordarea, tichetelor de masa, indexarea lunara
a salariilor in raport cu rata inflatiei, dar si consultarea
reprezentantilor Comitetului Director al Federatiei
Nationale a Sindicatelor din Administratia Publica
Locala in probleme care vizeaza direct acest domeniu.
Angajatii Primariilor din Arad si Sibiu s-au alaturat
actiunilor de protest initiate, marti, de Federatia
Nationala a Sindicatelor din administratia Publica
Locala si au intrat, timp de doua ore, in greva japoneza.
Cei aproximativ 380 de angajati ai Primariei Arad
spun ca sunt multumiti de contractul semnat cu conducerea
institutiei, iar prin protestul de marti s-au alaturat
celorlalte sindicate din tara. Functionarii publici
din cadrul Consiliului Judetean Arad nu s-au alaturat
grevei, desi cei peste 90 de sindiealisti sunt afiliati,
conform declaratiei vicepresedintelui sindicatului,
Mircea Rusu, la Federatia Nationala a Sindicatelor
din Administratia Publica Locala Cluj. La Sibiu, 200
de angajati ai Primariei, dintre care 147 sunt membri
de sindicat, au purtat, timp de doua ore, banderole
albe pe brat.
Maestrul
irealului
Drumul
de la poarta si pana in minusculul sau atelier de
la etaj se aseamana cu o calatorie fantastica, intreprinsa
in rastimpul unei batai de pleoapa. De la statuetele
de ghips ce populeaza incaperea de la parter - adapostul
unui confrate sculptor - si pana la haosul multicolor
din camaruta de mai sus, toate conspira intru transformarea
oaspetelui intr-un gura-casca - la propriu - care
a uitat pentru ce a venit. Despre ratiune si fantezie Atelierul pictorului Ioan Kett-Groza e incalzit
de un singur calorifer si are acoperisul subred. In
cei 40 de ani de existenta a fost doar peticit din
cand in cand, fara a cunoaste o renovare serioasa.
Dar nu face nimic, cat timp nu ploua inauntru, iar
temperatura interioara ii permite paianjenului din
colt sa desfasoare o oarecare activitate. Maestrul
are unde picta, iar tablourile au unde se odihni.
Dimensiunile reduse ale incaperii sunt compensate
de intinderile nemarginite din picturi. "In
lucrarile mele exista mult spatiu; cerurile inalte
sunt o manifestare a libertatii de expresie, a intervalului,dintre
real si ireal", explica Kett-Groza. O simpla
privire aruncata asupra tablourilor agatate in atelier
confirma acest amestec al realitatii cu fantezia.
Aproape nici o lucrare nu tine cont de proportiile
firesti ale obiectelor. Si asta pentru Ca Ioan Kett-Groza
este un pictor suprarealist, ale carui creatii dau
serios de gandit. "Pictura este o treaba pe
care o judec; nu sunt doar un jongler de culoare.
Mai intai imi trece prin cap si-abia apoi se scurge
prin terminatii", spune artistul. "Vizionarii biciclisti" Participant la zeci de expozitii internationale
de pictura si grafica, Ioan Kett-Groza este unul dintre
cei mai cunoscuti pictori romani contemporani. Membru
al
Uniunii Artistilor Plastici din Romania si al
Asociatiei Internationale a Artistilor Plastici Unesco,
in prezent preda pictura la Scoala Populara de Arta
din Arad. Adevaratul Ioan Kett-Groza iese insa la
iveala in fata sevaletului, in acea chichineata semiincalzita
de pe strada Lacului. Picturile sale nu se adreseaza
"maselor largi". Ele nu se admira pur
si simplu, ci trebuie trecute prin filtrul imaginatiei,
pana ajung sa capete concomitent o mie de intelesuri.
"Lucrarile acestea sunt ferestre spre sufletul
meu; Poti sa intri prin ele sau sa ramai afara. Iar
daca intri, poti sa mai faci un pas inainte sau poti
sa iesi inapoi afara. Eu pictez pentru o anumita felie
de societate, aceea care nu consuma arta la modul
sportiv", spune, zambind, maestrul. Kett-Groza
isi expune periodic picturile la Galeria Delta, locul
unde poate fi gasit aproape in fiecare zi. "Din
pacate, trei sferturi din aradenii care trec pe la
galerie intra si ies de acolo in acelasi minut. Aproape
ca nici nu se uita la picturi. Eu le spun "vizionarii
biciclisti", pentru ca parca ar fi pe bicicleta,
asa repede trec prin galerie", rade Kett-Groza.