Si
la anul, Aradul va fi in topul oraselor cu cele mai mici
taxe si impozite din tara
Consilierii
locali s-au intalnit joi in sedinta extraordinara,
in care cele mai importante puncte se refereau la
stabilirea taxelor si impozitelor locale pentru anul
2003, precum si la hotararea referitoare la majorarea
taxei speciale de salubrizare. Taxele si impozitele, majorate doar de inflatie Dupa discutii indelungate, consilierii au decis
ca anul viitor, aradenii sa plateasca impozitele si
taxele platite in acest an, corectate cu coeficientul
de inflatie. Singurul punct unde s-a decis o majorare
mai mare, de 3%, este la taxa auto. Majorarea este,
insa, doar de aproximativ 3.000 de lei, pentru cetatean,
dar va aduce un plus de 13 miliarde lei la bugetul
local. La aceasta varianta, s-a ajuns in urma amendamentului
propus de consilierul Marcel Chiscan, care a cerut
ca impozitele sa ramana la nivelul anului 2002, iar
acolo unde nu este posibil, la nivelul minim prevazut
de ordonanta, la care sa se adauge indicele de inflatie.
In aceste conditii, Petru Tamas, directorul general
economic al Primariei, a atras atentia ca "vom
avea dificultati serioase la finantarea institutiilor,
dar si la asigurarea subventiilor pentru caldura".
De asemenea, primarul Dorel Popa a subliniat ca "am
fost un exemplu, pentru ca am avut cele mai mici impozite
din tara, dar trebuie sa intelegeti ca suntem in minus".
Astfel, in anul 2001, la sfarsit de an, bugetul avea
un deficit de 7 miliarde lei, iar in anul 2002, deficitul
a fost de 40 miliarde lei. Cu toate acestea, proiectul
a fost aprobat, iar la anul, aradenii vor plati impozite
suportabile, la valorile minime care puteau fi stabilite. Si taxa de salubrizare se mareste doar cu indicele
de inflatie Cea mai aspra disputa a avut loc la stabilirea
taxei de salubrizare. Initial, Executivul a propus
o majorare de aproximativ 80% a actualei taxe de salubrizare,
considerata si asa mult prea mare de catre aradeni.
Unul dintre motivele care au determinat propunerea
de marire este legat de contractul cu ASA International,
care va construi o groapa ecologica de gunoi, la Arad.
Consilierii opozitiei au contrat serios proiectul
Executivului, astfel ca, dupa mai bine de o ora de
discutii, s-au retinut trei variante: taxa de salubrizare
sa fie la nivelul celei de anul acesta, la nivelul
celei de anul acesta plus coeficientul de inflatie
sau la nivelul celei de anul acesta plus coeficientul
de inflatie plus o majorare, din momentul functionarii
deponeului.
Daca prima varianta a cazut, cea de-a doua a fost
acceptata, toti consilierii opozitiei optand pentru
aceasta varianta, singurii care s-au opus fiind consilierii
PSD, cu exceptia Amaliei Aslau. Cu toate acestea,
inainte de vot, directorul APL, Sorin Bondoc, le-a
atras atentia consilierilor ca, in aceste conditii,
colectarea si transportul deseurilor sunt in pericol,
iar primarul Dorel Popa a anuntat ca din august orasul
se poate bloca. Inca 525.000 euro la bugetul local In sedinta de ieri, s-au mai votat si alte proiecte
de hotarari, care vizeaza o ultima rectificare a bugetelor,
dar si stabilirea unor taxe. Acestea insa nu au necesitat
foarte multe discutii. Dorel Popa a mai anuntat, la
sfarsitul sedintei, ca saptamana viitoare, la sedinta
CLM, va fi prezent reprezentantul firmei Casarom,
pentru a oferi informatii despre acest proiect.
De asemenea, joi, la Primarie a avut loc licitatie
pentru concesionarea unor terenuri din Zona Industriala.
Cu acest prilej, la bugetul local au mai intrat 525.000
euro. De asemenea, Popa a prezentat detalii despre
vizita pe care facut-o la Saarbrucken, in Germania.
Marius
Grada - Agenda zilei
In
2003 vrem sa facem pasi reali pentru dezvoltarea Compexului
Expo"
"Targurile
par sa fie cel mai valoros lucru pe care l-a facut
Camera de Comert Arad in perioada post-revolutionara
si incep sa devina cele mai interesante evenimente.
Din pacate, sau din fericire, am constatat ca hala
numarul 1 a complexului expozitional Expo e prea mica,
iar remediul e aparitia unei noi hale. Trebuie sa
gasim, insa, 700.000 de euro, pentru ca proiectul
cu sprijinul Uniunii Europene sa se materializeze.
Asteptam semnarea memorandumului de finantare (prin
care CCIA va primi 2 milioane de euro - n.r.), astfel
ca in 2003 sa facem pasi reali pentru dezvoltarea
complexului si pentru diversificarea activitatilor",
spune presedintele CCIA Arad, Nicolae Bacanu. Conducerea
Camerei aradene spera ca anul viitor, o data banii
europeni primiti, sa fie intocmit proiectul, sa se
organizeze licitatia pentru desemnarea constructorului
si chiar sa inceapa lucrarile de constructii la noua
hala. De asemenea, CCIA se gandeste si la alte activitati
ce se pot desfasura aici, cum ar fi cele sportive
sau culturale.
Gerlinde
Knap - Adevarul
Un
milion pentru un brad. Directia Silvica acopera doar
8% din cererea de brazi
Modul
in care se procedeaza la desfacerea brazilor in municipiu
a intrat si in atentia Prefecturii, institutia organizand
"Actiunea bradul", unde au fost chemati
sa participe mai multe institutii (Directia Silvica,
Grada Financiara, Primaria etc.) si care va avea parte
de mai multe convocari. "I-am rugat pe cei
de la TOP sa amenajeze locuri de desfacere a brazilor
in toate pietele municipiului. Vreau sa avem, insa,
marfa certificata, de aceea am chemat sa se implice
in actiune si organele de control", ne-a
declarat Dan Ungureanu.
Tot de la nivelul Prefecturii au fost trimise invitatii
directiilor silvice din Alba si Hunedoara in vederea
aprovizionarii piatei aradene cu brazi, tinand cont
ca directia judeteana nu poate acoperi decat 8% din
cererea locala. Totodata, s-a mentionat ca vor fi
organizate filtre si controale la comerciantii de
brazi, cei care nu vor indeplini cerintele impuse
(stampila) urmand sa fie amendati.
Desi actiunea locala este laudabila, efectul va fi
simtit, pe moment, de populatie: la ora actuala, un
brad se vinde in piete cu peste un milion de
lei. "Vom implica si Protectia consumatorului in
actiune, ca sa verifice pretul. Impotriva masurilor
de specula cu barzi, va pot spune, insa, ca vom lua
masurile cele mai drastice", a replicat
prefectul, la auzul sumelor cerute pentru un brad.
Adriana
Barbu - Observator
Fotografiile
lui Nicolae Eberlein - o atitudine
Albumul
"Nud in lumina clipei" a fost lansat
intr-o casa a artelor Joi dupa-amiaza, Galeria Nationala de Arta "Delta"
a gazduit un eveniment cu totul deosebit: lansarea
albumului fotogratic "Nud in lumina clipei",
al artistului fotograf Nicolae Eberlein. Adevarat
veteran al aparatului foto si al camerei de luat vederi,
Tubi Eberlein si-a vazut, in sfarsit, visul cu ochii.
Albumul "Nud in lumina clipei" a
fost prezentat de trei dintre cei mai vechi colaboratori
si prieteni ai lui Nicolae Eberlein: artistul plastic
Onisim Colta si scriitorii Gheorghe Schwartz si Vasile
Dan. Amandoi au facut referiri atat la artistul Nicolae
Eberlein, cat si la
omul si prietenul Tubi Eberlein, subliniind procesul
prin care el a reusit sa se apropie de acest gen fotografic,
de-a lungul timpului, care i-a atras si ii atrage
pe multi, dar putini sunt cei care, cu adevarat, reusesc
sa il ridice la rang de arta. "Nud in lumina
clipei" cuprinde 111 fotografii, din care
24 sunt color. Ele sunt rezultatul a treizeci de ani
de munca si, mai ales, de creatie. Autorul lor, Nicolae
Eberlein, este membru al Asociatiei Artitilor Fotografi
din Romania, din anul 1970, si pe parcursul anilor
a cucerit numeroase premii, atat in tara cat si in
strainatate, prezentand publicului 15 expozitii personale.
Alaturi de Nicolae Eberlein au fost prezenti multi
colaboratori si prieteni. La capitolul "absenti"
s-au inscris actorii Teatrului de Stat Arad cei care
sunt adevarate "subiecte" ale artei
sale, de zeci de ani dar absenta lor a fost din plin
motivata: repetitiile pentru premiera de duminica
seara. Marele absent a fost, insa, cel care semneaza
prefata albumului: Mihai Popovici. Disparut prea devreme
dintre noi, Mihai i-a facut pe multi dintre cei prezenti
la acest eveniment sa il caute cu ochii sufletului
printre randurile scrise de el pentru prietenul Tubi.
Vasile Dan si-a oprit gandul asupra lui Mihai Popovici,
aratand ca a avut ocazia de a-l regasi datorita acestui
album. Si, gandindu-ne la el si la cele pe care le-a
scris, nu putem decat sa-l citam: "Acestea
sunt fotografiile lui Eberlein: o atitudine".
Mihaela
Cerna - Agenda zilei
Magulicea,
un loc incarcat de mister si arhaism
Ajungand
in localitatea de la poalele muntilor Codru Moma, am
fost intampinati, inca de la intrare, de bunavointa
oamenilor, care s-au oferit chiar sa ne asigure transportul
cu… caruta. Prima oara, am poposit la scoala si gradinita
din sat, aflate in aceeasi cladire, intampinati fiind
de doamnele Silvia Murarescu (invatatoare) si Mariana
Ortan (educatoare). Copiii tocmai faceau repetitii pentru
serbarea de Craciun, prilejuindu-ne sa ascultam vechi
colinde specifice zonei, care sunau superb in rostirea
calda a micutilor. Curiozitatea se putea citi in ochii
tuturor. Nu mai vazusera de mult persoane straine scolii,
cu toate ca saptamana aceasta avut loc o intalnire cu
toate cadrele didactice din zona… Dar, atunci, cei veniti
erau de-ai casei. "Serbarea va fi ori in prima
zi de Craciun, ori in a doua, va fi organizata la
scoala si spectatori o sa avem destui. Pregatim
pachete, chiar daca nu avem sponsori. Si acum, de Mos
Nicolae, copiii au cules macese, am vandut macesele,
am mai adunat bani de pe unde am putut si le-am facut
copiilor un pachet cu dulciuri", ne spune doamna
educatoare, privind cu drag spre copii. De posibilitatea
de sponsorizare a serbarilor scolare, nici nu poate
fi vorba. Nu prea avem nici sponsori, de unde sa fie
aici, avem doar un bar si un magazin, ne povesteste
doamna Silvia.
Cladirea in care fiinteaza atat scoala cu clasele I-IV
cat si gradinita, a fost construita prin 1928. La scoala
sunt 14 copii si la gradinita 12, e satul mic…
locuitori sunt vreo 320, iar numere de casa vreo
80, ne spune doamna invatatoare. Familiile au, in general,
unu, doi sau - cel mult - trei copii.
Fiind un local vechi, scoala necesita reparatii. "Anul
acesta primaria Varfurile a zugravit, iar anul trecut
a ridicat gardul", spune doamna Mariana. Muzeul din Scoala "Initiativa a demarat in februarie, anul acesta.
Am facut apel la toti locuitorii satului, prin copii.
Fiecare a adus ce a avut mai vechi in gospodarie. Am
adunat obiecte de pe la vecini, de la toata lumea. Cele
mai vechi obiecte sunt lancea drapelului cu care un
reprezentant al satului a fost la Unirea de la 1918
si un scaun a carui vechime se pierde in negura vremurilor."
Alte obiecte de valoare: o pereche de opinci din piele
de porc de prin 1925, costume populare, in cadrul
carora intra si asa numita tundra (haina de iarna),
cioareci (pantaloni barbatesti), uniforma de pionier
si drapelul de la Revolutia din 89. O serie de icoane
impodobeste unul dintre peretii muzeului, majoritatea
dintre ele fiind de dinainte de 1900, un manual
scolar foarte vechi, gasit in arhiva scolii. Un alt
obiect deosebit este harlaul, in care se spalau hainele
cu cenusa si cu lesie. "Acum am pus in
el rumegusul, pe care il mai stropim din cand in cand
ca sa-si pastreze umezeala si sa nu se crape".
In micul muzeu mai sunt si alte obiecte din gospodariile
taranilor (hardaul - in care se pastra tuica si smarcul
- cu care se scoate tuica din butoi, obiecte pentru
razboiul de tesut), fotografii vechi, monede, oale,
scrisori. Tinerii se indreapta spre orase…, greul ramanand
pe umerii batranilor Sunt putini tineri in sat, cei ramasi ocupandu-se
cu muncile specifice zonei. Fiind o regiune de munte,
aici nu se preteaza orice cultura. Localnicii cultiva,
in general, grau, cartofi si au livezi intinse de meri.
In sat sunt putini cei care nu au in ograda proprie
una, doua sau chiar mai multe vaci. "Multi
merg cu produse lactate la piata la Arad, aici laptele
se vinde cu cinci mii lei litrul, branza dulce cu 20
kilogramul, smantana cu 15 mii litrul…, dar si asa nu
prea au castig. Pentru ca sa mearga la Arad, trenu-i
scump, masina-i scumpa. Un drum pana in oras costa cam
60 mii lei", spune cu tristete in glas doamna
Mariana. "Daca laptele nu se vinde in totalitate,
surplusul se da la porci, pentru ca multi cresc porci
pentru a-i vinde". O alta sursa de venit a
localnicilor este cresterea porcilor, dar nici la acest
capitol situatia nu este prea roz ."La Halmagiu
si la Avram Iancu e piata de animale, aici oamenii mai
merg cu purcei la piata. Saptamana trecuta, carnea de
porc s-a vandut cu 32 mii lei/ kg. Viu". Oamenii
isi incearca norocul si in alte judete, unii mergand
la piata la Brad, in jud. Hunedoara. "Joia trecuta,
multi s-au intors de la piata de la Brad, fara sa
vanda nimic. Nu i-a intrebat nimeni cat cer pe purcei,
nici nimic", spune suparata doamna educatoare.
Porcii mici, de doua luni, se vand
cu 400 mii bucata. Cu toate ca rodul muncii lor nu se
vinde pe cat merita, oamenii nu au alta alternativa.
"Daca nici asta n-o fac, atunci chiar nu au
din ce sa faca un leu. Ca eu ma uit… chiar m-am uitat
asa la gradinita, din 12 copii, 4 tatici, hai sa zic
cinci sunt angajati, muncitori la padure, la patron.
Este un gater in
Magulicea si doua la Varfurile.
Ajutor social primesc doar vreo cinci persoanei".
In valtoarea de probleme ce-i inconjoara, oamenii isi
mai fac timp si pentru a multumi lui Dumnezeu pentru
tot ce au. In duminici si in zile de sarbatoare, se
strang cu totii la biserica, ascultand cu atentie sfaturile
preotului venit din Varfurile pentru a oficia slujba.
Cu toate ca zona este foarte frumoasa, iar preturile
la case sunt in jur la 100 milioane lei, cei cu bani
nu se inghesuie sa-si construiasca locuinte de vacanta
aici. Doar o familie de americani a inceput sa-si construiasca
o casa de vacanta. Painea coapta pe vatra, telefonia mobila si razboaie
de tesut Nu departe de sat, in localitatea Varfurile, exista
brutarie care aduce paine la magazinul din sat, multi
localnici prefera insa sa-si faca paine pe vatra, pentru
ca, spun ei, e mai buna.
Doar doua posturi telefonice private sunt, cu toate
ca fibra optica trece chiar pe langa sosea… Multe persoane
au insa telefoane mobile.
Cand unul dintre localnici se imbolnaveste, poate apela
la serviciul medical din Varfurile, aici existand un
cabinet medical bine dotat, care a primit de curand
si o salvare. O asistenta din localitate se ocupa
de efectuarea tratamentelor.
Acum, in plin secol XXI, aici sunt multe femei care
tes la razboi presuri si diverse stergare pentru
a-si impodobi casele.
Lasand la o parte multitudinea de probleme care-i inconjoara,
"oamenii sunt in general foarte uniti, se ajuta
si la bine si la rau", ne spune in incheiere
doamna Mariana. Tot de la dumneaei am aflat ca ieri,
la orele de desen, copiii au fost solicitati sa picteze
costume populare, micutii, fara sa li se spuna, au colorat
costumele in culorile nationale. "Ce-or zice
oamenii cand v-or vedea imbracati in costumele acestea",
i-a intrebat invatatoarea. "Or sa spuna ca suntem
romani", au raspuns copiii.