Miercuri, 14 august 2002

Stirile TVA se gasesc aici

• Prefectura - nemultumita de modul in care "Arterm" administreaza Piata soarelui

Saptamana trecuta, din ordinul prefectului Aradului, Dan Ungureanu, a avut loc un control "la sange" a situatiei juridice a Pietei Soarelui (cum se spune) din cartierul Micalaca, ce apartine de S.C. Arterm S.A. Colectivul de control al Prefecturii a finalizat, ieri, raportul, formuland si concluziile la care s-a ajuns. Dumitru Nica, seful de cabinet al prefectului Ungureanu, informeaza: "De la inceput si pana in prezent, consiliul de administratie al Arterm, indiferent de componenta sa, poarta intreaga raspundere pentru proasta administrare a Pietei Soarelui, un bun deloc de neglijat din patrimoniul societatii." In esenta, conducerea Arterm a acordat, inca din 1991, concesionarea pietei catre sindicatul din unitate (pe baza unei licitatii formale, despre care doar se vorbeste intr-un proces verbal, neprezentandu-se si documentele privind desfasurarea ei si elementele prevazute intr-un caiet de sarcini); contractul de concesiune facut in urma licitatiei cu sindicatul "Termo", din unitate, cuprinde o clauza de interdictie a subcontractarii activitatii cu alte activitati (clauza incalcata inca de la inceput, prin asocierea cu diverse persoane fizice care si-au amenajat tarabe pe platoul pietei fara ca din partea Arterm sa se actioneze pentru anularea contractului). Pana in anul 1997, nu s-a convenit nici asupra indexarii pretului concesiunii in functie de indicii inflatiei, fapt absolut nerational din punct de vedere economic si neglijat de conducerea Arterm in mod inexplicabil. In anul 2001, Consiliul de Administratie al Arterm declanseaza actiune in instanta pentru anularea contractului, actiune care este admisa, efectuandu-se, de fapt, evacuarea tarabagiilor subcontractanti si predarea pietei catre Consiliul Local pentru alte destinatii. Actiunea este insa tardiva si, practic, nefinalizata, deoarece la ora actuala continua litigiile privind recuperarea investitiilor facute acolo de persoanele fizice asociate sindicatului. Eugenia Bardas - Adevarul

• Pelerinii de la Radna vor fi paziti de jandarmi

De ieri au inceput sa rasara la Radna gherete si tarabe, iar vanzatorii ambulanti au pus stapanire pe zona dinaintea manastirii. Corturi pestrite, rulote in forma de cutii de bere coloreaza peisajal sobru. Sub turnurile bisericii se simte atmosfera de sarbatoare. Politia supravegheaza zona, mirosul de carnati fript se amesteca cu mireasma ducleaga a zaharului pe bat. Carute de rromi trag pe dreapta soselei; se descarca marfa de la oale la linguri si furculite, ceaune, linguri de lemn, umerase. Primii comercianti, pionierii evenimeatului de maine, au venit sa isi ocupe locurile in cel mai bun vad. In 14-15 august si 8 septembrie se sarbatoreste Hramul Manastirii Sfanta Maria Radna. Sarbatoarea este poate cea mai deosebita pentru credinciosii catolici din zona. Cu cateva zile inainte pornesc grupuri de pelerini din Arad, Timis, Caras-Severin, Hunedoara, Bihor, pentru a ajunge la lacasul de cult. Credinciosi de toate confesiunile vin sa se roage la Radna pentru iertarea pacatelor. Procesiunile dureaza cate doua, trei zile. Unii credinciosi urca in genunchi treptele manastirii, sau dealul pe care este refacut traseul pe care Iisus a fost obligat sa isi poarte crucea. La fiecare monument se opresc si canta, se roaga cu voce tare. "Tinand cont ca Lipova este un oras turistic si in special in aceasta perioada a anului mii de oameni vin la Radna, ne preocupa mult aspectul strazilor, vrem sa fie curatenie, ca oamenii sa isi aminteasca de aceste locuri cu placere. Cu ajutorul lucratorilor comunitari, vom actiona pentru curatarea vaii Radnei. Din experienta anilor precedenti stim ca unii folosesc albia paraului ca si cos de gunoi natural", ne-a declarat primarul orasului Lipova, Petru Gherman. Pentru protejarea credinciosilor in zona vor fi dislocate importante forte de ordine. De la Arad a fost solicitat un pluton de jandarmi, iar politistii locali vor veghea deja din aceasta seara ca pelerinii sa nu fie talhariti sau agresati. Hramul manastirii reprezinta pentru consiliul local lipovan o importanta sursa de venit. Cu ocazia targului perimetrul de desfacere a produselor alimentare si nealimentare se stabileste pe platoul situat in fata Bazilicii Maria Radna, delimitat de digul Vaii Mari, strada Maria Radna si sosea. Comerciantii ambulanti vor avea de platit pentru un metru patrat o chirie de 35.000 lei/zi, vanzatorii din masini mici si carute 80.000 lei/zi iar taxa pentru vanzari din masini masri si tractoare va fi 220.000 lei/zi Unitatile de alimentatie publica din zona pot solicita prelungirea programului de functionare conditionat de respectarea prevederilor legale. "Preconizam incasari de cateva zeci de milioane de lei" a precizat primarul orasului. De ce sa nu recunoastem, procesiunea este si o buna afacere pentru noi. Andrei Ando - Observator

• 50.000 de aradeni viziteaza anual Muzeul

Privind Palatul Cultural din Arad te simti impresurat de mireasma trecutului. Din doua motive. Pe de o parte, aici isi au sediul Filarmonica si Muzeul, vechi institutii de cultura care au avut si au un rol important in configurarea imaginii spirituale a orasului. Pe de alta parte, cladirea dateaza din anul 1913 si arhitectura ei este inspirata in mare masura de una din cele sapte minuni ale lumii (mausoleul din Halikarnas).  1893 - Muzeul de Relicve al Razboiului de Libertate Sa ne indreptam atentia spre Muzeul Judetean. Mergand inapoi in timp aflam ca in anul 1893 se inaugureaza la Teatrul orasenesc expozitia muzeala sub formula Muzeului de Relicvii al Razboiului pentru Libertate. La 6 octombrie acesta se muta in sediul actual impreuna cu filarmonica si biblioteca. Odata cu trecerea anilor si a diversificarii functiilor acestor institutii se ajunge la necesitatea mutarii Bibliotecii Judetene in alt local in anul 1977.  Facem prezentarea acestor date deoarece vom incerca sa reunim fragmentele si sa vedem imaginea de ansamblu a institutiei. Este vremea plimbarilor de vacanta; noi vom face o vizita imaginara in Complexul Muzeal Arad, iar rememorarile au intotdeauna farmecul lor. Pentru inceput vom trece in revista cateva date statistice cu scopul de a ne forma o idee despre pulsul activitatii muzeului. Institutia este impartita in sectia de arheologie si istorie, cea de stiinte ale naturii, cea de etnografie, galeria de arta si atelierul multimedia (Kinema Ikon). Aceste sectii au in depozite sau in expozitii peste 80.000 de piese, inregistrand in medie 50.000 de vizitatori pe an. Institutia dispune de numai 68 de angajati (in toate sectiile din Arad, precum si in cele din judet), care animati de pasiune reusesc sa faca fata muncii enorme. Pe langa acestea la ora actuala se editeaza cu o frecventa de o publicatie la doi ani urmatoarele reviste: Ziridava (rezultatele muncii de cercetare in domeniul arheologiei si istoriei), Studii si Comunicari de Arta si Arhitectura, Armonii naturale, Zarandul (cercetari de etnografie), Intermedia.  Aradul in cartofilie, la galeria de arta  Sectia de arheologie are 15 sali de expozitii, iar cele peste 2000 de piese ilustreaza evolutia zonei aradene de la primele prezente umane pana la instalarea regimului comunist. Dintre exponate amintim: unelte cioplite; cununa de laur, spada de fier, urna funerara (prima jumatate a mileniului I i.d.Hr.); monede de argint (a doua jumatate a mileniului I i,d.Hr.); piese legate de Revolutia europeana de la 1848/49 etc. Depozitul de istorie se afla in plin proces de reorganizare, activitatea fiind coordonata de catre muzeograful Natalia Dascal.  De asemenea sunt reluate cercetarile arheologice sistematice din judetul Arad care vor dura pana in luna octombrie. Aceste cercetari sunt conduse de arheologii G.P. Hurezan (directorul muzeului), M. Barbu (seful sectiei de istorie),dr. P. Hugel (seful sectiei relatii publice) si cercetatori din alte institutii din tara si strainatate. Santierele arheologice pot fi vizitate de publicul larg pe intreaga perioada de desfasurare a sapaturilor: Frumuseni (august), Pancota (ultima decada august), Savarsin (septembrie), Taut (septembrie), Zabrani (septembrie) si Cladova (octombrie). Sectia de stiinte ale naturii (sef sectie: G. Iuga) are patru sali de expozitii: prima ilustreaza cunostinte despre univers, a doua cuprinde colectia mineralogici si ecologica, in a treia este expus un bogat material paleontologic, iar ultima sala orezinta o colectie de pesti exotici. Sectia de etnografie (sub ingrijirea Rodicai Colta si a lui Sorin Sabau) a organizat in luna iunie la Moneasa Targul mesterilor populari si a participat la Ulm (Germania) la expozitia Povestea casei, care are ca subiect modul de viata al svabilor care au trait de-a lungul cursului Dunarii. De asemenea, a organizat traditionalul Simpozion Convietuiri in spatiul european.  Galeria de arta (curator Adriana Pantazi) a gazduit printre altele expozitiile personale Lia Cott si Oleg Denisenko. Acum este in plina desfasurare expozitia Aradul in cartofilie. Ca urmare a protocolului incheiat intre Cenaclul "I. Andreescu", Centrul Cultural Judetean si muzeu, sala Clio va gazdui pe langa alte expozitii si Salonul de Iarna al cenaclului.  Atelierul multimedia Kinema Ikon (coordonat de catre Calin Man) are in vedere producerea exclusiva de opere artistice hipermedia de factura experimentala pe cd-rom.  Imagini din America Latina si harti vechi  Pentru lunile urmatoare la muzeu se au in vedere expozitia de fotografii a doamnei Kertesz Eva (Ungaria) Imagini din America Latina, expozitia personala a pictorului C. Flondor (noiembrie-decembrie), expozitia Aradenii si muzeul (alcatuita din piese donate de aradeni) si colectia Harti vechi, a cercetatorului Fl. Medeleti (Timisoara). Andreia Maxim - Occident

• Aradul va avea 10 noi sali de sport

CJA a trimis la Compania Nationala de Investitii SA din Bucuresti lista beneficiarilor Consiliul Judetean Arad a transmis Companiei Nationale de Investitii SA Bucuresti lista cu cele 10 amplasamente pentru salile de sport care se vor construi in judetul Arad. Lista cuprinde Scoala Generala nr. 18 din Arad, Grupul Scolar din Pancota, Universitatea "Aurel Vlaicu", in Micalaca zona 300, Grupul Scolar "Mihai Viteazul" din Ineu, Grupul Scolar "Mihai Velciu" din Chisineu-Cris, Uzina de apa din Lipova, Grupul Scolar Industrial din Sebis, Scoala Generala nr. 12 din Micalaca, Liceul teoretic din Curtici si Scoala Generala din Pecica. De asemenea, pentru sala de sport a Universitatii "Aurel Vlaicu" din Arad a fost trimis planul de situatie si Hotararea nr. 183/25.06.2002 a Consiliului Local Municipal Arad privind transmiterea in folosinta gratuita catre Compania Nationala de Investitii SA Bucuresti a terenului aferent salii de sport, Compania Nationala de Investitii SA, in functie de venituri si oportunitati, va analiza lista transmisa de conducerea judetului Arad. "Ramane sa vedem daca propunerile noastre vor fi acceptate de cei de la Bucuresti. Acum, totul depinde de Compania Nationala de Investitii. Este foarte important pentru existenta unui judet ca unitatile scolare sa fie dotate cu sali de sport. Numai asa putem sa avem pretentii la obtinerea unor performante sportive " - afirma Gheorghe Falca, vicepresedinte al Consiliului Judetean. Marius Grada - Agenda zilei

• Recolta vanduta pe hartii fara valoare

Taranii din Socodor au aflat cum se trag tepe cu file CEC Mai multi localnici din comuna Socodor, judetul Arad si doua firme agricole din localitate au fost inselate de patronul unei firme timisene cu un milliard de lei. Aradenii au vandut cateva sute de tone de grau, dar nu si-au primit banii pe produsele agricole comercializate. Toate tranzactiile au fost facute prin telefon, iar platile, prin file CEC fara acoperire. Primarul din Socodor cauta singur dreptatea Ioan Dimitrie Jura, primarul localitatii Socodor, a ajuns la capatul rabdarii. Dupa sapte luni el nu stie cum poate rezolva problema in care au intrat consatenii sai, care la o afacere ce parea mai mult decat profitabila au ramas cu buzele umflate si cu o paguba de peste un milliard de lei. Satenii si conducerile Agromecului si SA Unirea din Socodor au cazut in plasa unui patron timisean de mucava, care le-a cumparat toata recolta de grau dar nu le-a mai platit-o, disparand nu se stie unde. Oamenii au depus reclamatie si la politie, insa dupa sapte luni de la marea inselaciune oamenii legii nu au dat inca de urma infractorului. Tranzactie telefonica "In 28 ianuarie am fost contactati de Adrian Rus, care s-a recomandat a fi patronul SC Domnigold SRL din localitatea timiseana Sanmihaiu Roman si care ne-a anuntat ca vrea sa cumpere grau de la noi. Cum recolta a fost extraordinar de buna si omul oferea un pret frumos, 3.000 de lei pe kilogram plus TVA, oamenii au fost de acord. Tranzactia a avut loc prin telefon, nimeni nu l-a vazut vreodata pe Rus", povesteste primarul. Afacerea s-a negociat direct cu Aurel Bals, directorul Agromec si directorul de la Unirea. Imediat in comuna a aparut un reprezentant al patronului timisean, care s-a prezentat ca fiind Nicu Brediceanu si a ridicat o parte din marfa. Primul transport s-a facut chiar in acea zi, circa 70.000 de kilograme de grau, de la firma si persoane fizice. Au urmat si alte transporturi, pe 29 si 30 ianuarie si apoi pe 7 februarie, cumulandu-se in total peste 330.000 de kilograme de grau de panificatie. Plata la pastele cailor Pentru ca inselaciunea sa fie credibila, patronul Domnigold a pus la bataie 150 de milioane de lei. O bagatela, daca ne gindim ca pentru tot graul luat de la aradeni trebuia sa plateasca aproximativ 1,1 miliarde de lei, bani pe care i-a bagat in propriul buzunar, vanzand imediat graul altor persoane. "Ca sa ne asigure de buna lui credinta, Brediceanu ne-a achitat la prima transa de grau 150 de milioane de lei, iar pentru restul de cereale, la final, oamenii au primit file cec emise de Banca Tiriac care s-au dovedit a fi fara acoperire", ne-a declarat Aurel Bals, directorul Agromec. Cand satenii si reprezantantii Agromec si SA Unirea Socodor au vrut sa incaseze banii cuveniti pentru graul vandut au aflat de la functionarii bancii ca firma respectiva are conturile goale. Din 24 februarie, cand au depus plangere la IPJ Arad, socodorenii asteapta sa le faca cineva dreptate. Maiorul Teodor Capota, cel care instrumenteaza cazul nu a reusit inca sa dea de vinovat. Urma scapa turma Urma graului s-a pierdut in sacii morii din satul timisean Carani. Pana la poarta morii graul aradenilor a fost purtat de diferite camioane, tocmite de Rus, iar aici a fost vandut unor particulari. In documentele morii nu apare niciunde numele patronului Domnigold SRL si nici cel al firmei. Dupa cum ne-au declarat angajatii morii, cele peste 330.000 de kilograme de grau au intat in moara si au fost macinate, insa nu pentru Rus sau firma sa. "Atent", patronul a vandut imediat ce a ajuns cu graul la moara intreaga cantitate, incasand banii pe care el insusi nu a vrut sa-i plateasca producatorilor. Acum taranii din Socodor isi plang singuri de mila pentru ca s-au lasat inselati. Toata recolta lor, pentru care s-au zbatut tot anul, s-a dus in buzunarele unui escroc. Pe care politia se pare ca nu vrea sa il gaseasca, dupa cum sustin cei inselati. Previzibil insa, de firma Domnigold SRL din Sanmihaiu Roman nu a auzit nimeni. Nici macar primarul din localitate, Ioan Iacobescu, care ne-a declarat ca la el in sat nici vorba sa existe o asemenea firma. Totusi, la Registrul Comertului firma apare, inregistrata in anul 2000 si avandu-l asociat unic pe Rus Adrian, care are domiciluil in Becicherecu Mic. Georgeta Petrivici - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Publicitate

  Imobil de vanzare

Virtual Arad a fost fondat de Draghi Puterity.
Webdesignul a fost realizat de Sorin Stancu.
Adaptare WEB realizata de Draghi Puterity si Trutiu Florin.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorghe Puterity.
Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Saptamanalul Occident, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, TV Arad, TV RCS, Pro TV Arad.