Octav
Cozmanca promite schimbari la institutiile descentralizate Ministrul
Administratiei Publice Locale, Octav Cozmanca,
si Ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu, au venit, ieri,
la Arad, pentru a-l instala pe Dan Ungureanu in functia
de prefect al jadetului. La sedinta de instalare,
desfasurata in sala 33 (arhiplina) a Consiliului Judetean,
a fost prezenta toata "spuma" Aradului,
de la reprezentantii administratiei publice locale
si sefi ai institutiilor descentralizate, pana la
parlamentari sau lideri ai partidelor politice. Felicitari pentru fostul si actualul prefect In cuvantul de deschidere, ministrul Octav Cozmanca
a multumit fostului prefect Gheorghe Pele, adaugand,
insa, ca "se puteau face lucruri si mai bune,
iar Aradul poate ajunge intre primele zece judete
ale tarii", Ministrul Cozmanca l-a felicitat
apoi pe noul prefect, Dan Ungureanu, "pentru
marea incredere pe care i-a oferit-o Guvernul.
Impreuna cu presedintele Consiliului Judetean, cu
primarul Aradului si sefii institutiilor descentralizate,
sper sa realizeze, in sfarsit, o echipa imbatabila
la nivelul judetului". Octav Cozmanca a motivat
alegerea lui Dan Ungureanu in functia de prefect prin
faptul ca s-a dorit ca aceasta functie sa fie ocupata
de un om independent, care sa incerce sa instaureze
legalitatea la nivelul judetului Arad. Dan Ungureanu are un program de "guvernare"
propriu Dupa o scurta interventie a fostului prefect,
Gheorghe Pele, noul reprezentant al Guvernului in
teritoriu a expus celor prezenti cateva dintre principiile
pe care se va baza in conducerea Prefecturii,
in centrul tuturor actiunilor urmand sa se situeze
cetateanul. "Toti cetatenii trebuie si fie
egali m fata legii"; a spus Dan Ungureanu,
care a precizat ca la nivelul Prefecturii se va institui
un control exigent asupra actelor normative, pentru
ca totul sa se desfasoare in spiritul si litera legii.
In aceasta actiune se incadreaza si hotararile emise
de CLM si CJA, institutii care, dupa cate se cunoaste,
de-a lungul anului trecut nu au avut parte de nici
o piedica din partea Prefecturii. Dan Ungureanu a
adus si cateva critici predecesorilor sai, spunand
ca, pana acum, nu a fost exploatat potentialul primarilor
si al consiliilor locale, lucru ce va fi indreptat
in perioada urmatoare. De asemenea, intr-un timp scurt,
prefectul Dan Ungureanu promite eliberarea titlurilor
de proprietate, o problema cu care judetul se confrunta
de ani buni. "Voi forma o echipa omogena si
performanta, in slujba cetateanulai. Voi depune eforturi
pentru schimbarea climatului politic din judet, invitand
toti factorii de raspundere la un dialog sincer si
deschis. Sa vorbeasca faptele, nu cuvintele",
a incheiat Dan Ungureanu, discursul acestuia fiind
catalogat, de Octav Cozmanca, drept "un adevarat
program de guvernare local". Sprijin pentru CET si un nou pod Ministrul Administratiei Publice, profitand de
prezenta in sala a mai multor primarii, directori,
consilierii locali si judeteni etc., le-a cerut acestora
sa-i transmita problemele, "pentru a lua pulsul
la fata locului". Dupa interventia P.S. Episcop
Timotei Scviciu si a rectorilor Lizica Mihut si Aurel
Ardelean, viceprimarul Emanoil Voicu a solicitat sprijinul
Guvernului in doua probleme arzatoare pentru Arad.
"Am dori sprijin, pentru CET, care devenit aici
o poveste extraordinara. De asemenea, dorim sa construim
un nou pod, pentru ca cel dinspre Timisoara este foarte
vechi", a spus Voicu. Octav Cozmanca, asa
cum era de asteptat, a promis sprijin in ambele cazuri,
sustinand ca, "podul de la Arad este al doilea,
ca prioritate, pe agenda Guvernului, dupa cel de la
Calafat". Primarul Lipovei - mielusel Situatia primarilor nu a putut sa scape de la
intalnirea de ieri, insa, de aceasta data, sefii comunelor
si oraselor au fost nevoiti sa-si gaseasca un nou
lider. Primarul Lipovei,
Petru Gherman, care in urma cu cateva zile, la intalnirea
cu primarii din judet, ii facea praf pe Cozmanca si
ceilalti guvernanti, de aceasta data, fata in fata
cu "dusmanul", s-a inmuiat. A fost
nevoie de interventia primarului de Nadlac,
Stefan Suchanski, care a punctat faptul ca primarii
nu au autoritate in fata consiliilor locale, care,
de cele mai multe ori, le sunt potrivnice. "Consiliile
locale sunt organele legislative, in timp ce primarul
este executivul. Este normal ca un consiliu local
sa aiba un oarecare control asupra primarului",
a explicat Cozmanca. Salvati Sanevit-ul! Directorul Sanevit, Mircea Roman, totodata consilier
local, a cerut sprijinul Guvernului pentru a rezolva
problemele fabricii pe care o conduce. "Fabrica
se afla in prag de colaps. Daca nu se face nimic,
riscam ca in 30 de zile sa nu mai putem asigura seringi.
Spitalele au datorii la noi de 46 de miliarde, iar
Ministeral Finantelor ne-a blocat conturile pentru
ca avem datorii la stat de 31 de miliarde",
a spus Mircea Roman. Octav Cozmanca a promis o rezolvare
si in acest caz. Intreredere, pe problemele Judetului Interventia vicepresedintelui CJA, Gheorghe Falca,
a starnit un murmur in sala, toata lumea fiind, probabil,
convinsa ca acesta ii va ataca pe cei doi reprezentanti
ai Guvernului. Insa, Gheorghe Falca a avut o interventie
scurta, solicitand lui Octav Cozmanca o intrevedere
la Guvern, unde sa i se prezinte programul de dezvoltare
al judetului. "Am dori o intrevedere de jumatate
de zi, pentru a discuta problemele Aradului",
a spus Gheorghe Falca. Interventia lui Falca a
fost urmata de cea a presedintelui CJA, Caius Parpala,
care i-a multumit fostului prefect pentru colaborare
si a urat bun venit lui Dan Ungureanu cu care "va
asigur ca vom face o echipa competitiva". Schimbari la nivelul directorilor La finalul intalnirii, Octav Cozmanca a expus
celor prezenti cateva din viitoarcle actiuni ale Guvernului
cu privire la Administratia locala. De asemenea, ministrul
a sustinut ca vor mai urma si alte schimbhri, la nivelul
institutiilor descentralizate. Octav Cozmanca o sustinut
faptul ca actualul Guvern are nevoie de oameni competenti
in functiile cheie si nu de vanatori de posturi, ajunsi
in functii prin diferite influente.
Cosmin
Mihuta - Observator
Administrarea
padurilor este asigurata de 14 ocoale silvice
Suprafata
fondului forestier de pe raza Directiei Silvice Arad
este de 210.898 ha, a declarat in cadrul unei conferinte
de presa, directorul Directiei Silvice Arad, Alexandru
Parv. O suprafata de 188.464 ha sunt paduri, proprietate
a statului, aflate in administrarea Regiei Nationale
a Padurilor, iar 19.033 ha este suprafata padurilor
private aflate in paza sau administrarea RNP. 3.362
ha apartin persoanelor fizice, in urma retrocedarii
in baza Legilor 18/1991 si 1/2000, persoanele juridice
detin 2.551 ha din fondul forestier si numarul hectarelor
impadurite aflate in proprietatea comunelor si oraselor
se ridica la 16.521 ha. "Administrarea padurilor
este asigurata de 14 ocoale silvice impartite in 66
districte si 324 cantoane. Producerea puietilor se
realizeaza in cele 62 pepiniere ce au o suprafata
de 48 ha", a afirmat directorul Directiei
Silvice. Activitatea productiva este asigurata de
uilaje pentru pepiniere, cultura si protectia padurilor,
utilaje pentru exploatari forestiere si intretinerea
drumurilor forestiere si utilaje pentru prelucrarea
primara a lemnului. Un subiect asupra caruia s-a insistat
in cadrul conferintei de presa a fost combaterea coruptiei
la nivelul directiilor silvice. "Conform programului
de actiune privind combaterea coruptiei vom actiona
in vederea exterminarii fenomenului de taieri ilegale.
De altfel, anul trecut, in judetul nostru, volumul
taierilor ilegale a fost foarte mic, de 2,2 mii metri
cubi", a declarat Alexandru Parv. Acesta
a mai subliniat faptul ca suma virata de Directia
Silvica Arad la bugetul de stat a fost de 45,64 miliarde
lei. Astfel, 5,88 miliarde lei reprezinta impozitul
pe salarii, 7,18 miliarde lei impozitul pe profit,
23,72 miliarde lei TVA si 8,86 miliarde lei varsamantul
din profitul net.
Marinela
Barla - Agenda zilei
Gepeto
la Arad
Premiera
"Castelului" lui Kafka s-a bucurat
de un succes extraordinar. La sfarsitul celor patru
ore de spectacol, o sala arhiplina a aplaudat minute
in sir, facand din regizorul Radu Dinulescu un om
fericit. Spectatorii vazusera insa la lucru doar unul
dintre talentele bucuresteanului. Ostatec in Israel Radu Dinulescu a absolvit in 1980 sectia de regie
teatru a Institutului de Arta Teatrala si Cinematografica
din Bucuresti. In patru ani, a montat 13 spectacole,
doar 11 ajungand sa fie jucate, din cauza cenzurii.
Satul de comunism, Dinulescu a emigrat in 1984 in
Israel. "Ajuns acolo, m-am inscris la o agentie
de plasament de artisti si, in cateva zile, am primit
un rol de figurant in filmul "Delta Force",
cu Chuck Norris, care se turna in Israel. Jucam rolul
unuia dintre ostaticii din avion", isi aminteste,
amuzat, regizorul. Dupa terminarea filmarilor, i s-a
propus sa regizeze o piesa in cadrul Facultatii de
Teatru din Tel Aviv. A urmat o serie lunga de spectacole,
Dinulescu ajungand chiar sa predea teatru la universitatea
din capitala Israelului. Papusi gigantice In Israel a intalnit o trupa de papusari rusi,
care l-au initiat in mestesugul confectionarii papusilor.
"Dupa ce-am lucrat o vreme pentru spectacolele
de papusi, am primit o comanda de accesorii de scena
pentru un spectacol de balet. Cum in Occident niciodata
nu spui nu, am acceptat." Creatiile lui Dinulescu
au fost apreciate de specialisti, romanul fiind asaltat
de comenzi pentru papusi si masti din burete si latex.
Desi carierele paralele de regizor si papusar mergeau
cum nu se poate mai bine, in 1992 el a simtit nevoia
sa schimbe atmosfera si s-a mutat in sudul Frantei,
la Marsilia, infiintand o trupa de teatru si un atelier
de confectionat papusi gigantice, specialitaiea sa. Cainele parizian si berea romaneasca Dinulescu a creat mascota echipelor de baschet
si rugby ale clubului francez Paris Saint Germain.
"A trebuit sa fac totul in secret; intre cluburile
din Paris si Saint Germain exista o rivalitate imensa
si, nu se cadea sa se afle ca un marsiliez face, o
mascota pentru parizieni", spune el. In 1997,
s-a intors in Romania, ca regizor si papusar. A creat
un sir lung de mascote, cea mai cunoscuta fiind Tubi,
a companiei Tuborg Romania. De anul trecut, e angajat
al Teatrului de Stat si al Casei de Cultpra Arad,
pentru care a conceput pana acum patru papusi gigantice.
In viitorul apropiat, maestrul va infiinta si la Arad
un atelier, unde tinerii vor putea sa deprinda mestesugul
sculpturii in burete.
Razvan
Sibii - Aradeanul
Din
cauza unor defectiuni tehnice - Autocarele care ies din
tara - un pericol pentru siguranta circulatiei
Zilele
trecute am participat la un raid desfasurat pe soseaua
Arad-Nadlac (la intersectia cu intrarea catre
vama Turnu) si organizat de A.R.R. (Autoritatea
Rutiera Romana - Agentia Arad) in colaborare cu I.F.P.
(Inspectoratul Politiei de Frontiera Arad), G.F.A. (Garda
Financiara Arad), Directia Regionala de Drumuri Timisoara
si (R.A.R.) Registrul Auto Roman - filiala Arad. S-a
urmarit modul in care se respecta reglementarile in
transportul Rutier de marfa si persoane, combaterea
evaziunii fiscale si verificarea traficului de persoane
in regim de transport rutier international. Ce s-a constatat,
vom vedea in continuare... Autocar din Bucuresti fara licenta de traseu Este ora 9,00. Soseaua Arad-Nadlac este invadata
de reprezentanti ai Autoritatii Rutiere, ai Politiei
de Frontiera si Garzii Financiare, care asteapta sa
inceapa actiunea. Afara este frig, cu toate ca soarele
straluceste promitator anuntand o vreme frumoasa. Masinile
trec ca intr-un convoi. In sfarsit vine un autocar.
Unul dintre politisti ridica mana, folosind unul din
obiectele din dotare pentru a-i face semn sa traga pe
dreapta. Opreste. Are numarul de inmatruculare B.20.137,
apartine firmei S.C. Touring S.R.L. din Bucuresti si
vine din Germania. Soferul - Cristian Ion - coboara
din masina cu actele vehiculului in mana. Verificandu-le
cu atentie, inspectorul A.R.R. observa ca nu avea completat,
pe licenta de traseu, punctul de trecere a frontierei.
Inspectorii constata ca este vina celor de la Agentia
din Bucuresti care au completat licenta si ii dau soferului
o avertizare, dupa care il lasa sa-si vada de drum. Cosciug ambulant... Urmatorul autovehicul oprit este un microbus, care
arata ca un cosciug ambulant. Are numarul de inmatriculare
AR.O3.ZPH. Vine de la Siria. Inspectorii cer soferului
- Stefan Idul - actele masinii, dar de unde?... Nu avea
nici un act, nici macar permis de conducere... Cand
au verificat starea masinii, cei de la R.A.R. au constatat
ca prezinta defectiuni la sistemul de franare, la directie,
iluminat etc. Ing. Ioan Onciu - sef birou control -
ne spune ca acest microbus este un pericol pentru siguranta
circulatiei si poate produce in orice moment un accident.
De aceea, inspectorii hotarasc sa scoata masina din
trafic si s-o predea politiei Patru milioane amenda - pentru o remorca Au trecut aproape doua ore de cand ne aflam pe soseaua
de centura. Apare un autocar cu numar de Harghita -
HR.03.MRF, cu remorca. Este oprit din drum. Soferul
Paul Constantin este din Harghita, lucreaza pentru firma
S.C. Biro Trans S.R.L. si face transport de persoane
in Germania. La o verificare mai minutioasa se constata
ca remorca era atasata ilegal. Pentru aceasta incalcare
a legii conducatorului autovehiculului i s-a intocmit
un proces verbal de contraventie in valoare de patru
milioane lei. "Vezi ca-ti bag un cap in gura..." Traficul este din ce in ce mai intens. Un lucrator
al Politiei de Frontiera opreste un microbus. Soferul
acestuia are actele in regula, dar insotitorul sau adreseaza
injurii ofiterului de politie. Este coborat din masina.
E in stare de ebrietate iar acte de identitate nu detine.
Nervos, incepe sa se ia la harta cu unul dintre lucratorii
Politiei. "Vezi ca poate-ti trag un cap in gura..."
se grozaveste betivanul pana cand este ridicat de politie.
Un alt autocar, proprietatea Atlasibului, face cursa
regulata Romania-Germania. La verificarea actelor s-a
descoperit ca certificatul de clasificare al masinii
era in copie xerox si ca soferul nu a trecut frontiera
pe unde avea aprobare. (Turnu in loc de Nadlac). Cerandu-i
o explicatie, acesta ne-a raspuns scurt: "Am
preferat vama Turnu pentru ca m-am grabit si este mai
putin aglomerata decat Nadlacul." Dupa trei ore de controale suntem aproape inghetati.
In tot acest timp, au fost verificate 50 de autovehicule,
mai mult de jumatate din ele fiind descoperite cu nereguli.
Cele mai grave au vizat nerespectarea traseului, starea
tehnica necorespunzatoare, desi aveau inspectia tehnica
valabila. "Cele cu probleme tehnice au fost
intoarse din drum", a precizat ing. Dorin Lungu
- sef inspectie control Zona Vest in cadrul A.R.R. Actiunea
s-a desfasurat dintr-un ordinul Ministrului Transportului,
Ministrului de Interne si a Garzii Financiare. Controalele
vor se vor desfasura in continuare...
Nadia
Bodran - Adevarul
Aradul
condamnat la o suta de ani de poluare
Aradul
de astazi reprezinta o adevarata bomba ecologica a
carei periculozitate a dus la o monitorizare atenta
din partea Inspectoratului de Protectie a Mediului
(IPM). In primul rand, panza de apa freatica din zona
Horia-Simand, de la care se face alimentarea cu apa
potabila a orasului, este amenintata in permanenta
de freaticul extrem de toxic, din apropierea fostului
Combinat Chimic. Panza freatica de la fostul combinat,
cu un continut de amoniu de 200 mg/l (concentratia
de amoniu admisa de normativele protectiei mediului
este zero!) si in azotiti de 700-800 mg/l (concentratia
admisa este de 45 mg/l!) inainteaza, in permanenta,
catre Horia- Simand, si numai lucrarile de extragere
a apei si deversarea ei in Mures (care, datorita debitului,
nu este afectat) face ca apa cu care este alimentat
orasul sa nu fie, inca, afectata. "La fostul
combinat, mediul nu se va reface mai devreme de o
suta de ani" a spus Mihai Covic, inspector-sef
al IPM Arad. Un alt punct fierbinte este reprezentat,
conform lui Mihai Covic, de prezenta in judetul nostru
a 53 de tone de pesticide iesite din uz, neomologate
sau neidentificate. Pentru a elimina orice risc, acestea
au fost stranse si depozitate la Ineu, deoarece problema
treneaza din 1993 fara a-si gasi rezolvare. Singura
posibilitate ar fi incinerarea pesticidelor la Timisoara,
lucru care ar costa, insa, nu mai putin de 106.000
de dolari. De asemenea, la CET exista o halda de 1,6
milioane de tone de zgura si cenusa, care pe langa
faptul ca polueaza atmosfera ori de cate ori bate
vantul, afecteaza si panza de apa freatica, reecologizarea
fiind posibila decat dupa 100 de ani. Lipsa banilor
face ca nici in acest caz sa nu existe solutii, cu
exceptia umezirii haldei, in perioadele secetoase,
cu apa din freatic. "I-am atras atentia domnului
viceprimar Voicu ca, in cazul privatizarii CET sa
solicite acord de mediu, in care noi vom stipula toate
masurile pe care cumparatorul va fi obligat sa le
ia. Printre acestea, este obligatorie gasirea unui
alt amplasament pentru respectiva halda si reimpadurirea
zonei. Sau, daca primarul Dorel Popa a spus ca va
face caramizi din cenusa rezultata de la incinerator,
sa faca si din cea de la CET, ca ar ajange pentru
toata Europa" a spus Mihai Covic. Ca o gura
de oxigen, Mihai Covic a precizat in schimb ca Muresul
si Crisul Alb nu sufera din cauza poluarii, apa fiind
de categoria I.