Miercuri, 11 septembrie 2002

Stirile TVA se gasesc aici

• Uitam

A inceput ca o zi insorita, apoi, in cateva ore, infernul s-a mutat pe pamant. A fost prima piatra de incercare a mileniului, cea dintai palma sanatoasa, care ne-a trezit din toropeala de cateva decenii, din suficienta si increderea noastra ca lumea este prea sigura pentru a se mai intampla catastrofe. Ascultam Europa FM, cand s-a anuntat tragedia. Apoi, in cateva minute, reporterul a mai intervenit o data, aproape plangand. Nimeni nu a crezut ce se intampla, ca se poate intampla asta! Miile de morti, suferinta, cenusa si fumul simbolizeaza slabiciunea noastra: ca, oricat ne credem de puternici, suntem efemeri, vulnerabili in fata unor forte de care nici nu stiam. A trecut un an, dar inca nu ne-am revenit. Poate nu ar trebui sa ne revenim; sa fim mereu atenti in jurul nostru, sa nu ne relaxam inutil, sa nu credem ca avem lumea la picioarele noastre. 11 septembrie 2001 este o lectie dureroasa, dar utila: ne invata sa fim mai corecti, mai intransigenti, mai atenti la detalii, dar in acelasi timp sa ne bucuram de viata. Sa multumim pentru fiecare zi. Expertii, pragmatici, spun ca vom uita. Un studiu al Universitatii din Illinois releva faptul ca multi dintre subiectii americani intrebati au uitat deja: nu stiu care turn s-a prabusit primul, daca Pentagonul a fost lovit inainte sau dupa daramarea gemenilor, nu stiu cate avioane au fost deturnate… Nu ne mai amintim de detalii; dar poate ca nici nu detaliile conteaza. Schimbarea pe care au produs-o este importanta. Iti moare baiatul in accident de masina, sotia iti este talharita, fiica e rapita. In sinea ta iti spui ca asa ceva nu ti s-a intamplat; incerci sa te aperi. O parte din tine sustine ca trebuie sa mergi mai departe, sa infrunti realitatea; alta te avertizeaza ca nu poti duce mai departe aceasta povara. De fapt insa, nu este optiunea ta. Nu de tine depinde. Viata merge inainte. Si vindeca. Andrei Ando - Observator

• Reevaluare pentru copiii din scolile speciale aradene

Aproximativ 15 la suta din copiii care invata in scolile speciale din judetul Arad, evaluati pana in prezent de o comisie speciala, ar trebui sa frecventeze institutiile de invatamant normale, transmite Mediafax. Conform sefului Serviciului de Evaluare Complexa, Agnes Palfy, 15 la suta din copiii evaluati au fost reorientati spre scoli normale, iar pentru alti 6 la suta s-a recomandat "Invatamantul de masa cu sprijin", respectiv formarea de clase in scolile normale. In acest sistem, copiii ar urma sa fie ajutati suplimentar cu medidatii pentru a recupera cunostintele si a ajunge la nivelul colegilor de generatie, insa Inspectoratul scolar Arad nu a reusit sa organizeze aceasta forma de integrare. Din acest an, toti copiii din unitatile scolare si prescolare speciale trebuie sa fie reevaluati din punct de vedere al intelectului si cunostintelor, pentru a fi indrumati spre o forma potrivita de invatamant. Evaluarea se face de o comisie formata din psihiatri, psihologi, psihopedagogi si specialisti din cadrul Directiei pentru Protectia Copilului. Pana in prezent, in judetul Arad s-au prezentat la evaluare jumatate din cei peste 1.200 de copii, desi situatia lor trebuia sa fie clara pana la inceputul anului scolar. Conform specialistilor, aproape unul din cinci copii aflati in scoli speciale ar trebui sa invete alaturi de colegii lor normali. Din pacate, evaluarile arata ca nu este vorba de cazuri izolate, ci de un adevarat fenomen social, care genereaza marginalizati, rapindu-le de la bun inceput sansa de integrare sociala. Ei au ajuns sa fie catalogati "cu intelect redus" din cauza nepasarii parintilor sau a faptului ca acestia sunt foarte saraci si prefera sa-si dea copiii la scoala pe cheltuiala statului. Evenimentul Zilei - Editia de Vest

• Comisia de cultura a CJA a zis nu "Zilelor Aradului"

Cererea organizatorilor evenimentului cunoscut sub numele "Zilele Aradului",  legata de un sprijin din partea Consiliul Judetean in valoare de 200 de milioane de lei a fost respinsa, luni, de Comisia de Cultura. In urma cu doua saptamani, aceeasi solicitare a fost amanata de comisie, valoarea cererii modificandu-se  si ea de la 300 de milioane de lei la 200. Potrivit declaratiei presedintelui Comisiei de Cultura, Alexa Achim, "am avut multe solicitari, iar – in momentul de fata – suntem in criza de bani. Cu toate acestea, ne-am oferit sa contribuim  la buna desfasurare a initiativei: o sa angajam formatiile noastre, o sa implicam Centrul de conservare a creatiei populare, Doina Muresului etc. Ne-am oferit sa aranjam cazarea pentru Gheorghe Zamfir si suntem dispusi sa acordam orice alt sprijin, in limita posibilitatilor". Au existat suspiciuni  cu privire la legalitatea acordarii de bani producatorului, dat fiind faptul ca acesta este o firma privata, caz in care, aflat in ilegalitate, CJA s-ar fi putut trezi cu Curtea de Conturi pe cap. Prin aceasta prisma, subiectul  ar fi putut sa semene izbitor de mult cu scandalul declansat de evenimentele de pe Muntele Gaina. Mai mult, actiunile ce urmeaza a avea loc la Zilele Aradului au fost privite ca evenimente ce ies intrucatva din sfera culturii. Comisia de cultura a CJA a  acordat, ieri, bani  pentru Ziua Pompierilor Voluntari (eveniment ce va avea loc la Sag, duminica), actiunii de la Taut (din aceasta luna), pentru sarbatorile legate de podgorii (ce vor fi organizate la Ghioroc) si pentru "Mostenitorii". Sumele acordate de CJA pentru cele patru manifestari culturale reprezinta doar un sfert din  valoarea solicitarii lansate institutiei de organizatorii Zilelor Aradului. Primaria ajuta In cadrul sedintei Executivului local cu directorii societatilor subordonate, desfasurate, ieri, la Primarie, s-a hotarat infiintarea unui Comitet de organizare a Zilelor Aradului. Conform spuselor viceprimarului Levente Bognar Comitetul va fi format din angajati ai Primariei, care vor fi alesi astazi. Atributiile acestora sunt de a sprijini organizarea evenimentelor ce se vor desfasura in afara Strandului Neptun. "S-a discutat o serie de aspecte organizatorice, precum si constituirea Comitetului de organizare, deoarece vom avea si componenta evenimentelor organizate in fata Palatului Administrativ", ne-a declarat viceprimarul Levente Bognar. La Zilele Aradului vor fi invitate personalitati din orasele infratite cu municipiul nostru, Gyula, Zrenjanin si Vrseç. Adriana Barbu & Simona Mazare - Observator

• Strandul - o eterna provocare

Strandul "Neptun" e un spectacol continuu… Un spectacol care, vorba slagarului, trebuie sa continue. Zona de agrement aradeana, dincolo de faptul ca e atat de intens mediatizata, a intrat in memoria colectiva precum cliseele cele mai vehiculate: spunem "…pe strand", nu "… la strand", ca si cum am spune "pe mare" – in argoul marinaresc. Cine e in stare sa simta pulsul strandului in asa fel incat sa se confunde cu ideea insasi de strand, fiind deci capabil sa elaboreze, la orice ora, un discurs sociologic care sa contina, in esenta, ideea care sta la baza "entertaintment"-ului unei zone intregi, acela va intelege, ce va sa zica un program politic, social, administrativ etc. Spunem asta pentru ca, de acum  (de fapt nu de acum, ci de vreo sapte-opt ani, Strandul "Neptun" e un veritabil "barometru social"), iar cine ignora aceasta realitate isi asuma riscul de a cadea in anacronism si desuetudine. Faptul despre care vorbim este cunoscut, inainte de altii, de oamenii de afaceri. Terase precum Corleone, Party Club, Capucino, Ratio Beach sau chiar Mobilux au intrat demult in "folclorul citadin" ca repere, locuri de intalnire, de cimentat idile sau, pur si simplu, de stat degeaba… Concurenta dintre firmele mari care castiga bani frumosi din "incasarea taxei pe timpul liber" a dus la benefica dezvoltare economica a spatiului de 25 de hectare paralel cu Muresul. Nu esti patron de bar daca n-ai macar un spatiu pe strand… "Mi-am construit terasa pe care o vedeti imprumutandu-ma de bani, apeland la rude, rupand de la gura copiilor. Simteam, nu stiu cum, ca a avea o afacere pe strand presupune intrarea intr-o elita financiara. Mi-a reusit… si faptul nu trebuie sa surprinda pe nimeni: nicaieri, in mediul afacerilor, nu ai ocazia sa cunosti atat de bine piata, ca pe Strand. Mai mult decat ca afacerile imi merg bine, testele de marketing pe care le aplic aici, ma ajuta sa ma dezvolt si in alte domenii, unde mai am investitii" – ni se confeseaza un patron al unei binecunoscute terase. Poate ca, sa vorbesti de "oaza", e nitel exagerat Exista si multi contestatari, chiar pana la dusmanie, ai "fenomenului Strand". Indeosebi dintre asa-numitii "conservatori", ei isi construiesc argumentatia in jurul ideii ca Strandul este o aglomeratie urbana unde se prolifereaza fenomenul infractional, dupa modelul comunitatilor arhaice migratoare sau care ocupa un spatiu ad-hoc. Teoria e destul de simplu de expus, dar complexa in nuante: cand un oras  are un spatiu atat de vast, special creat pentru divertismente de tot felul (chiar si pentru ceea ce sfideaza normele morale…), energiile negative ale unei populatii de sute de mii de oameni se vor canaliza inspre acolo. Tot in acel loc se va dezvolta, rapid, o ierarhie de tip mafiot, unde va domni "legea junglei" – cu cat esti mai agresiv, mai socant, mai fara scrupule (si nu ne referim aici doar la legile economice ale capitalismului), cu atat esti mai puternic… Desele scandaluri, descinderile tip-razie ale organelor abilitate sa mentina ordinea, crearea de posturi de jandarmi in incinta Strandului (asta la capitolul "masuri de securitate") prepunitive, de intimidare a unor viitoare fapte antisociale – asa se explica. Vizavi de "arhitectura" (ghilimele sunt foarte importante, mai importante chiar decat nobilul substantiv!) Strandului, e de observat ca e sublima, dar… Constructiile care "rasar" pe zi ce trece nu prea au vreo noima, asa fel incat un arheolog al mileniului urmator, presupunand ca Strandul "Neptun" nu va dura atat…, va avea mare bataie de cap in a explica urmasilor nostri situl… Caci terasele, barurile sau discotecile nu s-au construit conform vreunui plan urbanistic, ci mai degraba pe principiul "musuroiului de furnici". Si totusi, si poate chiar de aceea Strandul are propria-i logica interna, una postmoderna, ce-i drept, dar o are: este si afara si inlauntrul orasului, este, cum ziceam, si loc de refulare si de defulare, este si chin si alinare iar, pentru autoritatile publice este si o problema grava, si un subiect de mandrie, de etalare a orgoliului local. Dintre iconoclasti, un exemplu ar fi magistratul Horea-Corneliu Oprean, actualul presedinte al Judecatoriei Arad, care, in repetate randuri a criticat public "fenomenul Strand": "E un loc propice consumului si traficului de droguri. Mai mult, s-ar putea spune ca Aradul a devenit piata de consum din centru de tranzit al stupefiantelor, datorita acestui fenomen…". Horea Oprean este un observator atent; in  plus, este posesorul unei casute pe Strandul "Neptun", la care ar renunta cu greu. In replica, cineva ar putea contracara ca la fel de incriminant se poate vorbi despre campusurile studentesti din Bucuresti, Timisoara, Cluj sau Iasi, adevarate "burse" ale drogurilor, prostitutiei sau produselor de pe piata neagra. Relaxarea ca traditie a ardelenilor – sau de la "Neptun" Marosfürdo la Strandul "Neptun" Conform istoricilor locali, actualul Strand "Neptun" era situat pe celalalt mal al furiosului rau (poate de la acest apelativ a fost luat cu imprumut numele temutului zeu al marilor, oceanelor si tuturor apelor, in mitologia romana – in cea greaca, Poseidon –, o exagerare, de fapt, atipica ardelenilor), adica in zona unde azi se afla restaurantele "Perla" si "Belvedere". Curbura care defineste orasul, in jurul vechii Cetati a Aradului, fortificatie construita sub imparateasa Maria Tereza, este interesant de analizat de ce a fost aleasa ca loc de agrement… Poate ca nevoia de relaxare a inaintasilor nostri era atat de importanta, in secolul trecut, incat prima in raport cu orice altceva! Asa se poate explica existenta, in secolul XIX, de stranduri plutitoare (cu reminiscente de la inceputul mileniului I, cand, pe Mures se facea comert cu sare, vamuirea negustorilor straini fiind ocupatia de baza (!) a benedictinilor care, in numar  covarsitor, "faceau legea" de-o parte si de alta a raului). "Occidentalizarea" de acum un secol si ceva a facut ca pe Mures sa fie vizibile numeroase ambarcatiuni sportive, la un moment dat echipele aradene de gen fiind "nume" in tara (azi nu mai e cazul…). Pe timpul dominatiei habsburgice, strandul  s-a numit "Neptun" Marosfürdo ("Baile Muresului Neptun" – din limba maghiara). In anul 1957, Ministerul Apararii Nationale cedeaza o suprafata de 30 de hectare – care-i apartinea, in surplus fiind, ca urmare a transformarii Cetatii in unitate militara – catre Primaria Municipiului Arad, cu destinatia Strand. Constructia si dotarile initiate au fost finalizate la sfarsitul anilor ’70 (intreruperea datorata marilor inundatii din 1971 nefiind deloc de neglijat). Lucrarile s-au executat cumva "in semilegalitate", sub pretextul organizarii unui santier, de tipul celor muncitoresti de pe malurile mai multor rauri din tara. Se stie ca, in acea vreme, nu se (prea) alocau bani pentru petrecerea timpului liber, asa incat – azi pare hilar, dar acum 30-40 de ani era chiar tragic! – lucrarea era raportata la Bucuresti ca reprezentand de fiecare data altceva – truc folosit si la case mai mari. Le-a trebuit destul de mult edililor nostri "sa se prinda" de potentialul economic real al boemului spatiu de 25 de hectare, pana in 1998 destinatia acestui complex fiind exclusiv de strand (plaja, bazine), celelalte dotari fiind minime. Asta cel putin in actele publice, pentru ca rockerii (de exemplu) pot depune marturie ca inca de la inceputul anilor ’90 Strandul era "folosit" ca loc natural de petrecere atat a timpului liber, al timpului ocupat, cat si a timpului neutru… Cativa patroni ("Tuti" este, probabil, singurul "supravietuitor" al acelor vremuri) au inteles cu mai mult de un cincinal inaintea Primariei ca in investitiile pe Strand consta cheia dezvoltarii afacerilor  ce tin de zona divertismentului. Vremuri mai "idealiste" decat cele de azi: majoritatea proprietarilor de terase "dadeau pe cont", ofereau "gazduire" peste noapte – la "Tanamera" (pentru cunoscatori…) puteai dormi cat aveai chef… Azi, fara excepti, micii intreprinzatori au fost "inghititi de rechini". Ramane sa dezbateti dumneavoastra cat de bine sau cat de rau e ca s-a intamplat asa. Potential avem, slava Domnului!, si suntem si multi cei care vizitam strandul – sa tot fie vorba de vreo 200.000 de aradeni… Putina statistica nu strica... ...ba,  uneori, dimpotriva. Dotarile strandului se compun din: – cinci bazine (suprafata totala, 8.700 mp), din care unul pentru inotatori, unul pentru adulti si trei bazine pentru copii; – un tobogan acvatic; – un foraj care asigura cu apa termala bazinul de copii; – doua solare pentru nudisti; – in jur de 100 de spatii comerciale care cuprind: baruri, terase, berarii, restaurante, discoteci, pizza, jocuri, cluburi de calculatoare, Internet-café-uri etc.; – doua terenuri de tenis cu bitum; – doua terenuri de tenis cu zgura; – pista si trambuline roller-skates; – teren pentru minifotbal cu instalatie nocturna; – teren de volei; – 300 de casute de agrement; – 1.500 de cabine inchiriate pe sezon; – spatii cu jocuri pentru copii; – circa 200 de locuri de parcare. Solutia? - Nastase! Pe strand, mai schimbi o injuratura, mai un numar de telefon – vorba unui coleg de la "Catavencu". Si apropo de "saptamanalul de moravuri grele", oficios al fanilor lui Caragiale de pe intreg mapamondul – iata ce comenteaza un redactor sub masca unui pseudonim simpatic: "Un grup de locuitori ai Aradului din zona Strandului isi doresc foarte mult ca orasul lor sa fie vizitat de Adrian Nastase pentru ca numai asa cred ei ca va fi data muzica mai incet pe timpul noptii in respectivul spatiu de distractii. Desi exista diverse reclamatii pe aceasta tema pe la tot felul de organe abilitate, autorii acestor plangeri sustin ca nu se face nimic deoarece pe strand ar avea afaceri diverse rude ale grangurilor care taie si spanzura in Arad. Ei, dar Nastase, cum n-are rude in Arad, s-ar putea rasti la ei pentru un pic de liniste". Ceea ce omit insa colegii bucuresteni e ca linistea si Strandul aradean sunt doua notiuni care se bat cap in cap, pe motiv de incompatibilitate. Reclamatii sunt, e drept…, au fost si pe timpul vechii conduceri, au reprezentat parte din motivele de "mazilire" a fostului director taranist si nu mai conving, acum, pe nimeni – presa locala tratandu-le drept subiecte prea banale pentru a consuma cerneala tipografica. Chestii "grase" de speculat in pagini mai "speciale" ar fi ele, legate de Strand, dar, hai sa fim seriosi, e de prost gust sa dai aiurea, cu bata, intr-o "masinarie" care, cat de cat, functioneaza… Asta nu inseamna ca Nastase, daca ar veni in Arad, n-ar avea de lucru!… Cum e pe alte stranduri? O scurta comparatie – nu trebuie sa ne deplasam prea departe. La o aruncatura de bat, la Oradea, iata sapoul unei stiri aparuta in "Jurnalul bihorean" de miercuri, 4 septembrie a. c.: "Oradea – Deschis la sfarsitul lunii august, Strandul Municipal a functionat pana s-a terminat populatia rroma a Velentei (un cartier tip Checheci, in resedinta de judet a Bihorului – n. n.). Apoi a fost inchis. Duminica noaptea, muncitorii Regiei Autonome Piete Agrement Salubritate (RAPAS) au golit toate bazinele". No comment! – dar sa mai spunem totusi, ca directorul general al acelui RAPAS, Ioan Hirte a pus vina apei murdare pe lipsa de probe hidrologice si, atentie, pe faptul ca intrarea e gratuita, iar "unde-i gratuit, intra oricine, nu poti opri pe nimeni…". Putine date "de pliant" – culese dintr-o mapa de prezentare alcatuita de Gospodarirea Comunala in colaborare cu specialisti in istorie si statistica. "In ce consta potentialul Strandului «Neptun»? Amplasamentul Strandului si accesul pe cele trei poduri face ca orice aradean sa poata ajunge acolo, pe jos, in cinci minute, aproape oriunde s-ar afla. Aceasta face ca Strandul sa fie la indemana oricui. Nu trebuie sa pleci cu masina departe de oras pentru a te bucura atat de natura cat si de toate facilitatile pe care ti le ofera o statie moderna. Presa centrala scrie despre noi, fara sa ne ceara tarif pentru publicitate: «E ca la mare, dar e mai ieftin si mai aproape»". Lucian Valetiu - Occident

• Anna Toth expune la Biserica Rosie

Intre 3 si 15 septembrie Biserica Rosie gazduieste o noua expozitie personala a Annei Toth, membra de vaza a Cenaclului "Ion Andreescu". Pe simeze se afla creatii ale artistei din ultimul an, plus doua trei tablouri mai vechi, care au facut legatura cu expozitia de anul trecut. Uleiurile Annei Toth surprind cu sensibilitate peisaje, natura moarta, flori foarte multe flori si chiar un portret de madona, toate in culori calde, intr-o geometrie mereu surprinzatoare, desi perfect incadrata unui clasicism figurativ, care face bine ochiului. Ambientul ce da solemnitate picturilor, atmosfera de reculegere si meditatie ce invaluie parca privitorul par foarte inspirat alese. Anna Toth se afla la a cincea personala pe care o propune la Biserica Rosie si, urandu-i succes, ne exprimam de acum interesul si curiozitatea pentru cea de-a sasea.... P.S. Zilnic, expozitia poate fi vizitata intre orele 10 si 13. Adrian Palcu - Agenda zilei

Publicitate

  Imobil de vanzare

Virtual Arad a fost fondat de Draghi Puterity.
Webdesignul a fost realizat de Sorin Stancu.
Adaptare WEB realizata de Draghi Puterity si Trutiu Florin.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorghe Puterity.
Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Saptamanalul Occident, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, TV Arad, TV RCS, Pro TV Arad.