Joi, 10 octombrie 2002

Stirile TVA se gasesc aici

• O noua etapa de cooperare romano-ungara

Interviu cu doamna Szili Katalin, presedintele Parlamentului Ungariei Cu ocazia comemorării zilei de 6 octombrie, la Arad a fost prezenta doamna Szili Katalin, presedintele Parlamentului Ungariei, care ne-a acordat un scurt interviu – Doamna presedinte, cum apreciati participarea d-voastra la manifestarile de la Arad? – Ma bucur ca aceasta comemorare mi-a oferit prilejul sa vin pentru prima data in Romania. Ma bucur, de asemenea, ca aceasta vizita coincide cu noua etapa de colaborare in scopul aderarii la Uniunea Europeana. In acest sens, structurile noastre de cooperare trebuie sa se intareasca. Trebuie sa ne ajutam reciproc si putem face acest lucru pornind de la cooperarile transfrontaliere care sunt deja demarate. De asemenea, am pus bazele unei cooperari parlamentare, in special prin intermediul comisiilor celor doua parlamente. Acestea pot sa elaboreze un program concret pentru o cooperare mai profunda in spiritul secolului XXI. Cred ca o mai stransa cooperare in domeniile economic, cultural si stiintific nu poate duce decat la castiguri reale de ambele parti. – Pentru ca vorbiti de cooperare, discuta reprezentantii celor doua parlamente modificarea statutului maghiarilor din afara granitelor? – Atat fostul Parlament Ungar cat si fostul Guvern au ajuns la concluzia ca Legea statutului maghiarilor trebuie revazuta pentru a se identifica prevederile care se pot pune in practica imediat. Noi dorim modificarea acelor prevederi care s-a constatat ca nu ajuta la punerea in valoare a Legii. Trebuie sa mai adaug ca am avut consultari reciproce in acest sens, iar daca vor fi modificari, acestea se vor face in baza unui dialog. – Modificarea Legii ar presupune un nou protocol intre cele doua guverne? – Nu, pentru ca aceasta este deja o atributie a guvernului si nu a parlamentului. Eventualele modificari nu tin de protocol. – Daca Statele Unite vor intra in razboi cu Irakul, va intra si Ungaria in razboi? – Intr-adevar, noi suntem membri NATO insa pana acum nu am primit o asemenea solicitare din partea Statelor Unite. – Si daca va exista aceasta solicitare? – Atunci, hotararea o va lua Parlamentul Ungariei. Cu toate ca sunt presedintele parlamentului, nu sunt ghicitoare, ca sa stiu care va fi decizia acestui parlament. – Apropo, la alegerea d-voastra ca presedinte al parlamentului, a contat faptul ca sunteti femeie si mai ales tanara si frumoasa? – Ca femeie, as fi tentata sa raspund da. Ca om politic spun: cu siguranta, nu. Daniel Albu - Adevarul

• Sistemul de parcare, modificat dupa patru ore de dezbateri furtunoase

Cele mai importante puncte discutate in sedinta CLM de marti s-au referit la sistemul de parcare. Au fost luate in discutie doua proiecte de hotarari, primul propus de consilierul liberal Gavril Popescu. In acest proiect de hotarare se solicita primarului, cu sprijinul serviciilor de specialitate, sa prezinte pana in data de 29 octombrie o informare completa si detaliata privind modul de indeplinire si respectarea hotararilor Consiliului Local referitoare la reglementarea concesionarii parcarilor publice in Municipiul Arad. De asemenea, Popescu solicita secretarului Primariei sa verifice legalitatea contractului incheiat cu Belsirim Automotives. Dar cea mai importanta prevedere a acestui proiect era cea referitoare la suspendarea activitatii de marcare a strazilor. Cel de-al doilea proiect se referea la modificarile propuse de consilierii Doru Sever Puia si Bruno Masut. Discutiile pe marginea celor doua proiecte s-au intins pe durata a patru ore.  Primarul multumeste Belsirimului, care "trateaza cu seriozitate lucrurile"  Gavril Popescu a declarat ca "Am citit raportul executivului, din care reiese o nepasare fata de situatia din ultimele saizeci de zile de la implementarea sistemului Parktronic. Nu s-a respectat votul consilierilor si cred ca acum trebuie schimbat, pentru ca este o situatie exceptionala. Nu zic ca trebuie sa reziliem contractul, dar trebuie sa clarificam problema". Primarul Dorel Popa a raspuns acestor acuzatii, punctand ca "inainte de a fi implementat sistemul, am spus ca va fi supravegheat si apoi schimbat, in functie de necesitatile care vor exista. Am mai spus-o si o mai spun: Parktronic-ul nu este stat in stat! De altfel, ei au fost de acord cu modificarile propuse. De altfel, astfel de modificari vor mai exista. Dezaprob violentele de orice fel si interventiile celor de la Spectrum Det. Dar firma a luat masuri, au fost dati afara unii dintre angajati. La fel, mi se pare anormal sa distrugi cu ranga dispozitivele firmei. Oricum, eu tin sa le multumesc celor de la Belsirim, pentru ca trateaza cu seriozitate lucrurile".  Liberalii, combatuti cu legea lui... Stolojan  Primarul a continuat, spunand ca trebuie sa aplice legea. In acest sens, a citit HG 147/92, in care se prezinta cadrul legal pentru blocarea si ridicarea autoturismelor, care se face prin dispozitia primarului. Pentru a raspunde criticilor venite din partea liberalilor, Popa a precizat ca hotararea este semnata de premierul... Theodor Stolojan! Mai mult, Popa a afirmat ca "Nu cred ca sunt unele persoane mai egale ca altele. Au fost institutii care au crezut ca merita mai mult. Pentru ca nu au primit facilitati, au trecut la atac. Trebuie sa respectam legea! Am aici o hartie, semnata si stampilata, nu o sa spun de cine, din respect pentru persoana respectiva." Documentul avea sigla... PNL!  Proiectul Lui Popescu a fost respins  Viceprimarul Emanoil Voicu a declarat ca "au existat 200 de cereri de gratuitate, de la oameni onorabili, si cred ca daca le aprobam, era liniste in oras. Marea majoritate oamenilor au invatat regulamentul, iar la anul vom fi un model. Am modificat redeventa de la 1,5 miliarde lei, la 2,5 miliarde lei". Dupa o serie de luari de pozitie, s-a trecut la vot, in urma caruia proiectul a fost respins, cu doar sapte voturi pentru. Conducerea Belsirim se mai gandeste daca pune in aplicare amendamentele consilierilor !  In continuare, s-a trecut la discutarea proiectului initiat de cei doi censilieri, Doru Sever Puia si Bruno Masut. Si aici au existat o serie de amendamente, printre care si cele doua propuse de Gavril Popescu. Dupa dezbateri prelungite, s-au votat o serie de astfel de propuneri. Cele mai importante dintre acestea se refera la programul de functionare al parcarilor, care urma sa fie zilnic, intre orele 8,00 si 18,00, iar sambata, intre orele 8,00 si 14,00. Un alt amendament extrem de important a fost cel al consilierului Ioan Darida, care, in conformitate cu unele norme ale MLPAT, urma sa schimbe modul de parcare. Astfel, conform acestuia, marcajele trebuiau sa fie facute paralel cu trotuarul. In paralel cu aceste amendamente, s-au votat cele propuse de consilieri. Dar surpriza a venit la sfarsit, cand Emil Siegmeth si Adrian Pica, patronul, reaspectiv directorul Belsirim, au luat cuvantul. "Punem in aplicare o hotarare votata de dumneavoastra. Pe consilieri nu i-a interesat ca avem agenti molestati sau cat am investit" a declarat Emil Siegmeth. Adrian Pica, directorul Belsirim Automotives, a afirmat ca "am incheiat un contract clar, dar multe strazi au fost sparte si nu le-am putut folosi. In contract se prevede ca orice modificare se face cu acordul partilor, iar noi trebuie sa fim anuntati cu 10 zile inainte. Cu cele 18 puncte, pe care le-am discutat, suntem de acord". La iesirea din sala, cei doi au afirmat ca vor analiza modificarile votate de consilieri si vor decide daca le vor aplica sau nu. Asta pentru ca, in conformitate cu contractul, nu pot fi facute modificari decat cu acordul partilor! In aceste conditii, toate discutiile purtate marti sunt inutile.  Ce s-a modificat, totusi?  1. Se refac marcajele privind latimea si lungimea locurilor de parcare, conform recomandarilor MLPAT  2. Se vor respecta toate indicatoarele "Stationarea interzisa" sau "Oprirea interzisa", stergand marcajele din dreptul acestora  3. Stergerea marcajelor din statiile mijloacelor de transport in comun  4. Marcajele vor respecta distanta minima legala fata de intersectii si trecerile pentru pietoni  5. Tariful intre liniile de tramvai, in parcarea amenajata, sa fie de 5.000 lei/ora  6. Se va introduce tariful de parcare pentru timp de jumatate de ora, pana la 1 mai 2003  7. Se vor introduce tichete valabile pentru toate locurile de parcare, cu valoare de 50.000 lei/zi  Mai exista si alte modificari, dar ele sunt de o mai mica importanta pentru utilizatori.  Marius Grada - Agenda zilei

• Spitalul Judetean privatizeaza o parte din servicii

Tot mai multe servicii administrative din Spitalul Clinic Judetean Arad sunt incredintate unor firme private. Dr. Dorin Lazar, directorul acestei institutii, a motivat aceste demersuri astfel: "De aproximativ cinci ani, am intrat intr-un program de externalizare (privatizare) a serviciilor. Am inceput cu  serviciile de spalatorie si curatenie, urmand sa extindem acest program si asupra celorlalte (bucataria si intretinerile). Scopurile urmarite sunt reducerea cheltuielilor, cresterea calitatii serviciilor si scaderea ponderii cheltuielilor salariale. Inainte, aveam probleme foarte mari legate de asigurarea lenjeriei de pat, care se distrugea datorita aparaturii uzate; de asemenea,  nu se puteau controla furturile. Acum, firma ne asigura lenjeria de pat, halatele medicilor si curatarea lor. Curatenia si dezinfectia sectiilor se fac cu detergentii, solutiile si aparatura firmei. In plus, am redus cheltuielile cu aproximativ 30 %. Plata serviciilor asigurate de firma pe fiecare sectie se face la incuvintarea asistentei-sefe, dupa o verificare prealabila.” Se are in vedere si privatizarea bucatariei spitalului, dotarea acesteia si schimbarea sistemului de servire. Dr. Lazar spune ca acelasi lucru s-a incercat si cu morga, dar aceasta initiativa s-a dovedit neinspirata. "Prosectura (morga) este consideratao sectie a spitalului, aici realizandu-se si actul medical final (autopsia cadavrelor). Apeland la o firma de servicii funerare, s-a perturbat acest act, interferand interesul medical cu cel comercial. Daca vom externaliza prosectura, vom construi un spatiu special care sa cuprinda si un departament de servicii medicale. Dupa indeplinirea actului medical final, firma isi va prelua atributiile, avand desigur dotarea necesara conservarii cadavrelor." Dr. Dorin Lazar ne mai declara ca Spitalul Judetean apeleaza la licitatia pe Internet in cazul serviciilor de birotica si chiar in aprovizionare. "Am fost printre primii din tara care au solicitat acest lucru. Chiar vineri, am participat si noi la Cluj la o intrunire pe aceasta tema. Intentionam sa cream un birou de informatii centralizat, cu un serviciu continuu de 16 ore/zi", a mai precizat dr. Dorin Lazar, directorul Spitalului Clinic Judetean Arad. Cosmina Dehelean - Observator

• Sintea Mare. Olandezii fac investitii in comuna

In cadrul Caminului Cultural din comuna functioneaza, de o perioada buna de vreme, o firma producatoare de confectii. Investitorii olandezi veniti in localitate au avut tot sprijinul Primariei, care le-a acordat un spatiu in localul caminului. In cadrul acestei "minifabrici" se produc o gama larga de confectii pentru femei, confectii destinate exclusiv exportului. Investitia s-a dovedit a fi benefica pentru localnici, deoarece aici s-au creat cateva locuri de munca. Olandezii nu s-au limitat doar la a face afaceri profitabile doar pentru ei. Primarul Gheorghe Bibe spune ca datorita acestora, in scolile din comuna au fost cumparate trei frigidere pentru depozitarea "micului dejun" dat de Guvern. Pe viitor, Primaria  urmeaza sa vanda la licitatie publica sase hectare din pasunea comunala pentru construirea a doua hale de productie deoarece firma olandeza vrea sa se extinda si astfel vor fi create noi locuri de munca. Tot un proiect al acestor investitori straini este si construirea unei cantine sociale, unde se va oferi celor sarmani o masa calda pe zi. In momentul de fata, cladirea este zidita in proportie de 50%. Se spera ca lucrarea sa fie finalizata cat mai curand, deoarece in comuna sunt cam 170 de persoane nevoiase, care s-ar bucura de aceasta masa gratuita.

• Urme de locuire din cele mai indepartate timpuri. Cetatea medievala, perla a orasului Ineu

In vatra orasului Ineu s-au gasit vestigii arheologice datand din paleoliticul timpuriu, iar mai  apoi din paleoliticul mijlociu si tarziu. In neolitic asezarile, acopera intreaga intindere a Zarandului si a Campiei Aradului, din aceasta perioada datand infloritoarea civilizatie a culturii Tisa (2800 - 2500 a. H.), ilustrata de descoperirile facute la Pancota, Cuied si Varsand. Cele peste 600 de monede grecesti descoperite in zona, datand din perioada dacica, dovedesc o activitate intensa in acest teritoriu. Zbuciumul Evului Mediu Aceasta zona s-a integrat in secolele IX – X in aria primelor formatiuni statale romanesti, mai precis in voievodatul lui Menumorut in secolul al X-lea si apoi al lui Ahtum in secolul al XI-lea. Dupa prabusirea acestor formatiuni statale s-a mentinut in zona un voievodat mai mic atestat documentar in anul 1318. In timp, autonomia teritoriului a fost ingradita de statul feudal maghiar ca urmare a politicii de cucerire duse de acestia. Cresterea inegalitatii sociale, intensificarea anarhiei feudale, precum si incursiunile tatare au determinat feudalii in secolul al XIII-lea sa treaca la intarirea cetatilor. Odata cu dezvoltarea mestesugurilor si-au perfectionat si armamentul. Pe locul denumit "Ritul Calugarilor" exista o manastire cladita in stil romanic. Alaturi de aceasta manastire, in secolele al XII-lea si al XIII-lea se va construi o cetate care constituia centrul marelui domeniu al Ineului. In 1387, dupa mai multe schimbari, cetatea trece in posesia familiei Losonczy. Acestia detin de vreo doua secole un numar de 51 de sate. Castelanul cetatii era totodata si administratorul pamanturilor de pe domeniu. Dovedita resedinta domeniala, vechea fortificatie s-a amplificat si modernizat. In timpul primei jumatati a secolului al XVI-lea incepe sa fie mentionata documentar tot mai frecvent. In urma bataliei de la Mohacs si ocuparea unei parti insemnate a Ungariei dupa 1541 de catre turci are loc constituirea Transilvaniei ca principat autonom sub suzeranitatea Portii. In componenta principatului intra si comitatul Zarandului, de unde facea parte si Ineul, situat in extremitatea vestica a principatului. Incepand cu aceasta perioada cetatea Ineului intra in zona luptelor impotriva stapanirii otomane. Turbanele turcesti patrund in cetate Incepand cu anii 1550 turcii pun stapanire treptat pe o mare parte a Banatului si Crisanei. In aceasta perioada cetatea Ineului isi schimba foarte des stapanii. Timp de mai multi ani cetatea este cucerita succesiv de trupele turcesti si ardelene. Sfarsitul secolului al XVI-lea a avut o mare insemnatate in istoria celor trei tari romane. Alianta intre cele trei tari romane a deschis perspectiva scuturarii jugului otoman. Dupa asasinarea lui Mihai Viteazul, cetatea ajunge in mainile generalului Basta. Sub aceasta stapanire soldatii ardeleni din cetate o duceau din ce in ce mai rau, iar solda nu le era platita cu lunile. O perioada de timp cetatea a servit drept baza de lupta impotriva trupelor imperiale, dar si impotriva stapanirii otomane. In anul 1608 sunt redistribuite feudele din partile Muresului si Crisurilor si redistribuite nobililor care aveau obligatii militare in schimbul pamantului posedat. In urma acestor redistribuiri Ineul este donat capitanului Petnehazy. In urmatorii ani, in urma intaririi cetatii si a cresterii garnizoanei, Ineul a devenit una din cele mai importante cetati de granita. La 21 iulie 1620 este numit un nou castelan si odata cu aceasta numire principele emite instructiuni de intarire a cetatii. Aceste instructiuni prevedeau inconjurarea cu ziduri a cetatii. Una din principalele obligatiuni ale castelanului cetatii a fost continua intarire a cetatii, folosind in acest scop munca iobagilor din jur. Portile cetatii urmau sa fie pazite de santinele. Capitanul avea puteri nelimitate asupra garnizoanei. Soldatii trebuiau sa faca exercitii si sa indeplineasca diferite servicii. Le era interzisa iesirea din cetate fara rost. Timp de peste cincisprezece ani Dietele voteaza impozitele suplimentare pentru refacerea Ineului. In acest scop se folosea pe scara larga munca iobagilor. Nobilii locali nu erau de acord cu intarirea cetatii si nici nu doreau sa-si achite obligatiile militare. De aceea in anul 1643 se pune in aplicare un nou  regulament prin care in caz de alarma nobilimea era obligata sa serveasca cetatea impreuna cu mercenarii. Fiecare nobil din Ineu era obligat sa tina cai si sa se aprovizioneze cu armament. Alte puncte ale regulamentului privesc ordinea in cetate. Astfel, seara dupa stingere, cu exceptia paznicilor, nimeni nu va avea voie sa poarte arma. Cei care nu se supuneau acestor reguli erau inchisi. Timpul innoirii Reconstructia cetatii s-a bazat pe planurile lui Gavril Haller, care era un matematician si un arhitect eminent. El a contribuit la reconstructia mai multor cetati. In anul 1645 s-au refacut bastioanele orasului, iar in acest scop s-a ars o mare cantitate de var si caramizi. S-a folosit multa piatra slefuita din carierele de la Mocrea. Palisadele orasului au fost transformate intr-un puternic zid de piatra, asezate in forma de patrat. In afara acestora se aflau santurile late si adanci, unde intrau apele Crisului Alb.Orasul era legat de cetate printr-un pod suspendat asezat peste santurile de aparare. Cetatea a fost conceputa tot in forma de patrat, avand ziduri groase si inalte, prevazuta la colturi cu bastioane de tip italian. Constructia bastioanelor a inceput in anul 1651 sub directa indrumare a lui Gavril Haller, care a fost numit comite suprem al Zarandului, iar in anul 1651 cumula si functia de capitan. Calatorul turc Evlia Celebi, trecand prin Ineu, spunea despre cetate ca are o forma patrata si este asezata pe malul raului Cris. Are bastioane mici de piatra si o singura poarta de intrare in partea de miazazi. In interiorul cetatii exista o mica cetatuie frumoasa, in cele patru colturi sunt patru turnuri solide cu acoperis de scanduri si cu ziduri late de 20 de picioare. Pe malul Crisului Alb,   s-au ridicat diguri puternice din pamant bine consolidate. In acea perioada cetatea fost bine dotata  cu arme de foc, in special cu tunuri. Astfel fortificata a devenit un important centru economic, administrativ si cultural, locuit de o populatie predominant romaneasca. Pe aici trecea drumul comercial care asigura legatura intre Crisana, nordul Banatului si cu centrul Transilvaniei. Cetatea si orasul Ineu aveau o viata economica prospera. In fiecare an se tineau targuri de Boboteaza (6 ianuarie), unde veneau comercianti din toate partile comitatului. Mestesugurile s-au dezvoltat in functie de necesitatile populatiei locale. Mestesugarii locali erau organizati in bresle. In 1638 principele confirma statutul breslei croitorilor, iar apoi pe cea a cizmarilor. Documentele vremii consemneaza si existenta breslelor tabacarilor, aurarilor, barbierilor si blanarilor. In anul 1682 dieta dizolva breslele, cu exceptia celei a aurarilor si barbierilor. La Ineu se gasea resedinta comitatului Zarand, iar in functie de comite era Gavril Haller. Totodata Ineul era si resedinta unei intinse eparhii ortodoxe, avand in frunte episcopi si mitropoliti proveniti din familia Brancovici. Aceasta eparhie avea legaturi cu teritoriile de dincolo de Carpati. Infrangerea otomanilor sub zidurile Vienei (1683) a dus la eliberarea locuitorilor Ineului de sub jugul otoman, iar la 15 mai 1693 cetatea a fost cucerita de generalul imperial Veterani. In secolul al XVIII-lea fortificatia de la Ineu isi pierde importanta militara. Timp de un secol a fost folosita de stapanii domeniului pentru scopuri gospodaresti. Cetatea in prezent In momentul actual, cetatea este cel mai bine conservat monument medieval din judet. O perioada lunga de timp in cetate a functionat o scoala ajutatoare dar dupa 1989  aceasta  a fost mutata intr-o alta cladire. Deocamdata cetatea este nelocuita urmand sa fie preluata de Primaria orasului Ineu. Corina Olariu - Occident

Publicitate

  Imobil de vanzare

Virtual Arad a fost fondat de Draghi Puterity.
Webdesignul a fost realizat de Sorin Stancu.
Adaptare WEB realizata de Draghi Puterity si Trutiu Florin.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorghe Puterity.
Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Saptamanalul Occident, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, TV Arad, TV RCS, Pro TV Arad.