Angajatii
Aris au blocat soseaua si au scandat in fata Prefecturii
Furia
muncitorilor de la Aris a rabufnit, ieri, cand 400
de persoane au manifestat in fata Prefecturii, satui
pana peste cap de promisiuni si vorbe goale. Ieri
dimineata, angajatii au iesit in curtea societatii,
iar apoi timp de 10 minute au blocat soseaua in dreptul
Aris si s-au hotarat sa porneasca spre Prefectura.
Printre pancardele purtate de sindicalistii Aris se
afla si un portret al lui Ceausescu. "Noi
am cerut reesalonarea datoriilor pana la privatizare.
Oricum, suntem hotarati ca maine dimineata (astazi
n.r.) sa reluam lucrul in forta, chiar daca primim
energie la cota de avarie. Poate ca daca dispecerul
Electrica va observa ca se consuma mai mult curent,
va opri de tot furnizarea energiei electrice. Alaturi
de noi va fi si prefectul interimar, Florin Remetan,
care a continuat si astazi demersurile in vederea
rezolvarii situatiei", ne-a declarat Stefan
Lacsan, liderul sindicatului Aris. Actiunea sindicalistilor
Aris a fost determinata de decizia SC Electrica SA
de a sista, inca de vineri, 1 februarie, furnizarea
energiei electrice ca urmare a imposibilitatii conducerii
Aris de a plati restantele la graficul de esalonare
a datoriilor pe anul 2001. Cu toate ca, pentru a-si
dovedi bunele intentii si a dovedi ca se fac eforturi
in vederea achitarii datoriilor, administratorul fabricii
de strunguri, Teodor Horga, a platit, vineri, 300
de milioane lei, decizia Electrica a ramas irevocabila.
Administratorul Aris, Teodor Horga, a plecat in cursul
zilei de ieri la Bucuresti pentru a purta discutii
cu persoane abilitate din diverse ministere.
Marinela
Barla - Agenda zilei
Azoma
isi va relua, luna viitoare, productia la intreaga capacitate
Societatea
se bazeaza pe 200 de muncitori Singura societate din vestul tarii producatoare
de utilaje agricole pentru mecanizarea zootehniei
care a fost privatizata si produce in continuare este
SC Azoma SA. In urma cu o saptamana, societatea aradeana
a fost gazda unui eveniment aparte: finalizarea activitatii
de cercetare si realizare a prototipului pentru doua
instalatii. O echipa de cercetatori de la Institutul
National de Masini Agricole a realizat optimizarea
instalatiei pneumatice si mecanice de transport faina
furajera si a instalatiei pentru deservire interfazica
destinata liniilor de granulat furaje. Privatizarea
fabricii s-a realizat in urma cu doi ani, capitalul
investit este 100% autohton, actionarii fiind
SIF Banat Crisana si cateva persoane fizice. Administratorul
unic al societatii, Constantin Lamos, a declarat ca
principala preocupare a Azoma este pastrarea profilului
de fabricatie, utilaje pentru zootehnie. "Inainte
de '90 am produs un numar de 200 de utilaje noi, iar
in ultimii ani am mai scos pe piata inca 100 de produse,
plus piese de schimb. Acest lucru se datoreaza si
colectivului atelierului de proiectare al societatii
noastre, care a realizat 90% din produsele executate
de muncitorii nostri", a afirmat Constantin
Lamos. Utilajele purtand marca Azoma pot fi gasite
in 30 de localitati ale tarii, fabrica lucrand cu
distribuitori care preiau marfa in consignatie. Directorul
general executiv, Gheorghe Jurcoi, a tinut sa sublinieze
faptul ca dupa 1989 productia s-a diversificat si
printre produsele aduse in atentia agricultorilor
se numara: utilaje pentru pregatirea furajelor, instalatii
de granulat, pentru transportul si distributia furajelor
in adapostul de animale, pentru evacuarea dejectiilor,
incubatoare, precum si utilaje pentru lucrari
agricole. La ora actuala, in Azoma lucreaza doar o
parte din cei 200 de angajati cat mai are societatea.
"O parte din muncitori sunt in somaj, deoarece
in aceasta perioada cererea de utilaje e foarte scazuta
si in plus sunt cheltuieli mari cu caldura, pentru
a incalzi halele noastre e nevoie multa energie termica.
Vom reincepe treptat activitatea, prima tura de muncitori
va reveni la lucru dupa februarie, urmand ca la 1
martie sa incepem cu toate fortele" ne-a
declarat Gheorghe Jurcoi.
Marinela
Barla - Agenda zilei
Primaria
Lipova vrea sa paseze Caminul de batrani la CJA
Caminul
de batrani din
Lipova gazduiese peste 150 de suflete din tot
judetul, cheltuielile fiind acoperite din fonduri
speciale defalcate din bugetul de stat, dar nu numai.
Primaria Lipova este nevoita sa acopere o parte din
cheltuilelile de intretinere ale caminului, alaturi
de sumele venite prin CJA, de administrarea acestuia
ocupandu-se Inspectoratul Teritorial al Persoanelor
cu Handicap. Petru Gherman, primarul Lipovei, sustine
ca, in ultimul timp, primaria, si in special el, are
parte fie de acuzatii cum ca manifesta dezinteres
fata de soarta batranilor din oras, fie ca nu gestioneaza
bine bugetul localitatii. "In bugetul Lipovei
sunt prevazute nu mai putin de 4 miliarde lei pentru
Caminul de batrani. Acesti bani, a caror destinatie
umfla bugetul Lipovei, nu pot fi folositi in alt scop.
Pe deasupra, primaria trebuie sa cotizeze si ea cu
sume din bugetul propriu. Problema majora, in viziunea
mea, este faptul ca desi caminul se ingrijeste de
batranii din tot judetul, nici o alta primarie nu
contribaie cu bani pentru intretinerea acestuia".
spune Petru Gherman. Primarul crede ca solutia salvatoare
ar fi trecerea Caminului de batrani Lipova in administrarea
operativa, a Consiliului Judetean Arad. "In
acest fel, fiecare localitate ar putea contribui la
sustinerea caminului, desigur in functie de numarul
de batrani aflati in camin, care provin din zona respectiva",
a conchis primarul Lipovei. Vicepresedintele Consiliului
Judetean Gheorghe Falca ne-a declarat legat de acest
subiect ca "problemele cu care se confrunta
primaria Lipova au fost discutate de nenumarate ori
la Prefectura si Consiliul Judetean. De altfel, in
aceasta situatie se afla alte doua camine de batrani:
Desi nu pot sa nu le dau dreptate primarilor, situatia
nu poate fi schimbata. Este imposibil ca aceasta sarcina
sa fie transferata Consiliului Judetean".
Gheorghe Falca a tinut sa adauge ca nici varianta
sustinerii materiale a caminului de la Lipova de catre
primariile din raza carora provin batrani nu este
posibila, neexistand nici un cadru legal in acest
sens. "S-ar comite o ilegalitate de care primarii
ar trebui sa raspunda mai devreme sau mai tarziu".
Adriana
Barbu - Observator
L-am
jucat pe Ceausescu
"Sa
vorbim despre dragoste" Cu aceste cuvinte si-a insemnat Valentin Voicila
calea prin lumea Thaliei. O lume in care l-a avut
dascal pe Florin Piersic si mentor pe Amza Pellea.
O lume in care il mai napadesc amintirile si il mai
bucura realitatea... Ucenicul lui Nea Marin "Am vazut o piesa care m-a impresionat
mult, in care m-am regasit. Atunci m-am hotarat sa
dau admitere la teatru. M-am pregatit, in ultimul
an de liceu, cu Florin Piersic. Mergeam saptamanal
la Bucuresti, de la Baia Mare, la Teatrul National
sau la el acasa. Florin Piersic este un om extraordinar.
Inainte de examen, mi-a spus: <Vali, vei intra
din prima, fara nici o problema>. Si am intrat
al doilea", zambeste actorul. A ajuns apoi
student la clasa lui Amza Pellea, care i-a fost mai
mult decat mentor. "Sa fii in casa lui, la
Bailesti, sa stai de vorba cu el, sa te sfatuiesti
cu el era extraordinar. Mi-a fost si profesor, si
prieten, mi-a fost ca un tata", isi aminteste,
apasat de emotii, Valentin. Inceputul Primii ani ca actor i-a petrecut in Baia Mare,
oras de care il leaga amintiri dintre cele mai dulci.
"Am castigat premiul pentru cel mai bun spectacol
din Romania cu piesa <Leonce si Lena>, in regia
lui Radu Dinulescu, iar in vara lui '83, Marele premiu
la Gala tinerilor actori de la Costinesti. Asta mi-a
adus noi colaborari in film. Am jucat in opt filme,
dintre care in trei am avut roluri principale",
se destainuieste Vali. A ajuns, apoi la Arad, urmandu-l
pe regizorul Radu Dinulescu. Au urmat ani frumosi
si o multime de roluri. Dupa care a venit revolutia,
unul din momentele de cumpana in viata lui Valentin
Voicila. Actorul a iesit in strada In decembrie '89, actorul a iesit in strada. "Motivele
au fost dorinta de libertate si urmarea celor intamplate
la Timisoara, cand au fost impuscati si copii. Daca
la Arad s-ar fi intamplat la fel si eu nu as fi iesit
in strada, nu as mai fi putut da ochii cu fetita mea
niciodata, pentru ca as fi fost un las",
marturiseste revolutionarul. O vreme a fost presedintele
CPUN-ului local. Apoi s-a mutat la Teatrul din Timisoara,
unde a mai jucat doi ani, dupa care a renuntat. Departe de scena "Opt ani am stat departe de teatru. Aveam
nevoie de un timp al meditatiei, de un timp in care
sa-mi cicatrizez ranile. Credinta mi-a dat putere.
In urma revolutiei, cand moartea m-a pandit la tot
pasul, cand am vazut oameni raniti sau morti, cunoasterea
lui Dumnezeu a insemnat un nou inceput pentru mine,
mi-a adus o pace care-mi depaseste puterea de intelegere
in momentele foarte grele", marturiseste
Valentin. A imbratisat cultul baptist si a inceput
sa colinde lumea. Asa a ajuns sa lucreze, cativa ani,
la postul romanesc de televiziune din Chicago. Dragostea
dintai insa nu i-a dat pace in tot acest rastimp.
Din nou acasa A revenit pe scena in septembrie 2001, spre
mirarea multora, in rolul omului impotriva caruia
s-a rasculat in 1989, Nicolae Ceausescu. "A
fost hotararea regizorului, nu a mea. E un paradox
ca am jucat in rolul lui, lucrurile astea tin de spatiul
acesta nevazut care actioneaza asupra noastra. Mi-am
dat seama ca tentatia ar fi fost sa-l pun intr-o lumina
nefavorabila, dar m-am gandit ca e mult mai bine sa
aduc pe scena omul. L-am tratat ca pe un om cu defecte
si calitati. Am mers pe arhietipul dictatorului, nu
pe copierea lui, a gesturilor, a balbaielilor",
se destainuieste actorul. Acum, la 43 de ani, Valentin
Voicila isi imparte viata intre teatru, religie si
familie. Si se gandeste, tot mai serios, si intre
in politica. Crede ca i s-ar potrivi si un rol de
politician...
Flavia
Hategan - Aradeanul
Mafia ciobanilor
Avram
Gheorghe Fluieras, directorul general al Directiei
Generale pentru Agricultura si Industrie Alimentara
Arad, a acuzat mafia care sta in spatele ciobanilor.
Conform lui Avram Gheorghe Fluieras, judetul Arad
este sub teroarea ciobanilor care intra cu oile peste
culturile oamenilor. In opinia sa, fenomenul atinge
dimensiunile crimei organizate pentru ca in spatele
ciobanilor ar sta proprietarii dotati cu Jeep-uri.
In judetul Arad au fost multe conflicte intre ciobani
si proprietarii de pamant ale caror culturi au fost
calcate de oi. A existat chiar si o actiune, cu cativa
ani in urma, a unor sateni si proprietari de asociatii
agricole care au facut, efectiv, o potera pentru a
scoate cateva turme de pe pamanturile lor, oile si
ciobanii fiind haituiti cu tractoarele. Insa fenomenul,
in ansamblul sau, nu a fost eradicat.