Acest
serviciu este in stadiu experimental. Va rugam sa ne transmiteti
orice observatii la adresaflorin@virtualarad.net.
De
ziua lor, copii au defilat in costume de carnaval
De
1 lunie, o mare de copii in costume fistichii au luat
cu asalt platoul din fata Palatului Administrativ.
Inainte insa de a ajunge aici, copii de toate varstele
au defilat costumati de carnaval, pe traseul Teatru
- Primarie, creand pentru trecatori o adevarata panorama
multicolora. In fata Primariei, micutii s-au oprit,
oferind un spectacol antrenant si variat: defilarea
garzilor, dans modern, dans liric, dans ritmic, dans
tematic, solisti vocali, moment folcloric, duet, cancan,
etc. Tot acest spectacol a fost pregatit si organizat
de asociatia de carnaval NORIS ARADORIS. Asociatia
a luat fiinta in august 2001, din initiativa a 16
educatoare din Arad si cu sprijinul senatorilor asociatiei,
Alf si Gerda Kurt, membri ai asociatiei de carnaval
Noris Banatoris din Germania. NORIS ARADORIS este
prima asociatie de carnaval din Arad si din Romania
si este membra a Carnavalului european. Asociatia
isi propune desfasurarea de activitati distractive,
sportive si de petrecere a timpului liber in randul
copiilor. Carnavalul si spectacolul din 1 iunie au
fost doar o parte a unei actiuni mai ample, care a
inceput in 24 mai si se va incheia in 15 iunie. In
aceasta perioada are loc o serie de manifestari sub
egida "Carnavalul Primaverii".
C.L. -
Adevarul
Reprezentantii
Primariilor din Arad, Timisoara si Satu Mare au discutat
intarirea capacitatii manageriale
Joi
si vineri, la Arad a avut loc primul simpozion in
cadrul Proiectului "Intarirea capacitatii
manageriale a administratiei publice locale din Romania".
La acest simpozion au participat reprezentantii Primariilor
din Arad, Satu Mare si Timisoara, dar si din Caransebes,
Carei si Zalau. La simpozion au luat cuvantul primarul
Aradului, Dorel Popa, primarul municipiului Timisoara,
Gheorghe Ciuandu, si viceprimarul municipiului Satu
Mare, Iuliu Ilyes. Din partea municipiilor, la simpozion
au mai participat cei doi viceprimari, directori din
Primarie, dar si consilieri locali. De asemenea, partea
canadiana a fost reprezentata de Denis Provost, reprezentantul
Ambasadei Canadei la Bucuresti si Aurele Theriault,
presedintele PGF/GTA International Canada, precum
si de alti cinci consultanti ai companiei. Prin acest
proiect, se furnizeaza asistenta tehnica si consultanta
de specialitate Primariilor din Timisoara, Arad si
Satu Mare in conceperea, formularea, punerea in aplicare
si monitorizarea strategiilor de dezvoltare si a planului
de afaceri pentru municipii. Munca este facuta printr-un
proces de consultare participativa impreuna cu reprezentantii
societatii civile din sectoarele civile si neguvernamentale.
Toate acestea au drept scop final crearea unui serviciu
public local profesional, transparent si orientat
spre clienti capabili sa formuleze si sa puna in aplicare
strategii municipale de dezvoltare socio-economica
si de finantare, institutionalizarea proceselor de
dezvoltare participativa, elaborarea unui plan socio-economic
si a unuia de afaceri pentru fiecare din cele trei
orase.
Marius
Grada - Agenda zilei
La
Socodor s-a inaugurat Statiunea de Cecetari Ecologice a
UVVG Arad
Vineri,
in comuna Socodor, a fost inaugurata Statiunea de
Cercetari Ecologice, proprietate a
Universitatii de Vest "Vasile Goldis"
Arad. Aceasta statiune a functionat din anul 1957
pana in anul 2000, sub tutela Institutului de Cercetari
Agricole Fundulea Bucuresti. Din 2000, statiunea a
intrat in patrimoniul universitatii aradene, fiind
in prezent singura unitate de cercetare din tara care
se ocupa de ameliorarea solurilor halomorfe (saraturate).
Unitatea de cercetare mai sus amintita a fost dotata
cu aparatura moderna, la standarde europene si are
ca principaie functii de activitate efectuarea unor
cercetari ecologice asupra vegetatiei prin proiecte
europene (Programui Pin-Matra), cercetarea si ameliorarea
solurilor halomorfe precum si pregatirea didactica
a studentilor in munca de teren. Statiunea de cercetare
de la Socodor va fi folosita in principal de catre
studentii Facultatii de Biologie, Colegiului de Silvicultura
si Cinegetica, Colegiului de Farmacie si Clinica Veterinara.
La inaugurare au fost prezenti decani ai facultatilor
din cadrul Universitatii de Vest "Vasile Goldis"
Arad, in frunte cu prodecanul acestei institutii
de invatamant prof. dr. Ioan Cuzman, profesori universitari
si alti invitati. Cladirea care va gazdui activitatea
de cercetare a fost sfintita de preotul Botoc din
Socodor, dupa care au fost tinute scurte alocutiuni
de catre primarul comunei d-l Ion Jura, prof. univ.
dr. Ioan Rus - secretar stiintific USAMVB Timisoara,
aducandu-se cuvinte de lauda la adresa conducerii
universitatii aradene care, trebuie sa recunoastem
si-a imbunatatit constant imaginea in cei 12 ani de
existenta. Dupa ce a fost taiata panglica si s-au
vizitat laboratoarele statiunii, ansamblul caminului
cultural din Socodor a prezentat un program artisti
deosebit, incantand auditoriul cu melodii si dansuri
populare din zona. Pentru ca totul sa fie complet
organizatorii au acordat participantilor la eveniment
un pahar de sampanie, inchinat in cinstea noii achizitii
a universitatii. " De laudat este faptul ca cineva
se mai gandeste si la capitolul cercetare, domeniu
uitat de cativa ani incoace, si ca se vrea formarea
de profesionisti acum, cand Uniunea Europeana pune
baza pe ecologie si cercetare stiintifica solida in
acest domeniu.
R.M -
Adevarul
Noi
posibilitati de plata a facturii telefonice ROMTELECOM
Pe
langa plata obisnuita - in numerar la Oficiile Comerciale
ale D.Tc. Arad - factura telefonica mai poate fi platita
si prin alte mijloace (atat pentru abonatii de domiciliu
cat si pentru cei persoane juridice) si anume:
- in numerar la Banc Post Arad
- prin ordin de plata din contul curent al dvs. in
contul nostru deschis la Banc Post Arad, D.Tc. Arad
avand conventii de plata direct din conturi curente
personale deschise la Banc Post Arad, CEC Arad, Banca
Transilvania Arad si Banca Agricola Arad
- prin transfer bancar de la oricare ATM al Banc Post
(din Arad si din toata tara) daca aveti card ULTRA
emis de banc Post si ati solicitat serviciul Cont
Total de la Banc Post
- prin plata directa de pe card la POS-urile instalate
la toate Oficiile Comerciale ale D.Tc. Arad din mun.
Arad; de asemenea aici se accepta carduri si pentru
alte servicii sau produse (cartele, telefoane, etc). In perioada 05.04-25.06.2002 detinatorii de carduri
Maestro si Mastercard care efectueaza cel putin o
tranzactie cu cardul la orice POS din Romania (deci
inclusiv la Oficiile Comerciale ale D.Tc. Arad) participa
la tragerea la sorti cu urmatoarele premii: - 2 excursii in Sardinia (fiecare pentru 2 persoane)
si 200 de Euro in contul castigatorului
- 2 camere video
- 10 video recordere
- 100 aparate radio digitale
- 1 000 portcard-uri
Dan Cioca -
Director Adj. Comercial ROMTELECOM D.Tc.
Arad
Marturisirea
unui toxicoman care vrea sa iasa din prapastia alba
Zilele
trecute, am hotarat sa ne intalnim cu Bogdan. Tanarul,
in varsta de 22 de ani, a ajuns vrand-nevrand pe marginea
prapastiei. A prapastiei albe. A drogurilor. Are ochii
injectati, privirea tulbure si mintea ii fuge de la
o idee la alta, nereusind sa-si finalizeze nici un
subiect inceput pe o anumita tema. Doar acela despre
el. Pentru ca, Bogdan a ajuns un subiect, o abordare
pe care, din pacate, in cautare de senzational l-ar
aborda-o oricine. Ne-a privit nedumerit, dar sincer,
drept in ochi mai bine de doua ore, in timp ce-si
depana povestea trista "Dupa o doza simteam nevoia acuta
sa fumez si ajunsesem la doua pachete de tigari pe
zi" Este nevoie de eforturi disperate de viata - Cand ai inceput? - Am inceput, prin clasa a VIII-a, cu o tigara,
fumata, pe ascuns, cu prietenii, in parc. - Ce senzatie ai avut dupa prima priza? - Senzatia pe care am avut-o nu a fost deloc cea
asteptata: am cazut doar intr-o amorteala placuta,
dar apoi mi-a fost rau si am vomitat. - De ce ai continuat? - Am continuat sa-mi presar, din ce in ce mai
des, praful de heroina in tutunul tigarii, mai ales
ca, in timp, organismul s-a obisnuit cu drogul si
nu-mi mai era rau. Dupa o doza simteam nevoia acuta
sa fumez si ajunsesem la doua pachete de tigari pe
zi. - Nu a incercat nimeni sa te opreasca? - Realizam ca in timp puteam fi descoperit usor
de parinti dupa ce fumam o tigara cu drog. Pupilele
mi se micsorau, albul ochilor devenea rosu, fata mi
se congestiona si nu mai aveam vlaga. - Nu te-au vazut parintii? - Parintii erau plecati toata ziua la slujba,
iar eu, ca sa evit o intalnire cu ei, veneam acasa,
noaptea tarziu, dupa ce ei adormeau. - Ce droguri ai mai consumat? - In urma cu aproximativ trei ani m-am injectat
pentru prima oara. De cand am inceput sa ma droghez,
am folosit numai heroina si norocul meu a fost ca
niciodata nu mi-am facut o supradoza. La inceput nu-mi
nimeream vasele de sange si nu de putine ori ajungeam
cu bratele invinetite din cauza ca mi se spargeau
venele. - De unde aveai bani pentru droguri? - Pentru ca nu lucram nicaieri, iar la liceu ma
duceam doar cand si cand, nu aveam destui bani. Am
inceput sa le fur parintilor bani din buzunare, le-am
vandut hainele si am amanetat bijuteriile mamei. In
momentele acelea nu ma gandeam decat ca trebuie sa-mi
cumpar parful maro. - Nu te simteai din ce in ce mai rau? - Ajunsesem ca un robot: ma trezeam, faceam rost
de bani, imi cumparam drogul si apoi ma injectam.
Cateodata, in momentele de luciditate, imi dadeam
seama ca, daca continui asa, drogul ma va ucide si
am incercat sa-mi micsorez singur doza zilnica. Am
reusit, in timp, sa o reduc cam de patru ori, dar
tot nu era suficient. - Parintii tai au aflat? - Intr-o zi, cam acum doi ani, am venit acasa
mai devreme decat de obicei, m-am asezat pe fotoliu
si le-am spus parintilor mei: sunt toxicoman. Stupefactia
si durerea de pe chipul lor mi-au dat puterea sa le
cer ajutorul. Chiar a doua zi, mama m-a internat,
pentru doua saptamani, la Spitalul judetean din Timisoara
si am reusit ca timp de trei luni sa nu mai consum
droguri. - Te-ai simtit salvat? - Da. Insa prima oara cand am iesit din casa,
mi-am intalnit prietenii si iar m-am apucat. Pana
acum am incercat sa ma las de drog de 8-9 ori, dar
nu am reusit. Mi-am implorat parintii sa nu ma mai
lase sa ies singur din casa, sa ma tina numai alaturi
de ei si asa au facut. Dimineata, cand plecau la serviciu,
ma incuiau in casa si nu-mi lasau chei. Am reusit
sa rup orice fel de relatie cu prietenii si, atat
timp cat nu-i vad si nu le raspund la telefon, drogul
nu ma mai tenteaza atat de tare. -
Ai primit medicamentatie speciala? - Ma ajuta foarte tare medicamentele pe care le
iau, dar si mai mult sedintele de consiliere la care
merg saptamanal, insotit de parinti. Pentru ca acum
fizic ma simt foarte bine, dar psihicul este cel care
te impinge spre drog. Pentru asta fac eforturi disperate
de vointa. Si o sa vedeti ca de data asta o sa reusesc! Toxicomanii au modificari de comportament
Schimbarile in profilul consumatorilor de droguri
pot influenta si ele indicatorii consumului de droguri.
Intr-o perioada de mai multi ani o cohorta de consumatori
de droguri care imbatraneste poate avea mai putine
probleme acute (supradoze) si mai multe probleme cronice
(SIDA). Modificarile in comportamentul legat de utilizarea
drogurilor (trecerea de la fumat la injectare) vor
avea si efecte proprii. Rar exista cazuri in care
persoanele care solicita tratament sunt ulterior arestate
sau decedeaza. Apare astfel un decalaj temporar intre
incidenta reala, cand incepe consumul de droguri sau
cand devin pentru prima data dependenti de ele si
momentul in care sunt luati in evidenta unei institutii.
Potrivit statisticilor in evidentele de specialitate
exista peste 10 000 de persoane care se drogheaza.
Numarul poate fi insa cu mult mai mare, intrucat exista
multi elevi si studenti care se afla abia in stadiul
experimentarii. 90% dintre cei care folosesc droguri
injectabile au intre 15 si 30 de ani. Un sondaj efectuat
pe un lot de 1000 studenti a relevat faptul ca 40%
dintre acestia consuma droguri si au sustinut ca vor
consuma in continuare. Surse de procurare a drogurilor In privinta surselor declarate pentru procurarea
de droguri, 74,2% din elevi le-au luat de la prieteni,
11% din apropierea liceului, 7,52% din baruri si discoteci
si 7,13% din terase. Consumul de droguri la elevi
are urmatoarele proportii: canabis (86,36%), heroina
(80,41%), cocaina (59,09%), ecstasy (42,65%). 47%
din elevi stiu ca drogurile dau dependenta, 44% stiu
ca utilizarea drogurilor le afecteaza gandirea si
relatiile sociale, 8% considera ca sunt periculoase
numai drogurile tari, iar 1% considera ca dependenta
este data numai de folosirea unor medicamente. Alcoolul
este un alt drog cu care elevii sunt familiarizati.
Mai grav este faptul ca 33,53% din elevi au debutat
in consumul de alcool la varsta de 13-15 ani, 31%
din tinerii de liceu au atins stadiul de betie de
mai multe ori, iar 21,3% s-au imbatat o data. Multi
dintre consumatorii de droguri provin din familii
in care nu exista o buna comunicare si supraveghere
a copiilor de parinti, iar din aceasta cauza
sunt necesare programe de prevenire si de tratament
in care sa fie incluse si familiile.