Incepand
de ieri, toaca anunta, peste dealuri, Moartea si Invierea
Incepand
de ieri, in toate lacasurile de cult ortodoxe s-a
scos toaca. Montata in curtile bisericilor, ea este
batuta pana in noaptea Invierii. Semn ca, exact ca
in vremurile de acum mai bine de 2000 de ani, incepe
drumul Mantuitorului spre dealul Golgotei, unde a
fost rastignit pe cruce pentru pacatele noastre si
a inviat a treia zi, cu moartea pe moarte calcand.
Traditia spune ca toaca trebuie sa se scoata in dimineata
zilei de Joia Mare, si, in primnl rand, anunta ca
Mantuitorul s-a asezat la masa Cinei celei de Taina.
Toaca trebuie, neaparat, sa fie confectionata din
lemn cu rezonanta ridicata si se bate cu ciocane speciale.
In satele din nordul judetutui se mai pastreaza obiceiul
scoaterii treascului. Treascul este un fel de mini-tun,
care este confectionat dintr-o teava, obturata la
un capat. La una din deschizaturile tevii se introduce
o cantitate importanta de bitum, care se aprinde,
iar dupa ardere, produce zgomote asemanatoare cu cele
ale tunetelor. Treascul era menit sa anunte peste
dealuri Moartea si Invierea Domnului Iisus Hristos.
Obiceiuri
de Pasti pe valea Crisului Alb
In
Joia Mare, crestinii ortodocsi vopsesc ouale. Oamenii
spun ca vopseaua prinde mai bine iar ouale inrosite
in aceasta zi nu se strica niciodata. Pe valea Crisului
Alb, la Almas,
toata suflarea comunei se aduna in curtea bisericii.
Femeile si fetele din Almas se gatesc in straie de
sarbatoare, si vin in curtea bisericii unde vopsesc
si incondeeaza ("impistritesc") oua.
Ouale trebuie sa fie cu coaja alba pentru a evidentia
mai bine desenul. In Almas, modelul desenului fiind
representat cu puncte si crengute de brad, linie intrerupta
sau frunza de stejar. Aceste modele sunt mentinute
din mosi stramosi si sunt executate cu
"tisita" - o unealta special construita
in acest sens, si cu ceara de albine. Barbatii aduc
butuci, fac un foc imens, pe care il intretin toata
noaptea si bat toaca. Pe langa acest foc se aduna
batranii satului, impreuna cu tinerii, batranii povestind
celor tineri cele petrecute in viata. Aici s-a incetatenit
ca in jurul lor, femeile batrane vin si le invata
pe fetele tinere procedeele de incondeere a oualor
de Paste, ouale care imbracate in acest decor specific
romanesc, cu atatea modele copiate de pe stergare
specifice locului.
La mai putin de 20 de kilometrii, in Chisindia,
in Joia Mare, cele mai instarite familii, doneaza
credinciosilor oua incondeiate, in cadrul unor ceremonii
care au loc la biserica. Modelul specific locului
de incondeere il reprezinta florile si se scrie "Hristos
a Inviat". Joia Mare este ultima zi din post
in care se mai pot trage clopotele si se pomenesc
mortii.
In ziua cand a fost rastignit si a patimit Iisus,
cei mai multi credinciosi tin "post negru"
pentru ca Dumnezeu sa-i fereasca de boli si necazuri.
Credinta spune ca pe cel care posteste in Vinerea
Mare nu-l va durea niciodata capul si va afla cu trei
zile inainte, cand va muri.
In
perioada Sarbatorilor de Paste pompierii avertizeaza asupra
pericolului producerii unor incendii
Pompierii
avertizeaza credinciosii care merg la biserica in
urmatoarele zile, asupra pericolului producerii unor
incendii. Preotii cat si primariile trebuie sa fie
pregatite in orice moment pentru a intervenii in cazul
producerii unor incendii din cauza lumanarilor aprinse.
Deasemenea, lacasele de cult trebuie sa fie dotate
corespunzator cu toate cele necesare pentru stigerea
incendiilor, iar instalatiile electrice trebuie verificate
inaintea slujbelor de catre persoane autorizate in
acest sens.
Primarul
de la Covasant vrea parc dendrologic sau piramida
Dorin
Ciceu s-a nascut in judetul Cluj, acolo unde a prins
dragoste de natura. S-a mutat la Arad acum mai bine
de 20 de ani. A candidat la alegeri pentru postul
de primar. Una dintre promisiunile facute atunci a
fost si aceea ca va construi un loc de agrement pentru
tineri, pentru ca la Covasant
nu exista nici un loc unde cei tineri sa-si petreaca
util timpul liber. Dorin Ciceu le-a propus consatenilor
sai sa construiasca un parc dendrologic si la catva
timp dupa ce a fost ales a cerut un aviz de principiu
Consiliului Local pentru demararea lucrarilor. Consilierii
au fost sceptici dar au acordat votul de incredere
primarului. Nimeni nu credea ca Ciceu avea sa inceapa
una dintre cele mai mari lucrari de acest gen din
judet. Se stia de Parcul Dendrologic de la Macea si
de cel de la Savarsin, care in opinia multora nu puteau
fi copiate. La scurt timp dupa ce a primit avizul,
primarul a inceput munca cu planul de constructie.
La doua luni acesta a fost finalizat si urma sa inceapa
lucrarile. Numai ca atunci au intervenit consilierii,
care s-au razgandit si au afirmat despre primar ca
el cheltuieste banii de la buget pe chestiuni de care
nu au nevoie. Dorin Ciceu le-a explicat degeaba colegilor
lui ca el doreste sa faca un parc dendrologic la fel
ca la Cluj, si astfel sa atraga investitori.
Numai ca primarul vrea sa-si vada visul cu ochii si
ar face orice pentru construirea parcului. Cu un an
in urma, raul ce trece prin mijlocul comunei a fost
curatat; atunci el le-a cerut muncitorilor sa inceapa
sapaturile la lacul de acumulare care se vrea a fi
in mijlocul parcului dendrologic. Numai ca, in lipsa
de fonduri lucrarile au ramas nefinalizate iar acum
in locul parcului troneaza o groapa mare. Daca nu
va primi aprobare pentru inceperea lucrarilor, Dorin
Ciceu vrea sa protesteze intr-un mod inedit. "Daca
nu mi se aproba din partea Consiliului Local sa fac
acest parc dendrologic pe care il doresc atat de mult
si la care m-am gandit atat de mult am sa-i surprind
pe consilieri. In locul lacului am sa-mi fac un mormant
ca si al faraonilor din Egipt. Fac acest lucru in
semn de protest pentru ca nu mi se da voie sa fac
un parc dendrologic la Covasant". Ciceu are
de gand sa ceara sprijin autoritatilor de la judet,
de la care in afara de suport moral spera si ceva
bani pentru demararea lucrarilor.
Elena
Monea - Occident
"Nici
nu se pune problema cedarii locului din Divizia A"
- afirma Marin Lupas, presedintele clubului UTA
In
ultima vreme, in ziarele centrale au aparut o serie
de zvonuri legate de o posibila vanzare a locului in
prima divizie de catre F. C. UTA. Pentru ca multi suporteri
ai "Batranei Doamne” au ramas consternati
de cele scrise de ziarele bucurestene, fiind decisi
sa organizeze o intalnire cu conducerea clubului, in
care sa-si verse naduful, l-am abordat pe presedintele
Marin Lupas, pentru clarificarea lucrurilor. Asa dupa
cum veti constata din cele ce urmeaza, alarma s-a dovedit
a fi falsa, nici in cele mai negre ganduri ale oficialului
UTA-ei neputand intra in discutie o asemenea alternativa. - Dle presedinte, lumea fotbalistica aradeana e in
deruta, dupa cele aparute in presa centrala. Este adevarat,
vreti sa vindeti locul din Divizia A? - Nici vorba. Ma bucur ca m-ati cautat, deoarece
lucrurile trebuie lamurite. In primul rand, regret interpretarea
data de ziarul "Pro Sport”, care mi-a rastalmacit
cuvintele. Imi pare rau ca acum, cand avem nevoie de
liniste, intr-un moment dificil din viata echipei, apare
un asemenea val negativ, care se rasfrange asupra intregului
club. Vreau sa afirm ca in perioada care va urma, indiferent
de situatie, nu se pune problema cedarii locului din
Divizia A, in fericita situatie in care UTA va termina
acest campionat pe primul loc. Chiar daca acum suntem
intr-o situatie dificila, Gandolfi a intrerupt finantarea,
iar Aradul nu ne ajuta cu mai nimic, vom finaliza -
si sper cu satisfactie - acest retur de campionat, dupa
care vom avea timpul necesar sa gasim, impreuna cu factorii
locali de decizie, solutiile viabile pentru a continua
in Divizia A. Deci, sa fie limpede, fara interpretari,
nici nu se pune problema cedari locului intai, sub nici
o forma. - E clar, Gandolfi nu mai da bani la UTA, dar situatia
lui, in noua societate ce se preconizeaza, e lamurita? - Pana la mijlocul lunii mai, Angelo Gandolfi va
sosi la Arad, pentru a lamuri po-zitia dansului. Apoi,
impreuna cu oficialitatile locale, care isi arata disponibilitatea
de a face ceva pentru UTA, vrem sa formam acea societate
pe actiuni, care sa faca bani pentru club. - Si pana atunci... - Problema cea mai dureroasa pentru noi este ca,
pe de o parte, Gandolfi nu mai asigura finantarea, iar
pe de alta parte, orasul e insensibil la problemele
clubului, asa ca suntem nevoiti sa apelam la imprumuturi
pentru a asigura linistea echipei pentru ultimele etape
din campionat. - Parca s-a golit deja "sacul cu bani” de la
club. Ce faceti? - Asa este. Ziua aceasta nedorita a sosit. Chiar
astazi (n. a. : joi) am fost pusi in situatia de a imprumuta
bani pentru a putea achita salariile jucatorilor si
angajatilor clubului. - Si veti rezista asa, din imprumuturi, pana la final? - E greu sa vad dau un raspuns. Mai sper inca intr-un
ajutor local. Cred ca autoritatile locale si unele firme
aradene ne pot sprjini material, sa ducem la bun sfarsit
munca inceputa.Vom face tot ce este omeneste posibil
pentru a incheia cu brio acest retur de campionat. - Sa mai revenim putin la fostul finantator, Gandolfi.
Ce inseamna, juridic, retragerea lui de la echipa? - Intre Gandolfi si club exista o asociere cu anumite
clauze. Trebuie sa tinem cont ca in ultimii cinci ani
el a tinut UTA si a dus-o pana in situatia apropiata
promovarii. Este o problema de respect pentru ceea ce
a facut si impreuna trebuie sa gasim solutiile viitoare.
Poate il convingem sa ramana. - Dar, la fel de bine, s-ar putea crea noua societate
si fara Gandolfi... - S-ar putea, dar nu ar fi just - si nu voi accepta
niciodata acest lucru - pentru ca nu putem sterge cu
buretele ce a facut pentru UTA in ultimii ani. Dupa
cum il cunosc, drept un tip echilibrat si maleabil,
vom gasi impreuna o solutie pentru a merge inainte,
fara a afecta bunul mers al clubului. - D-le Lupas, ce se mai aude cu retrocedarea bunurilor
urmasilor baronului Neumann? Ne "arde” problema
stadionului? - Din discutiile cu avocatul Kocsis si primarul
Popa, am ajuns la concluzia ca e o solutie. Oricum,
e o situatie care se poate clarifica mult mai repede,
fara implicarea Guvernului. - Cui ar fi bine sa fie donat stadionul de catre
mostenitorii lui Neumann? - Direct clubului. - De ce? - Pentru ca in situatia formarii noii societati
pe actiuni, ar veni ca o valoare in capitalul social. - Prin oras circula zvonul ca tergiversarea formarii
noii societati e din cauza haosului de prin actele clubului.
Asa e, d-le presedinte? - Nu inteleg la ce anume va referiti. Sunt surprins
de intrebare si de suspiciunile ce planeaza asupra clubului.
Am preluat clubul cu unele datorii, am mai facut si
noi altele. Nu tergiversam nimic, dar eu, Lupas, nu
pot sa-mi asum responsabilitatea de a vorbi in locul
lui Gandolfi. Va pot spune cu certitudine ca dl. Gandolfi
trece printr-o perioada dificila in privinta starii
sale de sanatate, fiind implicat intr-un intens program
medical recuperatoriu. - De ce faceti toate aceste eforturi? - E o adevarata nebunie ce facem noi. Nu stim ce
se va intampla in vara. Voi avea o discutie sincera
cu dl. primar si vreau sa cred ca Aradul vrea sa demonstreze
tuturor ca poate tine o echipa in Divizia A. Poate se
vor gasi si alti investitori, cine stie... - D-le Lupas, vreti sau nu ca UTA sa promoveze in
elita fotbalului romanesc? - Mai mult ca niciodata. Munca pe care am depus-o
aici, cu aceasta generatie tanara, imi da dreptul de
a visa la Divizia A. Stiu, se vor gasi destui sa spuna
ca sunt nebun. Dar, daca aceasta nebunie ar putea fi
transmisa si orasului, cu certitudine am avea o frumoasa
echipa in Divizia A. - Are sau nu Aradul forta financiara de a tine o
echipa in Divizia A, fara sa aiba soarta UMT-ului? - Daca unii oameni importanti din condu-cerea orasului
isi vor uni eforturile, sunt convins ca pot fi gasite
resursele necesare de a tine o echipa in Divizia A.
E nevoie de o doza de nebunie, de o implicare si de
o dragoste pentru culorile "alb-rosu” ale
UTA-ei. Cum in alte orase (vezi Bacau, Piatra-Neamt,
Brasov) se poate, de ce la noi nu s-ar putea? Oricum,
va asigur ca nu voi "dezarma” usor. Vreau
sa ajung clipa cand stadionul UTA se va imbraca in haine
de sarbatoare in toamna, prin august, la (re)debutul
in Divizia A. - Va multumim!