Joi, 2 mai 2002

• 4000 de aradeni au cerut legitimatie de maghiar

Aproximativ patru mii de aradeni au solicitat pana acum legitimatii de maghiar. Ildiko Leszay, sefa biroului care se ocupa de preluarea documentatiei necesare elaborarii acestui act este de parere ca cifra – desi mica – nu este alarmanta. "Ne situam undeva la mijloc intr-un clasament virtual al judetelor. Sigur, este greu sa faci comparatii, pentru ca pe diferite zone numarul de maghiari difera”. Conform informatiilor noastre, conducerea UDMR Arad este insa putin surprinsa de nivelul scazut al solicitarilor; isi poate explica cu greu dezinteresul aradenilor, in ciuda eforturilor facute pentru promovarea facilitatilor ce deriva din obtinerea legitimatiei de maghiar. Viceprimarul Bognar Levente opineaza ca o cauza a absenteismului celor vizati o reprezinta gradul de ocupare al indivizilor. "Probabil ca nu au avut timp sa vina toti cei care si-au propus sa-si scoata aceasta legitimatie. Dupa parerea mea, cei care cunosc exact, din prima sursa, facilitatile conferite au depus deja cereri. Organizatia noastra incearca revitalizarea interesului aradenilor; eu sper ca avem de-a face doar cu o pasivitate de moment, iar dupa alegerile din Ungaria, care vor clarifica situatia politica din tara vecina, numarul solicitantilor va creste”. Majoritatea celor care au depus pana acum cerere la biroul ce functioneaza pe strada Alecu Russo nr. 6 sunt persoane de varsta a treia. Batranii nu au fost speriati nici de faptul ca trebuie sa se prezinte personal in Ungaria dupa legitimatia dorita. Statistica indica si faptul ca locuitorii de la sat sunt mai interesati decat cei de la oras. Vicepresedintele blocului reformist al UDMR, dr. Borbely Zsolt Attila a declarat ziarului Occident ca este surprins de interesul temperat manifestat de aradeni fata de legitimatiile de maghiar. "Am crezut ca eliberarea acestor acte va echivala cu un al doilea recensamant al maghiarilor. As putea sa fac doar presupuneri de ce nu se intampla asa. Legitimatia de maghiar are un dublu rol: unii o solicita pentru ca simbolizeaza apartenenta etnica, altii, fiindca asigura niste facilitati. Poate oamenii considera ca nici una din aceste aspecte nu merita efortul de a te angrena intr-un procedeu birocratic; nu vor sa institutionalizeze apartenenta etnica, iar facilitatile ii lasa reci. Un rol important il poate juca si ingreunarea calatoriilor in strainatate, prin garantiile financiare percepute la granita. Apoi, majoritatea facilitatilor pot fi folosite doar in Ungaria. Cred ca trebuie sa contribuim la informarea maghiarilor, altfel nu putem ajuta aceasta cauza. Sper ca inmanarea primelor legitimatii de maghiar in Arad va motiva odata in plus potentialii solicitanti, care isi vor face timp pentru a completa cererile necesare”. UDMR avea in municipiul Arad 4000 de membri in 1990; in prezent, este in curs monitorizarea acestora. Conform datelor statistice dinaintea recensamantului in judet traiesc mai bine de 50-60 de mii de unguri. Andrei Ando - Occident

• Testamentul este fals!

Aceasta este concluzia la care au ajuns locatarii imobilului din Piata Avram Iancu nr.11, dupa aflarea rezultatelor partiale ale expertizei Suspiciunile legate de expertiza care a avut loc asupra testamentului (banuit de fals) prin care Gizela Grosescu, matusa decedata a viceprimarului Levente Bognar a revendicat (si obtinut, in cadrul unui proces civil), imobilul din Piata Avram Iancu nr.11, au luat sfarsit in cursul zilei de luni, cand locatarii respectivului imobil au asteptat, de dimineata, in greva foamei, sosirea expertizei de la laboratorul Inspectoratului General de Politie din Bucuresti. Acesta a sosit la Arad, dar, din pacate, in prima faza, nu am reusit sa aflam mare lucru despre continutul ei. "Expertiza nu-i completa. Mai trebuie sa soseasca o parte" -  ne-a declarat comandantul Politiei Municipiului, colonel Gheorghe Tica, precizand ca nu poate, in aceste conditii, sa se pronunte asupra rezultatului. Locatarii imobilului au fost, insa, pusi in situatia sa afle ca toata lupta pe care au dus-o nu a ramas fara urmari. Astfel, am aflat ca rezultatele expertizei le sunt favorabile. "S-a raspuns punctual la 90 la suta din dosarul trimis la experizare, iar conform spuselor procurorului Calin Hossu, rezultatele s-au dovedit e fi in favoarea noastra" - au spus locatarii. Contactat telefonic, procurorul Calin Hossu ne-a declarat ca nu se poate pronunta daca testamentul este fals sau nu. "Dosarul se afla in faza de cercetere penala, care, conform legii, nu este publica. Oricum, nu Parchetul va decide asupra valabilitati testamentului, ci instanta de judecata" - a spus procurorul. Expertiza a dovedit, conform informatiilor de care dispunem, ca actele puse la dispozitie pentru comparare cu testamentul purtau aceeasi semnatura (ca si pe testamentul incriminat!) realizata prin transbordare! S-a dovedit, insa, ca semnatura de pe testament nu apartine nici unui membru al familiei Bognar, lucru care face ca aceasta sa fie absolvita de orice vina. Asadar, vina va fi atribuita, probabil, defunctei Gizela Grosescu, conform principiului "mortul este de vina". De fapt, locatarii nici nu doresc sa gaseasca adevaratii vinovati, ci sunt multumiti de faptul ca, in sfarsit, au dovedit ca au dreptate. Acum, la Arad, mai sunt asteptate rezultatele expertizei fizico-chimice cu privire la vechimea hartiei si a cernelii folosite la redactarea testamentulai - desi, sa fim seriosi, se mai gaseste pe undeva, chiar si acum, hartie si cerneala din anii '50! Parchetul de pe langa Tribunalul Arad, care a inceput urmarirea penala impotriva viceprimarului Levente Bognar si a matusii acestuia, Gizela Grosescu, se va pronunta in acest dosar, probabil in cursul zilelor urmatoare, cand va intra si in posesia expertizei fizico-chimice. Este de asteptat ca solutia Parchetului sa duca la desfiintarea, de catre instantele judecatoresti, a sentintei civile care a dat castig de cauza familiei Bognar, de la care, totusi, locatarii nu cer decat "sa-si ia gandul de la casa". In ceea ce priveste soarta imobilului, dupa desfiintarea sentintei civile prin cara a fost artibuit matusii viceprimarului, va trece, din nou, in patrimoniul statului. Mai ramane sa atunci, avocatul Hosszu Zoltan, care a cumparat 1/6 din imobil de la matusa viceprimarului, sa fie "despagubit". Ramane de vazut, de catre cine. Orlando Toader - Observator

• Batranii si copii primesc donatii in valoare de 86 milioane lei

La initiativa Ministerului Agriculturii, Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Arad, a organizat, in perioada 16-30 aprilie, actiunea "O mana intinsa de Pasti". Au fost mobilizati agenti economici aradeni, care au facut donatii. Trist este faptul ca doar 17 firme, dintre care doua asociatii familiale, au contribuit la aceasta actiune. Au fost stranse, totusi, 86 de miloane lei. Asadar, caminele de copii si centrele pentru varstnici vor primi un mic cadou de Pasti, constand in lapte, carne si preparate din carne, paine si produse de panificatie, produse de patiserie si cofetarie, inghetata etc. Simona Mazare - Observator

• "Aeru-i moale, stanca-i tare". Parapanta - un sport extrem, intre extaz si agonie

Pasionatii spun ca parapanta este cea mai accesibila forma de zbor. Ei spun ca zborul cu parapanta iti ofera senzatii unice. "E mai bine chiar decat sa faci dragoste!", aprecia un parapantist care a dorit sa-si pastreze anonimatul. Frumusetea zborului si satisfactiile parapantistilor sunt umbrite insa de accidentele mortale carora le-au cazut victime unii dintre practicanti. Cunoscatorii spun insa ca aceste cazuri nefericite sunt extrem de rare dar sunt mediatizate excesiv datorita senzatiei care o creeaza. Scurt istoric Primele parapante din lume au aparut in Franta si au fost confectionate din parasutele de salt tip aripa. In acelasi an - 1988 cativa temerari aradeni incepeau sa zboare si ei cu parapanta. Era prima incercare de acest fel din tara noastra. Unul dintre acestia e un comerciant din Arad de 36 de ani - Dan Cojocaru. El acumulase insa o vasta experienta de zbor avand antecedente cu parasuta, planorul, deltaplanul sau moto-deltaplanul. Cojocaru spune ca zborul cu parapanta e simplu si poate fi invatat de oricine. Evident, dupa parcurgerea cu rabdare a perioadelor de instruire si alegerea echipamentului adecvat la greutatea si experienta pilotului. Conform legislatiei romane pilotii de parapanta trebuie sa posede o licenta de zbor emisa de Aeroclubul Romaniei. Aproximativ 400 de practicanti au licenta de sportiv de parapanta la nivel national. Cei mai multi "zboara" insa fara licenta, numarul "haiducilor" - cum sunt numiti acestia - fiind de peste 2000. Miscarea parapantistilor a luat amploare dupa 1991 - cand au inceput sa se infiinteze cluburi in toata tara. Atunci au sosit - sub forma de cadouri - primele parapante din Franta. De mentionat ca un echipament nou costa 3000-4000 de dolari. Primul zbor... "Mi-am dorit atat de mult sa zbor cu parapanta. A fost ceva special, o senzatie unica", spune Paul Veliciu un controlor de trafic aerian in varsta de 35 de ani. El a facut primul zbor cu parapanta anul trecut, pe 15 aprilie. Pentru el a fost extraordinar si de atunci, aproape la fiecare sfarsit de saptamana iese "la zbor". "Suntem o gasca super si chiar daca nu zburam in fiecare saptamana - din cauza vremii potrivnice ne adunam si depanam povesti la un suc, o bere sau o cana cu vin fiert, iarna", spune Paul. Veteranul Dan Cojocaru isi aminteste de primul zbor din 1988 pe care l-a facut la Remetea cu o parapanta adusa din Taiwan. Vali Ilies (36 ani) spune ca a vazut in 1997 o parapanta in zbor si s-a "indragostit". Si-a dorit atat de mult sa practice acest sport incat in scurt timp s-a alaturat grupului de "zburatori" din Arad. El se considera deosebit de norocos ca a descoperit acest sport. De altfel, in mod curios - aproape toti cei care zboara o data cu parapanta isi doresc sa repete experienta cat mai repede si se indragostesc subit de... parapanta. Mircea Iorga - unul dintre instructorii la zborul cu parapanta - spune ca procentul celor care nu isi doresc sa mai "zboare" o data e extrem de mic (1-2%).  Primul salt - la 14 ani! Raul Gusatu are doar 16 ani si e elev la unul dintre liceele aradene. El practica acest sport de la... 14 ani. Atunci, parintii baiatului au dat declaratie notariala ca il lasa sa practice zborul cu parapanta. Pe viitor el se gandeste sa participe si la concursuri. Spune ca multi dintre colegi l-au rugat sa-i duca la zbor iar altii au si facut deja primele incercari. Raul e pasionat de acest sport si nici nu se gandeste sa renunte la practicarea lui. Paul Veliciu intervine si ne spune ca multi din cei care au hobby-uri se declara mirati de faptul ca parapantistii isi impartasesc toate secretele. "Pescarii nu spun niciodata unde sunt locuri bune de pescuit, ce momeala e mai buna, ce tip de nailon sau bat se foloseste pentru o captura serioasa. Noi avem un grup de discutii saptamanal - la scurt tip dupa zbor...". Prapastia mortii Fara indoiala sportul despre care scriem e vestit si pentru accidente. In urma cu putin timp a decedat chiar un aradean - caz mediatizat suficient de mult la acea vreme. Paul Veliciu, controlor de trafic aerian spune ca, la fel ca in aviatie 80% din accidente se produc la decolare, 2% in zbor si 18 % la aterizare. "Nici unul dintre noi nu se gandeste la asa ceva inainte de zbor. Nu trebuie sa devii crispat sau panicat acolo sus. Zborul il pregatim in asa fel incat riscurile sa fie reduse la minim", apreciaza Paul. Instructorul Mircea Iorga mai adauga ca e foarte importanta evaluarea corecta a conditiilor atmosferice - pentru a avea o garantie a zborului fara prea multe riscuri. El precizeaza ca accidentele de motocicleta sunt mult mai frecvente statistic decat cele de parapanta (pastrand proportiile). "Opinia publica e mai sensibila insa la accidentele aviatice decat la cele rutiere care au intrat in cotidian", conchide Iorga. Cea mai buna zona din tara - la Arad Un lucru deosebit de interesant este ca dealul din zona Siria-Galsa este unul dintre cele mai propice terenuri pentru zborul cu parapanta. Diferenta de altitudine fata de sol e de 160-350 metri. Mircea Iorga spune insa ca un pilot experimentat in conditii atmosferice favorabile, poate atinge o inaltime de pana la 1500 de metri cu parapanta. El isi aminteste cum a trecut peste Cetate si a parcurs in aer cam 20 de kilometri. In aproximativ o ora si jumatate... Oamenii din Siria sau Galsa ii privesc cu simpatie pe parapantisti putin uimiti de curajul lor. "O singura exceptie, ne spunea Mircea, directorul scolii din Siria. El se declara revoltat ca aterizam uneori in curtea scolii. Chiar daca sambata si duminica nu sunt cursuri iar noi nu distrugem nimic." Vali Ilies isi aminteste ca indiferent unde au zburat in tara nu au mai intalnit oameni care sa aiba o astfel de atitudine. Desi au practicat sportul in diverse zone ale tarii: Cheile Turzii, Retezat, Parang, Stana de Vale, Maramures, Coltii Trascaului, Poiana Brasov etc. "Fugiti ca vin O.Z.N-urile!" Pentru a incheia intr-o nota optimista i-am rugat pe parapantisti sa ne dezvaluie cateva intamplari amuzante pe care le vom reda succint mai jos.  In urma cu sase ani parapantistii aradeni urmau sa aterizeze la Stana de Vale, langa satul Budureasa. O fata din grup venea la "recuperare" cu masina - spre locul unde urma sa aterizeze temerarii. Un batranel a oprit masina si i-a spus: "Domnisoara nu va duceti ca or venit O.Z.N.-urile, extraterestrii!" Fata i-a raspuns zambind, lasandu-l mut de uimire: "Stiu, sunt cu ei..." Dan Cojocaru a aterizat o data - datorita vantului puternic - in gradina unui locuitor din Siria. Dan a intrebat speriat daca il lasa sa iasa afara. Raspunsul a sosit prompt: "Ca doar nu te-oi lasa sa stai aici in gradina. Hai sa bem o rachie totusi - daca tot ai venit la mine!". La Galsa, pe un camp de aterizare de peste 20 de hectare era un singur nuc. La aterizare un parapantist din Timisoara s-a oprit exact in varful nucului ramanand suspendat cateva minute bune... Un parapantist - Cornel - a aterizat in mod nefericit direct intr-o tufa de macesi. Dupa imbratisarea deloc placuta, a refuzat sa mai zboare cu parapanta un an de zile... Paul despre accidente: "Nu ne temem cand suntem in aer. Stiti cum e vorba noastra: aeru-i moale, stanca-i tare..." Olimpiu Bulzan - Adevarul

• De 1 Mai aradenii au fost la Strand

Foarte multi aradeni au proferat sa isi petreaca ziua de 1 Mai la Strandul Neptun care s-a deschis oficial ieri. Pentru cei mai multi dintre noi strandul este cel mai ieftin mod de a ne relaxa in aer liber pe timpul verii. Sute de aradeni au venit, cu mic, cu mare pe malul Muresului, sa faca plaja, sa bea o bere sau chiar sa  faca baie. Timp de cateva luni strandul va fi deschis non-stop si va fi principalul loc de distractii pentru aradeni, atat ziua cat si seara la terasele si barurile de pe malul Muresului. Ieri seara a avut loc un spectacol de inaugurare a sezonului estival, unde trei trupe au sustinut concerte. Seara s-a incheiat cu un joc de artificii.

Publicitate

  Imobil de vanzare

Virtual Arad a fost fondat de Draghi Puterity.
Webdesignul a fost realizat de Sorin Stancu.
Adaptare WEB realizata de Draghi Puterity si Trutiu Florin.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorghe Puterity.
Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Saptamanalul Occident, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, TV Arad, TV RCS, Pro TV Arad.