Centurymarc
LLC va prelua CET- ul si va investi 200 milioane USD
Primarul
Popa spune ca nu mai trebuie sa existe temeri referitoare
la lipsa caldurii sau apei calde Prin investitia grupului Centurymarc LLC din Statele
Unite, primarul Dorel Popa promite aradenilor ca nu
mai exista nici un fel de probleme legate de asigurarea
caldurii si a apei calde pentru aradeni. "Am
avut contact cu mai multe companii straine, de la
mult mediatizatul Torco Energy, a carui varianta a
fost si prezentata. Pe langa Torco, am mai discutat
cu o companie din California, cu EDF din Franta, cu
un grup polonez si, in fine, cu Centurymarc LLC"
a spus primarul Dorel Popa. In contractul care
va fi semnat astazi, se prevede ca in termen de 60
de zile de la semnarea contractului, Centurymarc va
prelua exploatarea centralei existente, va demara
activitati de constructie pentru Grupul II si va demara
proiectarea pentru Grupul III, de 110 MW. De asemenea,
in acelasi contract se prevede si ca americanii vor
primi contractele de vanzare-cumparare a energiei
electrice, a energiei termice, contractele existente
pentru achizitionarea carbunelui, a gazului natural
si a pacurii. Compania isi rezerva dreptul de a negocia
noi contracte. De asemenea, in contract se prevede
ca dupa fiecare contract individual de 30 de ani,
fiecare centrala in parte va fi trecuta in proprietatea
municipiului Arad gratuit, fara datorii. Centurymarc
LLC are ca obligatii realizarea unei investitii de
aproximativ 200 milioane USD, furnizarea finantarii
in proportie de 100%, dar si pastrarea nivelurilor
actuale de angajare a personalului. In schimb,
Primaria are obligatia de a pune la dispozitia
companiei tot ceea ce inseamna CET, gratuit, pe toata
perioada desfasurarii contractului, dar si de a asigura
obtinerea si mentinerea tuturor aprobarilor, avizelor
si colaborarea, de la nivelul
Guvernului la nivelul CLM. Contractul va fi incheiat
pe 30 de ani, urmand ca Centurymarc LLC sa beneficieze
100% de dreptul de posesie asupra centralei si de
90% din profitul net, restul de 10% urmand sa revina
CLM Arad. Pe langa contract, urmeaza sa se incheie
o alta serie de acte aditionale la contract, in care
se vor prevedea alte chestiuni de acest gen. Oricum,
tarifele vor fi cele reglementate de ANRE, dar mai
multe amanunte referitoare la acestea nu se cunosc
inca.
Marius
Grada - Agenda zilei
Continental
Astoria cu o infatisare noua si moderna
Dupa
aproape un an de lucrari de modernizare, hotelul Continental
Astoria isi redeschide astazi portile pentru turisti.
Pentru noua si moderna infatisare, societatea Continental
(care, alaturi de hotelul aradean mai detine alte
noua hoteluri in dfverse orase ale tarii) a investit
circa 4,5 milioane de dolari, o parte din acestia
provenind din credit bancar. Capacitatea de cazare
a hotelului a crescut la 320 de locuri. "Hotelul
are acum 160 de camere: 10 apartamente, 80 duble si
70 single. Majoritatea mobilei a fost importata din
Italia. Am pastrat si o parte din vechea mobila, care
a fost reconditionata. Toate incaperile hotelului
au fost recompartimentate", a spus directorul
Constantin Bija in conferinta de presa organizata
ieri. In primele luni de la redeschidere, hotelul
va practica preturi promotionale la cazarea turistilor
(intre 49 si 120 de dolari, in functie de camera).
85% din vechiul personal al hotelul se reintoarce
de astazi la munca. "Am angajat si 37 de
persoane noi. Prin aparitia unor noi servicii, numarul
de personal va creste cu 20%; vom ajunge, speram,
la 150", adauga Bija. Pe langa serviciile
traditionale de restaurant, bar, cofetarie, Continental
Astoria are si sali de conferinte (cu o capacitate
totala de 300 de locuri) si va dispune, in curand,
de sali pentru aerobic, fitness, masaj, sauna, o pista
de bowling. La parter va fi amenajata o galerie comerciala.
Gerlinde
Knap - Adevarul
Saracii
Aradului nu se inghesuie la munca
Tot
mai multi dintre cei care ar trebui sapresteze munci
in favoarea comunitatii prefera odihna Sute de familii din Arad primesc bani pentru ajutorul
minim garantat fara sa faca nimic. Desi erau obligati
sa munceasca in folosul comunitatii, nevoiasii din
Arad nici nu se gandesc la munca. Stiu ca daca stau
acasa primesc bani oricum. Autoritatile nu mai stiu
ce sa faca, desi de la buget se cheltuiesc in fiecare
luna peste 100 de milioane de lei. In aceste conditii,
banii aradenilor ajung in buzunarele unor familii
care nu fac nimic pentru ei. Absente peste absente La noi se aplica un sistem de protectie sociala
nemaiintalnit nicaieri in lume. Toti cei care nu au
venituri trebuie sa munceasca in folosul comunitatii
iar in schimbul catorva ore de lucru, Primaria este
obligata sa le asigure un venit minim garantat. Decizia
apartine Guvernului Romaniei. Numai ca de la aplicarea
hotararii in toamna anului trecut, numarul celor care
muncesc in folosul comunitatii a scazut drastic. Totul
a pornit de la o portita a hotararii de guvern, care
spune ca in cazul in care o persoana nu munceste isi
pierde automat banii insa ceilalti membri ai familiei
beneficiaza in continuare de sume de la Primarie.
Asa se face ca numai 10% dintre "comunitari"
mai vin astazi la lucru la Arad. Se poate si fara munca De aproape un an autoritatile nu au gasit nici
o metoda prin care sa ii oblice pe cei nevoiasi sa
munceasca. Astfel, luna de luna, de la bugetul local
sunt alocate 72 de milioane de lei pentru plata efectiva
a ajutorului minim garantat. La acesta suma se mai
adauga si cheltuielile pentru plata societatilor.
Desi banii sunt alocati cu regularitate, numarul celor
care muncesc se reduce vertiginos. Viceprimarul Emanoil
Voicu explica motivul pentru care beneficiarii ajutorului
minim garantat nu vin la lucru. "Nu merg la
lucru pentru ca trebuie sa munceasca in folosul comunitatii.
Activitatile pe care le desfasoara de regula sunt
de intretinere a domeniului public. Foarte multi dintre
ei nu au muncit niciodata si se pare ca nu fac nimic.
Este foarte adevarat ca celor care nu mai muncesc
in folosul comunitatii si care nu isi presteaza orele
obligatorii conform legii 417, acelora li se taie
alocatia". Voicu recunoaste insa ca in ciuda
faptului ca nu merg la lucru, familiile unora primesc
in continuare bani. "Familiile celor care nu vin la munca primesc
bani in continuare. Asa este legea facuta. Cel care
este apt de munca poate fi sanctionat, dar familia
sa nu" a incheiat viceprimarul. Cei distribuiti la Salubritate sunt nemultumiti Toti cei care au intrat pe lista celor mai saraci
aradeni au fost distribuiti spre societatile din subordinea
Consiliului Local. Numai ca, pe langa banii cheltuiti
cu plata efectiva a acestora, autoritatile cheltuiesc
si acum zeci de milioane de lei in fiecare luna cu
toate ca numarul celor care ar fi trebuit sa lucreze
a scazut foarte mult. Cauza este simpla. Primaria
este obligata sa asigure toate conditiile de lucru
pentru cei care muncesc in folosul comunitatii. Banii
sunt alocati in avans spre societatile care folosesc
astfel de muncitori, iar acestea, la randul lor, trebuie
sa faca pregatirile necesare. Numai ca la munca se
prezinta foarte putini. La societatea de Salubritate,
de exemplu, au fost distribuiti toamna trecuta peste
300 de muncitori comunitari. Directorul societatii
Iosif Clodnitchi sustine ca toate muncile pe care
le-au prestat acestia au fost doar de intretinere
a domeniului public. Cu toate acestea, nici unul dintre
ei nu a fost multumit de sarcinile primite. Conditiile
exista, elanul lasa de dorit Persoana care beneficiaza de ajutorul minim garantat
de stat primeste 600 de mii de lei pentru fiecare
membru de familie. Pentru acesti bani, trebuie sa
muncesca in folosul comunitatii 72 de ore. Numai ca
o mare parte a timpului se duce pe instructaje si
foarte putin pe munca efectiva. "La inceput, cand s-a pus in discutie munca
in folosul comunitatii, au fost repartizati la noi,
la Salubritate, 350 de persoane, din care s-au prezentat
circa 160. Luna acesta la munca in folosul comunitatii
am avut circa 35- 40 de persoane pe zi. Nu stiu de
ce nu vin. Numarul lor este in scadere continua",
spune Iosif Clodnitchi.
Directorul societatii Salubritate Arad sustine ca
a incercat sa le ofere muncitorilor toate conditiile.
De fiecare data au aparut insa persoane nemultumite.
Iosif Clodnitchi arata ca "fiecare muncitor
are echipament de lucru, de protectie si tot ce ii
trebuie, numai sa munceasca. Fiecare poarta manusi,
veste avertizoare". Numai ca, desi au
conditii mult mai bune decat la unele societati, muncitorii
comunitari se feresc de lucru. In cautare de ajutor Cu toate ca au renuntat la munca in folosul comunitatii,
multi cei care beneficiaza de ajutorul minim garantat
asteapta totusi beneficii de la Primarie. Familiile
acestora se plang ca sumele primite de la stat nu
le ajung si de aceea vin aproape in fiecare zi la
usile Executivului. Ei spera ca starnind mila mai
pot obtine avantaje. Intrebati de ce nu merg la munca,
gasesc scuze intemeiate; unii sunt bolnavi iar altii
trebuie sa stea acasa cu copiii, pentru a le da o
buna educatie.
Olimpia Riste beneficiaza de ajutor de la Primarie.
Ea are 24 de ani si doi copii. Olimpia nu a lucrat
niciodata, dar acum vrea sa primeasca bani mai multi,
pentru ca spune ea – nu are ce sa le dea copiilor
de mancare. Nu ii trimite in centrul de plasament,
pentru ca ei sunt singura sursa de venit a familiei.
Cu banii de pe alocatie si cu venitul minim garantat
se descurca de la o luna la alta. Bugetul familiei
Riste este de 1,6 milioane de lei, in conditiile in
care nu munceste nici un membru al familiei. "Primesc
doar 1,6 miloane de lei pe luna. Credeti ca imi ajung?
Am copii si nu am muncit in folosul comunitatii pentru
ca trebuie sa stau cu ei. Mie nu mi-a dat sa lucrez,
pentru ca am un sugar pe care trebuie sa il hranesc
la piept, iar pe barbatu-meu nu pot sa-l oblig sa
mearga sa munceasca. Spune ca este foarte greu si
banii sunt putini. El o plecat acum la Cluj ca sa
ii fie mai bine. De acolo o sa ne mai aduca bani,
ca greu mai putem plati chiria."
Olimpia Riste este una dintre femeile care asteapta
in fata primariei ca lui Dorel Popa sa i se faca mila
si sa solicite consilierilor locali alocarea de fonduri
suplimentare pentru saraci.
Guvernul a adoptat recent un program de masuri sociale
care prevede cresterea ajutorului minim garantat.
Asa vor creste si sumele alocate de la buget iar aradenii
vor plati in continuare absenteismul celor care primesc
ajutoare sociale.
Elena
Monea - Observator
Aradean
muscat de mistret
Luni,
la Spitalul de Boli Infectioase din Arad, a fost adus
un barbat cu plagi muscate la nivelul coapselor. Ion
Mihali, de 42 de ani, din Misca,
plecase la cules de fasole dis-de-dimineata, pentru
a evita arsita zilei. Din lanul de porumb, l-a atacat
o femela de porc mistret, provocandu-i rani grave
la ambele coapse. Barbatul a reusit sa fuga pana acasa,
de acolo fiind dus cu salvarea la spitalul din
Chisineu Cris. Dupa ce medicii de aici i-au acordat
primul ajutor, Ion a fost trimis la Spitalul de Boli
Infectioase din Arad pentru tratamentul cu ser antirabic.
Tratamentul va dura cateva saptamani, dupa care
Ion Mihali va putea pleca acasa pe propriile picioare.
A.C. -
Ziua de Vest
Motociclism
de clasa la Arad
Romania
ar putea organiza, incepand cu 2004, Campionatele
Mondiale de Motociclism pe unul dintre cele mai importante
circuite europene de motociclism viteza care ar putea
fi amplasate in apropiere de Arad, la aproape 45 de
kilometri de granita cu Ungaria, transmite Mediafax.
Cristi Muresan, unul dintre initiatorii proiectului
si prim-vicepresedinte al Federatiei Romane de Motociclism,
s-a intors, recent, de la Madrid, unde a semnat o
minuta cu directorul executiv al companiei Dorna Sports,
detinatoarea drepturilor de organizare a campionatului
mondial de motocros si motociclism viteza. Partea
spaniola isi exprima disponibilitatea de a include
viitoarele circuite de la Arad in campionatul mondial.
Potrivit documentului, Romania ar putea gazdui prima
etapa la motocros in anul 2004, pentru ca in 2005
sa organizeze etapa de motociclism viteza. "In
termen de doua saptamani, compania Dorna Sports ne
va trimite, in acest sens, un precontract, dupa care
vom trece la realizarea studiilor aferente proiectului",
a precizat Cristi Muresan, care este si presedintele
clubului Motoracing Las Vegas din Arad.
Cristi Muresan a declarat ca pentru realizarea proiectului
se are in vedere atragerea de finantare din partea
unor investitori straini. "Va fi un proiect
mare, general, care vizeaza dezvoltarea intregii zone,
incluzind si construirea celor doua circuite. Vor
fi hoteluri, o baza sportiva si dorim sa cream puncte
de atractie astfel incat zona sa fie populata si pe
timp de iarna", a mai spus Cristi Muresan.
Circuitele vor fi amenajate conform ultimelor standarde
din domeniu, iar Muresan spera ca acestea sa devina
un punct de atractie pentru intreaga Europa.
Primul circuit care va fi finalizat va fi cel de motocros,
in conditiile in care acesta nu necesita o investitie
foarte ridicata, iar, in 2004, ar putea fi incheiate
si lucrarile la circuitul de motociclism viteza, astfel
incat in luna decembrie a aceluiasi an sa fie obtinuta
omologarea acestuia, ceea ce ii va permite inscrierea
in calendarul competitional din 2005.
Fratii Muresan se vor intalni, in perioada urmatoare,
cu Bernie Ecclestone, patronul companiei care organizeaza
cursele de Formula 1, in vederea includerii circuitului
de la Arad si in calendarul acestei competitii.