|  De
data aceasta CEL ce scrie nu este, cum de obicei se petrece, un
"extern",
un condeier ori scormonitor (ce uneori isi zice ori i se zice
"istoric"
in domeniu...), ci un apartinator al domeniului, un nemijlocit
cunoscator,
un martor direct, un implicat detinand cunoastere si responsabilitate,
un
biograf (astfel partial autobiograf al domeniului si problemei.
Dar
care "domeniu", care "problema"? : sunt apartinatoare
Aviatiei Romanesti,
privind strict "starea de dincolo de paravan"-ul ce intotdeauna
a impartit
si va imparti AVIATIA - de la elicea bipala din lemn si pana la
navele cosmice
- in cele doua distincte categorii : cei ce defileaza si cei ce
asigura, tehnic, reusita defilarii... desigur, publicul aprobator
(ori uneori inspaimantat) ii vede
si cunoaste doar pe primii !... si niciodata nu voi avea curajul
sa decid si sa afirm
cine este mai important ? - proiectantul/constructorul/intretinatorul,
sau zburatorul
? Caci... ce sa faca zburatorul daca nu are CU CE ? ("obiectul
muncii sale"),
dar (si) ce sa faca tehnicianul ori creatorul ne-avand cine sa-i
ridice la cer ‘’realizarea" ? Sa lasam lucrurile asa cum sunt
si sa revenim la subiect. Nu inainte
de a observa, "pe drept," ca asupra zburatorilor se revarsa
cerneala, pelicula
cinematografica, banda magnetica, film fotografic, iar asupra celorlalti,
partenerilor
tehnici, un scurt informativ eventual, discretie ori chiar anonimatul.
Inca
o observatie : daca pilotii zboara bine, sigur si uneori spectaculos,
o pot
face in primul rand, pe langa calitatile si buna pregatire a lor,
datorita faptului ca
"cele pe care zboara" sunt niste reusite conceptuale si
constructive - sa fie clar!
Si
inca ceva. Exista doua culori, doua lumini : cea albastra si nesfarsita,
neingradita
a cerului, a vazduhului si cea limitata, galbena ori stralucitoare,
orbitor
alba obositoare, cea a birourilor de proiectare si atelierelor rezolvarilor
tehnice.
Exista spatiul exterior nemarginit dar si cel limitat, strict dimensionat,
al salilor
si birourilor. Exista doua feluri de a trage linii si cercuri -
cele de pe cer, prin
darele de condensare ale motoarelor ori prin fumigenele atasate
ce evidentiaza
evolutiile zborurilor acrobatice, sau liniile si elipsele ce se
trag pe plansetele
la care prea adesea se lucreaza pana noaptea tarziu... care sunt
mai greu
de tras ?
 Lucrarea
asupra careia indraznim si incercam a emite parere (de cititor)
apare prin
chiar format si infatisare "o alcatuire" spre care nu
intinzi mana daca vrei
sa "citesti- despre aviatie" (zbor, ispravi, "eroi"...).
In cazul ca doresti "cunoastere",
lucrurile se schimba. In acest caz ai aflat tocmai necesarul. Tocmai
ceea ce
iti lipsea de multa vreme! : abordarea celor aflate in spatele scenei.
Partea tehnica a aviatiei. Proiectarea de aviatie. Constructia.
Mentinerea la zbor a
aparatelor. Reparatii. Inlocuiri. Inovatoare modificari. Fabricile
deci. Asezamintele. Stabilimentele. Atelierele. Arsenalele. Birourile
de proiectare.
Pentru avioane (in totul). Pentru celule. Pentru motoare. Pentru
ansamble, elici, aparatura,
instrumente... Luate la rand acestea. Cronologic. Pornind de la
ASTRA-Arad
(1920) si terminand cu Intrepr. de Avioane Craiova, Aeroteh sau
altceva.
Cum, Ce, Cand, Care s-a facut si au fost realizarile. Conceptii
ori licente.
Realizari serie, prototipuri, unicate ori ramaneri in proiect. Totul.
Scurt. Sec.
Exact. Informare. Economie de cuvant, litera, semn tipografic. Un
fel de severitate.
O maniera, modalitate "apreciere asupra" stricta, din
partea tehnicianului,
inginerului, pragmaticului.
Da,
insa apar oamenii ! si daca pana acum, din lapidare si reci afirmatii,
infatisari
sau insiruiri ai aflat cele ce ai aflat, de-acum, aparand oamenii,
incepi sa
gandesti asupra lor si asupra a ceea ce de fapt inseamna, reprezinta
cele ce ei au
facut. Cum au reusit ? Cu ce efort, stradanie ? De unde priceperea
lor ? Cum insusita
? Ce fel de oameni sa fi fost ei ? Cum viata lor... Acum severitatea
autorului
cade caci, in multe cazuri, pe multi privindu-i incepi sa-ti aduci
aminte...
stai domnule, pai Comandorul Andrei Popovici, aceasta istorie vie
si comoara
a aeronauticii... pai Grigore Zamfirescu, care... Constantin Gheorghiu,
silimon,
Manicatide - uite, pe ultimii chiar ca i-ai cunoscut !... Stati
oameni buni, acestia
au fost sau sunt "oameni vii", acestia si-au facut din
aviatie un crez iar din
viata o jertfa uneori... nu putem inchide cartea aceasta ca pe un
registru al evenimentelor
tehnice aeronautice romanesti ! Ca pe un curs de geometrie
descriptiva
!
 lata
de ce lucrarea d.lui ing. Costachescu este si o provocare. O
recunoastere
si o recunostinta. Un omagiu si o cinstire. si un tronson important
al scarii
ce trebuieste facuta in intregime, spre a ne putea urca in punctul
de belvedere
de unde in sfarsit sa vedem si sa ne bucuram de peisajul atat de
bogat si
felurit al "domeniului" asupra caruia tocmai modest ne-am
permis a atentiona public.
Dar si daca multi nu vor vedea minunata scara iar scrierea d.lui
ing. Traian
Costachescu va ramane (astfel, lor) un excelent si necesar "instrument
de lucru",
un "indreptar", o "sursa de informare", este
un real castig. (Cu atat mai mult
cu cat : asupra vechilor fabrici si unitati tehnice ale Aeronauticii
se stia putin
iar asupra celor aparute in ultimele decenii publicul larg stia
inca mai putin, data
fiind secretomania comunista si faptul ca ele se constituiau, in
buna parte, "obiective
speciale", bine pazite, nepopularizate si cu personal strict
verificat.).
Eu insa, printre tablarii, profile, suruburi, nervuri de aripi si
plansete, am vazut mainile,
mintile si inimile acelor merituosi si atat de complecsi, interesanti
oameni.
Va multumesc domnule Traian Costachescu.
IANUARIE
2003
CORNEL MARANDIUC |
