|
|
Miercuri,
30 decembrie 2009 |
|
- Subvenţiile
nasc nemulţumiri
|
|
Reprezentanţii
ULALA, susţin că municipalitatea „ajută Guvernul,
nu populaţia”.
Proiectul privind majorarea subvenţiei unitare pe
care o plăteşte Municipalitatea către CET a provocat
reacţii din partea reprezentanţilor asociaţiilor de
proprietari din municipiu. În cadrul unei şedinţe
de Consiliu Local, Dorina Lupşe, preşedintele Uniunii
Locale a Asociaţiilor Locative din Arad, a solicitat
luarea de cuvânt, dar... spusele acesteia nu au stârnit
niciun fel de reacţie din partea consilierilor municipali.
Cu câtva timp înainte, reprezentanţii Primăriei ne-au
informat că măsura de majorare a subvenţiilor acordate
vine în compensarea deciziei luate la nivel central,
de reducere cu circa 4 lei pe gigacalorie a subvenţiei
acordate din bugetul de stat. Dorina Lupşe le-a amintit
consilierilor locali că ULALA a solicitat, încă din
noiembrie, mărirea subvenţiei pentru a reduce presiunea
asupra populaţiei, fapt care a trecut nebăgat în seamă,
şi a acuzat Municipalitatea că acum, când se doreşte
acoperirea unor lipsuri lăsate de guvern, se acţionează
imediat.
„În data de 25.11.2009, Uniunea Locală a Asociaţiilor
Locative din Arad s-a adresat Primăriei şi Consiliului
Local Municipal cu propunerea de reanalizare a preţului
gigacaloriei produse şi livrate populaţiei, în sensul
măririi subvenţiei locale având ca finalitate scăderea
preţului la încălzire şi apă caldă. Şi asta nu din
cauză că avem unul dintre cele mai mari preţuri la
aceste utilităţi din ţară, dar majorarea cu 40% în
ultimul an a făcut ca încălzirea şi apa caldă să devină
un lux, scăderea drastică a nivelului de trai al arădenilor,
cu repercusiuni asupra nivelului de sănătate şi igienă
a acestora, creând în ultimă instanţă probleme CET-ului.
Vă întrebăm, pe această cale, public: <<Aveţi
în vedere ajutarea populaţiei prin mărirea subvenţiei
locale, sau ajutaţi numai Guvernul?>>”
Preţul,
neschimbat
Primăria a majorat cuantumul subvenţiilor
plătite către CET, de la circa 29 de lei / gigacalorie,
la 33,69 lei / gigacalorie, prin votul consilierilor
locali. Preţul plătit de populaţie a rămas neschimbat.
S.
B. - Jurnal Arădean
|
|
- Reprezentanţii
Prefecturii şi-au analizat activitatea pe acest an
|
|
Pe
parcursul acestui an, reprezentanţii Prefecturii Arad
au abordat o serie de probleme, atât de domeniu social
cât de domeniu economico-financiar.
Astfel
în domeniul protecţiei sociale şi al sănătăţii publice,
implementarea Subprogramului naţional de screening
pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin
a fost unul dintre punctele prioritare. La capitolul
sănătate publică Colegiul Prefectural a mai pus accent
şi pe prevenirea, gestionarea şi monitorizarea gripei
umane cu tulpină de origine porcină, o problemă de
care judeţul Arad s-a lovit spre final de an. Oportunităţile
de finanţare prin Fondul Social European, ajutorul
de stat şi de minimis au fost de asemenea în atenţia
Instituţiei Prefectului.
În domeniul cultural, educaţional şi al tineretului
s-a pus accent pe probleme ca prevenirea şi combaterea
absenteismului şcolar, reorganizarea reţelei şcolare
în vederea eficientizării sistemului de învăţământ
şi deschiderea în bune condiţii a noului an şcolar
2009-2010.
Domeniul sanitar - veterinar şi a siguranţei alimentaţie
a adus de asemenea în atenţia reprezentanţilor Prefecturii
o serie de probleme, astfel că au fost necesare verificări
şi măsuri pentru respectarea normelor sanitar-veterinare
şi pentru siguranţa alimentelor. Pe lângă demararea
de controale în pieţele agroalimentare şi în unităţile
de alimentaţie publică s-a mai avut în vedere comercializarea
produselor de origine animală de către micii producători,
prevenirea şi combaterea trichinelozei la nivelul
judeţului Arad şi verificarea calităţii laptelui procesat
de către producătorii de produse lactate din judeţ
Rezultatele controalelor efectuate de echipele mixte,
formate din reprezentanţii Prefecturii şi cei ai celorlalte
instituţii cu atribuţii în verificarea pieţii cerealiere
dar şi accesarea fondurilor la Planul Naţional de
Dezvoltare Rurală au fost alte câteva aspecte importante
avute în vedere şi de asemenea şi starea factorilor
de mediu şi calitatea apelor de suprafaţă şi din subteran
în bazinul hidrografic al râului Mureş.
În domeniul economico - financiar, punctele importante
au fost execuţia bugetului general consolidat la finele
anului 2008 şi la finele trimestrelor II şi III din
anul 2009 şi situaţia achitării, de către serviciile
publice deconcentrate, a facturilor emise de agenţii
economici, pe anul 2008.
În segmentul situaţiilor de urgenţă Prefectura s-a
mai ocupat de actualizarea planurilor de apărare la
inundaţii şi de planul de analiză şi acoperire a riscurilor
a judeţului Arad şi de implementarea Programului Operaţional
Regional - Axa 3 - DMI 3.3 „Imbunătăţirea dotării
cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii
în situaţii de urgenţă“.
Sandra
Stoler - Glasul Aradului
|
|
- Înghesuială
la pensionare
|
|
Numărul
cererilor de pensionare din acest an a crescut semnificativ,
faţă de 2008.
Numărul arădenilor care doresc să se pensioneze anticipat
a crescut mai mult decât dublu faţă de anul trecut.
„Dacă în 2008 am avut 652 solicitări pentru pensionare
anticipată, în primele 11 luni ale acestui an s-au
înregistrat 1.406 cereri de pensionare anticipată.
Această situaţie se datorează crizei economice, oamenii
alegând să intre în pensie anticipată ca să nu rămână
pe drumuri. În domeniul privat, acolo unde s-au făcut
reduceri de personal, mai întâi li s-a cerut celor
care puteau să intre în anticipată să-şi depună dosarul
şi de-abia după aceea s-au făcut reducerile de personal”
- explică Mihaela Vasil, director al Casei Judeţene
de Pensii (CJP) Arad.
Dar nu numai la pensia anticipată au crescut solicitările.
Şi pentru pensionarea la limită de vârstă avem cu
55% mai multe cereri decât anul trecut (2.043 faţă
de 1.315). Aceeaşi tendinţă este valabilă şi în cazul
pensiei de invaliditate, unde numărul solicitărilor
a crescut de la 1.274 în 2008 la 1.778 în primele
11 luni din 2009.
„Printre cei care şi-au depus dosarul pentru pensie
de invaliditate sunt mulţi oameni care au lucrat chiar
dacă au fost bolnavi, pentru un salariu. Dar, nemaiavând
încotro... au solicitat pensia de invaliditate. În
ceea ce-i priveşte pe beneficiarii pensiei de invaliditate,
predomină cazurile de cancer. Din discuţiile pe care
le-am avut cu doctorii rezultă că oamenii chiar sunt
foarte bolnavi” - subliniază Mihaela Vasil.
Per ansamblu, numărul total al solicitărilor de ieşire
la pensie a fost, până în noiembrie 2009, de 13.419,
în timp ce anul trecut la Casa de Pensii au fost depuse
11.831 dosare. Aşadar, tot mai mulţi oameni vor să
se pensioneze. Ce semnificaţie are această situaţie,
ce efecte produce ea?
„În condiţiile în care şomajul creşte şi numărul
de contribuabili scade înseamnă că tot mai mult din
bugetul de stat o să se transfere către bugetul de
asigurări sociale, ca să se poată plăti pensiile.
Ceea ce înseamnă că n-o să se poată face atâtea investiţii
şi n-o să se poată cheltui bani în alte domenii. Pensia
e o datorie pe care statul şi-o asumă şi nu poate
să n-o onoreze” - explică directorul CJP Arad.
Pensia
şi pensionarii
În 2008, în Arad existau 101.885 pensionari,
numărul acestora ajungând acum la 102.788 (din care
13.812 pensionari cu pensie socială minim garantată).
Dacă anul trecut valoarea pensiei medii a fost de
564 lei, în 2009 pensia medie a crescut la 691 lei.
Diferenţa se explică prin introducerea grupelor de
muncă şi prin majorarea valorii punctului de pensie
în lunile aprilie şi octombrie.
Mihaela Vasil: E o situaţie care se datorează
crizei economice.
D.
D. - Jurnal Arădean
|
|
- Revoluţionarii
au depus o plângere penală pentru furtul steagului
Revoluţiei şi al celor 24 de figurine
|
|
Liderii
revoluţionarilor arãdeni anunţã cã au început lupta
pentru repunerea steagului Revoluţiei pe platoul din
faţa Palatului Administrativ, lângã Monumentul Eroilor
Revoluţiei. Preşedinţii Fundaţiei Judeţene Arad a
Revoluţionarilor şi a Asociaţiei Rãniţilor şi Urmaşilor
celor decedaţi în Decembrie 1989 au depus, ieri, o
plângere penalã pentru furt şi distrugere la Poliţie,
în care reclamau furtul steagului Revoluţiei şi a
celor 24 de figurine-replici ale sicrielor martirilor
morţi la Revoluţie. „Nu putem sã asistãm la încãlcarea
idealurilor noastre”, a spus secretarul Fundaţiei
Judeţene a Revoluţionarilor, Attila Duka. Acesta,
împreunã cu preşedintele Fundaţiei, Gheorghe Curta,
şi cu preşedinta ARUD, Doina Nan, au semnat plângerea
pe care au depus-o la Poliţie. Actul nu a fost însã
îndreptat înspre cineva anume, din lipsa unor dovezi
clare. Totuşi, revoluţionarii îndreaptã degetul spre
Primãrie şi spre primarul Gheorghe Falcã. „Nu
l-am vãzut pe primar tãind cu flexul catargul steagului.
Poliţia trebuie sã îşi facã datoria şi sã-i gãseascã
pe cei vinovaţi. Sunt convins cã domnul primar şi
slugarnicii din jurul lui au tãiat steagul şi au furat
sicriele”, a mai spus Attila Duka, invocând apoi
argumentele pentru care steagul avea autorizaţia de
a sta în locaşul de lângã Monumentul Revoluţionarilor
(apãrute în numãrul nostru de ieri, cel mai important
fiind acel „acord tacit” de ridicare şi pãstrare a
construcţiei, similar altor monumente precum cel din
Parcul Eminescu). Purtãtorul de cuvânt al Primãriei
Arad, Corina Drãghici, a recunoscut cã figurinele
şi steagul au fost luate de cãtre Primãrie deoarece
ar fi reprezentat un pericol pentru siguranţa circulaţiei.
Astfel, revoluţionarii spun cã îl vor da în judecatã
pe Gheorghe Falcã, cerându-i „daune morale şi
materiale”.
„Nu
credem cã Falcã este un comunist, dar nu ştim niciodatã
de unde sare iepurele”
Conflictul deschis dintre o parte a revoluţionarilor
şi primarul Falcã a ieşit din nou la ivealã. Pe de
o parte, revoluţionarii spun cã acţiunile lor nu sunt
de naturã politicã şi nu vizeazã un partid sau un
om politic, iar de cealaltã parte, primarul spune
cã liderii revoluţionarilor doresc sã obţinã beneficii
politice de pe urma activitãţilor legate de evocarea
momentelor din Decembrie 1989. „La Fundaţie avem
500 de membri, din toate partidele politice. Politica
noastrã este sã apãrãm interesele mamelor, nu sã promovãm
politica unui partid,”, a spus Gheorghe Curta.
El s-a mai referit la cei care au luat steagul cu
apelativul de „comunişti”, spunând despre
primarul Aradului cã „nu credem cã este un comunist,
a participat la Revoluţia de la Timişoara, dar nu
ştim niciodatã de unde sare iepurele”. Mult mai
vehement a fost însã Attila Duka, cel acuzat de primar
cã ar încerca „sã-şi construiascã o platformã
politicã” prin activitatea din fruntea revoluţionarilor.
„Dacã doreşte o luptã, o va avea. Vor fi multe
suprize neplãcute în ceea ce-l priveşte. Se comportã
aşa pentru cã noi am rãmas singura opoziţie. Dupã
cum a fost atitudinea mea şi la Consiliul Judeţean,
urmeazã sã scot la ivealã şi alte nelegiuiri ale lui”,
a ameninţat Attila Duka. Una dintre mamele eroilor
cãzuţi la Revoluţie, Maria Don, a spus cã într-o audienţã
pe care a avut-o la primarul Gheorghe Falcã, acesta
i-ar fi spus cã „vã lãsaţi influenţaţi de Attila
Duka”. Revoluţioarii îi cer primarului „mai
mult respect faţã de ei”, una dintre cerinţele
lor fiind suport pentru finalizarea Monumentului Revoluţiei.
„În Timişoara sunt peste 20 de monumente închinate
Revoluţiei, la Arad existã numai unul”, ar fi
una din cerinţele revoluţionarilor pentru care cer
în continuare suportul Primãriei.
Falcã:
„Dacã au autorizaţie de construire, jos pãlãria”
Primarul Falcã spune cã nu are ce sã facã dacã revoluţionarii
vor depune acea plângere penalã, subliniind cã Primãria
era îndreptãţitã sã ridice steagul şi cele 24 de figurine.
„Dacã în faţa blocului tãu vine cineva sã planteze
ceva, îţi convine? Dupã orice acţiune trebuie fãcutã
curãţenia de rigoare, este o chestie de normalitate.
Restul sunt copilãrii. Trebuia sã le spui: daţi-ne
autorizaţia de construire. Dacã ea existã, jos pãlãria”,
a rãspuns primarul Gheorghe Falcã acuzaţiilor formulate
de liderii revoluţionarilor.
Lucian
Cozma - Observator
|
|
- A
apărut Monografia comunei Petriş
|
|
Iniţiativa
Centrului Cultural Judeţean Arad de a organiza un
colectiv monografic judeţean, în vederea coordonării
elaborării monografiilor de localitate, începe să
dea roade.
Astfel, după ce au văzut lumina tiparului monografiile
din Şimand, Botfei şi Dieci, iată că în aceste zile
a apărut şi Monografia comunei Petriş. Scrisă de către
competentul învăţător Emil Murgu, care a purtat „o
perioadă îndelungată de timp acest vis frumos, care
este realizarea unei monografii, pentru locuitorii
acestei minunate comune, care m-au adoptat încă din
primii mei ani de dăscălie, în 1977”, lucrarea
pe care o prezentăm mai jos a apărut în condiţii grafice
excelente, la editura „Mirador”. Se cuvine
un cuvânt de mulţumire şi pentru inimosul primar al
comunei Petriş, Burza Han Zian, care s-a alăturat
pe deplin acestei frumoase iniţiative. Autorul, învăţătorul
Emil Murgu, a avut acces - graţie strădaniei colectivului
monografic judeţean - la toate sursele arhivistive
disponibile în prezent în judeţul nostru, dar, precum
o şi mărturiseşte în Cuvântul înainte, a cules date
de la faţa locului, din prăfuitele matricole şi conscripţii
parohiale şi, mai ales, pe cale orală, de la bătrânii
satelor. Pentru aceasta, a avut la îndemână poate
cel mai arhaic colţ de judeţ, încă nealterat în prea
mare măsură de betoanele „civilizaţiei” contemporane,
de la Petriş, Ilteu, Corbeşti, Roşia-Nouă, Obârşia
sau Selişte. Un cadru natural extraordinar, redat
atât în primul capitol al Monografiei, cât mai ales
în minunatele poze color, de la sfârşitul acesteia.
Dincolo de reperele istorice şi economice, autorul
insistă, cu o vădită poftă „profesională”,
asupra culturii şi spiritualităţii locului, dar şi
asupra elementelor folclorice şi etnografice specifice
Văii Petrişului. Una peste alta, vorbim despre o monografie
necesară, venită să acopere un colţ încă virgin, din
acest punct de vedere, al judeţului Arad.
Doru
Sinaci - Glasul Aradului
|
|
|
|
Căutare
în arhiva Virtual Arad
Colectivul de redacţie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity, Truţiu
Florin.
O parte din ştirile Virtual
Arad News au fost preluate şi din următoarele surse:
Agenţia
Mediafax,
Ziarul Jurnal arădean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Ediţia de Vest), România
Liberă, Astra Aradeană,
Ziarul
Glasul Aradului,
TV
Arad, Info
TV.
|
|