Ştirile Zilei

Contrar statisticilor potrivit cărora numărul autorizaţiilor de construcţii a înregistrat, la nivel naţional, o oarecare creştere, arădenii construiesc mai puţin decât în anii precedenţi. Este vorba despre clădirile rezidenţiale pentru care, în aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul autorizaţiilor de construcţie eliberate era de două ori mai mare. Potrivit datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Arad, numai în luna aprilie 2008, au fost eliberate 112 autorizaţii, numărul acestora ajungând să se situeze la numai 57 în aceeaşi lună a lui 2009. Motivul pentru care arădenii îşi construiesc mai puţine locuinţe este lipsa banilor, iar aceasta din urmă este generată de înăsprirea condiţiilor de creditare pe care băncile româneşti le-au adoptat după instaurarea crizei financiare. „Conform datelor pe care le deţinem, numărul autorizaţiilor a scăzut, însă ne referim numai la construcţiile noi, rezidenţiale. Arădenii mai construiesc, totuşi, însă se limitează la amenajări, extinderi sau renovări ale construcţiilor existente deja”, precizează Gheorghiţă Leonid, şeful serviciului de control al calităţii lucrărilor de construcţii din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii Arad. Realitatea astfel prezentată de statistici este confirmată şi de situaţiile deţinute de serviciul urbanism din cadrul Primăriei Arad. Dacă în ceea ce priveşte numărul de autorizaţii eliberate arădenilor pentru lucrări de extindere sau restaurare a imobilelor în care locuiesc nu sunt mari modificări, numărul autorizaţiilor de construcţie pentru clădirile rezidenţiale noi a ajuns la aproximativ 20 faţă de 40 în aceeaşi perioadă a anului trecut. Monica Tulcan - Glasul Aradului

Majoritatea sunt consumatori de droguri, dar la specialişti au apelat şi consumatori de tutun şi alcool Traficul şi consumul de droguri sunt fenomene în expansiune la nivel naţional şi la Arad. Cu toate acestea, numãrul celor care cer ajutor specializat nu este mare. La Arad, autoritãţile sunt pregãtite mai degrabã pentru prevenire şi pentru consiliere. Narcomanii pot beneficia de tratament medical la clinicã specializatã, în partea de vest a ţãrii, doar la Oradea. Crima Organizatã a anchetat în ultimii doi ani zeci de persoane, pentru trafic de droguri. Problema drogurilor! Într-un studiu realizat de Centrul Antidrog, s-a realizat cã persoanele cu studii consumã mai multe droguri, decât cele fãrã educaţie. De asemenea în topul celor mai “populare” droguri, haşiş şi marijuana, 73% din eşantionul de populaţie vizat cred cã este dificil de obţinut, iar 26% cã este simplu de procurat. Ajutor pentru consumatorii de droguri ... La nivelul judeţului nu existã un centru de dezintoxicare pentru ajutorarea consumatorilor de droguri, însã aceştia se pot adresa medicului de familie, centrului judeţean sau la psihiatrie, la laboratorul de sãnãtate mintalã. În cel mai nefericit caz, un consumator poate ajunge la urgenţe, iar de acolo este îndrumat cãtre consiliere. Pentru informaţii, este disponibil Centrul de Prevenire Antidrog de pe strada Dragalina, nr 10. Doctor Cãlin Ardelean declarã cã „la Arad nu se aflã centre de dezintoxicare deoarece nu este util, avem 1 sau 2 pacienţi pe an! La Psihiatrie sunt rezervate 8 paturi pentru persoanele dependente de consumul de droguri şi de asemenea sunt doctori specializaţi în domeniu şi care le oferã tratament temporar.” Medicamentele vin de la Oradea, unde este singurul centru de dezintoxicare din vestul ţãrii. Centrul Antidrog oferã consiliere Centru Antidrog organizeazã diferite evenimente pentru combaterea traficului şi consumului de droguri. De asemenea colaboreazã în activitãţile sale şi cu tineri arãdeni voluntari: „Suntem conştienţi de pericolele drogurilor, dar suntem puţini cei care se implicã sã facã ceva”, a declarat voluntara Ştefana Stoica, reprezentant al Consiliului Local al Tinerilor. În 2007, din totalul populaţiei erau 1,7% consumatori de marijuana, ecstasy, cocainã; 1,5% de cannabis şi 0,4% de heroinã. Cei care au beneficiat de asistenţã socialã la Arad sunt puţini la numãr - 17 persoane: 3 consumatori de heroinã, 8 consumatori de cannabis, 2 consumatori de alcool, 1 consumator de tutun şi 3 de cocainã. Aceştia au primit ca ajutor asistenţã medicalã, psihologicã, şi au participat şi la programe de reintegrare socialã. Date privind traficul de droguri în anul 2008 şi 2009 Arad, ca judeţ de graniţã, este un spaţiu de tranzit pentru traficanţii de droguri cãtre alte judeţe din ţarã şi cãtre alte state. În anul 2008, potrivit datelor furnizate de Serviciul de Combatere a Crimei Organizate privind situaţia traficului de droguri, au fost 11 persoane reţinute şi 9 persoane arestate, din care 3 din judeţul Arad şi 6 din alte judeţe. De asemenea, 51 de persoane au fost cercetate dintre care 36 din judeţul Arad, 11 din alte judeţe şi 4 cetãţeni strãini. Infractorii aveau pânã în 30 de ani, printre ei se aflã şi studenţi. În ceea ce priveşte capturile de droguri, acestea au fost: 902 g cannabis, 38 g haşiş, 10784 comprimate de ecstasy, 130 g cocainã, 59 kg heroinã. În prima jumãtate a anului 2009, au fost 3 persoane reţinute şi arestate pentru droguri de risc (cannabis şi haşiş), din care 2 din judeţul Arad şi unul din alt judeţ. Nouã persoane au fost cercetate, dintre care şase din judeţul Arad, tineri cu vârste pânã în 35 de ani. În primele şase luni din anul 2009, au fost capturate: 980 g cannabis, 674 g haşiş, 1 comprimat de ecstasy, 1 g heroinã. Cercetãrile aratã cã în judeţul Arad se consumã droguri precum cannabis şi comprimate de ecstasy, însã nu existã informaţii socio-demografice despre consumatorii de droguri. Diana Niculae - Observator

Consiliul Judeţean vrea acum licitaţie internaţională pentru cumpărarea de microbuze pentru mediul rural. Administraţia Judeţeană renunţă la ideea de a achiziţiona în leasing mai multe mijloace de transport interurban. Consiliul Judeţean Arad va pune în discuţie alocarea unei imporante sume de bani pentru achiziţionarea mai multor microbuze şi midibuze, pentru Compania de Transport Public, de data aceasta cu banii jos. După ce încă de anul trecut se vorbeşte despre achiziţionarea a patru microbuze interurbane noi (19+1 locuri), patru midibuze interurbane noi (25-30 locuri) şi un midibuz, cel mai probabil, second hand (cu o vechime de maxim 2-3 ani), acum autorităţile judeţene au constatat că vor reuşi să economisească o sumă impresionantă, care va fi direcţionată către CTP. „Din analiza execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli în afara bugetului local s-au constat economii la unele capitole de cheltuieli care vor putea fi redirecţionate, începând cu trimestrul III, pentru completarea sumei de 550 mii lei cuprinsă la capitolul 84.11 «Transporturi» la SC Compania de Transport Public SA Arad, în vederea achiziţionării cu plata integrală a celor 9 mijloace de transport”. Reamintim, în cursul lunii mai, Consiliul Judeţean a aprobat credite de angajament pentru SC Compania de Transport Public SA Arad în sumă de 2.248 mii lei pentru achiziţionarea mijloacelor de transport în comun amintite. Licitaţie internaţională CTP va achiziţiona mijloacele de transport, potrivit informaţiilor furnizate de Petru Cuvineanu, directorul tehnic al Companiei de Transport, în toamna acestui an, după finalizarea tuturor procedurilor de licitaţie. „La licitaţia internaţională, termenul de afişare este de 40 de zile. Apoi, după ce trec termenele prevăzute în Legea achiziţiilor, la sfârşitul verii, până înaintea începerii anului şcolar, vom avea mijloacele de transport”, spune Cuvineanu. Călători puţini Microbuzele vor fi introduse pe trasee din judeţ unde autobuzele companiei circulă mai mult goale. Printre acestea, au fost enumerate de conducerea CTP zona Gurahonţ, Săvârşin, Lipova şi Chişineu-Criş. S. B. - Jurnal arădean

În perioada 13 iulie - 21 august Centrul Cultural Judeţean Arad a pregătit Şcoala de Vară 2009, un program de educaţie artistică complementară. Aflată la cea de-a doua ediţie, după succesul din anul trecut, Şcoala de vară vizează în continuare segmentele de vârstă tânără, copii, adolescenţi, din principalele oraşe ale judeţului Arad. Obiectivul proiectului este unul educativ, de dezvoltare şi cultivare a capacităţilor creative, imaginative şi interpretative a tinerilor în formare sub îndrumarea atentă a specialiştilor în domeniu. „Oferta activităţilor extracuriculare cuprinde module de instruire precum teatrul, pictura, dansul modern şi dans popular. Spaţiile de desfăşurare a atelierelor practice sunt puse la dispoziţie de casele de cultură din oraşele Arad, Chişineu-Criş, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pecica, Sântana, Sebiş, Pâncota“, a declarat Ana Maria Dumitrean, director al Centrului Cultural Judeţean Arad. De asemenea, tinerii şi nu numai, vor avea ocazia de a participa la diverse festivaluri, sărbători tradiţionale şi o serie de manifestări culturale organizate pe tot parcursul sezonului estival. În acest sens, pe data de 8 iulie, tinerii din Pecica vor spune „Stop violenţei între tineri“ iar în data de 15 iulie va avea loc Tabăra premianţilor. Tot la Pecica, în perioada 18-19 iulie se va desfăşura Ziua Tinerilor, iar în perioada 18-19 iulie va avea loc simpozionul Eurotineret. În perioada 18-19 iulie va avea loc cunoscutul Târg de Fete de pe Muntele Găina, la Moneasa, în data de 22 iulie va avea loc ultima etapă a festivalului folcloric „Autentic-fest“ iar între 25-26 iulie, se va desfăşura Festivalul Clătitelor. Nu în ultimul rând, la Neudorf, va avea loc „Ruga satului“, pe 20 iulie, la Petriş, „Ruga de vară“, pe 26 iulie iar, la Tauţ „Ieşitul la ţarină” pe 12 iulie Sandra Stoler - Glasul Aradului

Vârfurile este una dintre cele mai frumoase comune din judeţul Arad, din punct de vedere al poziţiei geografice, fiind aşezată la poalele Munţilor Bihor şi Codru Moma, în nord - vestul depresiunii Hălmagiu, pe râul Crişul Alb. Cei aproximativ 3.000 de locuitori se ocupă în special cu prelucrarea lemnului şi cultivarea pământului. Chiar dacă se află la o distanţă destul de mare de municipiul Arad, 128 de kilometri, Vârfurile a început să se dezvolte în ultimii ani. Comuna Vărfurile are în componenţă opt sate: Vârfurile, Avram Iancu, Groşi, Lazuri, Măgulicea, Mermeşti, Poiana şi Vidra. Edilul comunei, Radu Giurgelea, aflat la al doilea mandat, se îngrijeşte pentru bunul mers al comunei, în aceste zile ocupându-se de demararea unui proiect de introducere a reţelei de apă. „Avem mai multe proiecte în vedere, însă printre cele mai importante se numără extinderea reţelei de apă în comună. Zilele trecute am avut licitaţia şi sperăm ca, în scurt timp, să ne apucăm de treabă”, ne spune Radu Giurgelea, primarul comunei. Într-adevăr în satul Vârfurile doar în proporţie de 80% a fost realizată reţeaua de apă, iar acum, prin proiectul demarat, se urmăreşte completarea reţelei în acest sat, dar şi extinderea acesteia în satele aparţinătoare, Avram Iancu, Vidra, Măgulicea şi Lazuri. „Pentru cele patru sate este posibilă alimentarea cu apă potabilă fără să fie nevoie de pompare, deoarece relieful permite acest lucru”, ne explică primarul. Şi localnicii sunt foarte încântaţi că vor avea apă potabilă la reţea, având astfel posibilitatea să îşi cumpere şi maşini de spălat şi să îşi construiască băi. Şi asfaltarea drumurilor a intrat în atenţia primarului Administraţia locală pune un important accent pe starea drumurilor comunale. Deoarece satele apărţinătoare de comună sunt destul de răsfirate, drumurile de acces sunt şi ele destul de vechi şi neîntreţinute, cea mai mare problemă fiind în perioada ploioasă. Astfel, primarul se ocupă de asfaltarea drumului care face legătura între satele Vârfurile şi Vidra, care se va asfalta în zilele următoare. Drumul comunal 42, ce face legătura între Măgulicea şi Mermeşti a fost deja asfaltat, oamenii putând circula liniştiţi pe acel tronson. „Sperăm să finalizăm cât mai repede şi asfaltarea pe drumul dintre Vârfurile şi Vidra. Sunt foarte multe lucruri de făcut în comună dar nu le putem face decât treptat” ne explică Radu Giurgelea. Clădirea Primăriei se află şi ea în renovare, faţada, interiorul fiind deja renovate, modernizate. În faţa Primăriei a fost amenajată o parcare, atât pentru angajaţii instituţiei, cât şi pentru cei care au diferite probleme la Consiliul Local. Căminul Cultural va deveni un loc ideal pentru nunţi sau botezuri Un alt proiect pe care administraţia locală doreşte să îl finalizeze în acest an este reabilitarea şi modernizarea Căminului Cultural din Vârfurile. Proiectul prevede extinderea căminului, realizarea unei săli în care să se amenajeze bucătăria cu toate cele necesare. De asemenea va fi modernizat interiorul şi refăcută faţada acestuia. „Am vrea să amenajăm Căminul astfel încât să se poată desfăşura acolo nunţi, botezuri, pomeni sau diferite evenimente culturale, locale. În zonă nu există prea multe restaurante sau spaţii moderne unde să se facă nunţi. Ar fi ideal ca lumea să îşi poate organiza evenimentele acolo”, explică primarul. Campusul şcolar nu se va mai construi în Vârfurile Anul trecut s-a propus construirea unui campus şcolar pentru şcoala de arte şi meserii cu specializarea agroturism montan, care urma să se înfiinţeze în localitate. Dar, printr-un ordin al Ecaterinei Andronescu, ministrul educaţiei, cercetării şi inovării, începând cu anul şcolar următor (2009 - 2010), Şcolile de Arte şi Meserii (SAM) au fost desfiinţate, iar Grupurile Şcolare care au avut clase de SAM au fost nevoite să le desfiinţeze şi să înfiinţeze în cadrul liceului o filieră tehnologică unde materia predată este asemănătoare cu ceea ce se făcea la SAM. „Campusul nostru nu se va mai construi pentru că la Vârfurile nu există liceu. Campusul trebuia să servească Şcolii de Arte şi Meserii, să fie dotat cu diferite spaţii şi ateliere, cu aparatura necesară. Noi am avut un control de la ARACIP care trebuie să ne dea aprobarea pentru funcţionarea SAM. Am primit aprobarea dar între timp s-a desfiinţat Şcoala de Arte şi Meserii. Noi nu avem aprobare pentru a funcţiona ca şi liceu, chiar dacă foarte mulţi viitori liceeni din comună au semnat cum că doresc să urmeze cursurile la specializarea propusă de noi - agroturism montan”, spune Giurgelea. Într-adevăr, la Vârfurile nu mai există clase de liceu de pe vremea comunismului, elevii fiind nevoiţi să înveţe la Grupul Şcolar din Gurahonţ sau chiar la diferite licee din Arad. În privinţa Şcolii Generale din localitate, imobilul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea a fost reabilitat încă din primul mandat al actualului primar. „Când am venit eu la Primărie şcoala din Vârfurile nici nu avea aviz sanitar de funcţionare. Am renovat-o şi am modernizat, atât interiorul, cât şi exteriorul, acum având toate avizele necesare”, explică primarul. De asemenea au fost modernizate şi Grădiniţele pentru copii de la Vârfurile, Avram Iancu, Măgulicea şi Lazuri. Nedeia de la Tăcăşele - una dintre cele mai mari manifestări folclorice din judeţ În fiecare an, comuna Vârfurile organizează o Nedeie câmpenească, pe valea Tăcăşelelor, care reuneşte mii de vizitatori. Aici pot fi întâlniţi localnici, tineri din zona Sebiş - Hălmagiu, dar şi din municipiu sau din judeţele învecinate. Evenimentul este organizat pe o porţiune de câmp de la marginea şoselei, aici participanţii venind cu o zi sau chiar două înainte, cu corturile. „Anul acesta Nedeia s-a bucurat de un real succes. Cred că au fost mai mulţi oameni decât au fost anul trecut şi acum doi ani, împreună. Până la urmă a ţinut şi vremea cu noi şi oamenii s-au bucurat de un weekend la iarbă verde, cu muzică şi diferite manifestări culturale”, ne povesteşte Radu Giurgelea. Simina Roz - Observator