Ştirile Zilei

Consiliul Judeţean vrea să se împrumute cu 26,9 milioane de euro pentru a finanţa trei proiecte. Criza a lovit puternic la nivel judeţean. Cel puţin asta reiese din documentele oficiale întocmite la nivelul Consiliului Judeţean. Instituţia se vede în situaţia, deloc plăcută, de a nu mai avea resurse financiare şi de a se împrumuta cu aproape 27 de milioane de euro pentru a avea bani pentru plăţile aferente proiectului Sistem integrat de gestionare a deşeurilor la nivelul judeţului Arad şi a două lucrări, dintre care una este deja demarată: modernizarea drumului Juliţa - Mădrigeşti, respectiv, podul peste Mureş între Pecica şi Sânpetru German. „În actualele condiţii de criză, pe fondul unui deficit de resurse dar pentru a-şi implementa investiţiile necesare şi prioritare, Consiliul Judeţean Arad formulează propunerea angajării unui credit pe termen lung potrivit condiţiilor cele mai avantajoase oferite de băncile comerciale participante la licitaţia ce urmează a fi organizată potrivit legii”, se subliniază în documentaţia înaintată aleşilor judeţeni. Pod peste Mureş În primă fază, se doreşte accesarea unui împrumut de 7.500.000 euro sau în echivalent lei, pe termen de 20 ani, pentru realizarea investiţiei „Pod peste râul Mureş pe DJ 709 E, km 3+160, Pecica - Sânpetru German”. Aleşii judeţeni au aprobat, în cursul lunii septembrie, studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici pentru investiţia menţionată. Prin votul lor, au fost aprobate detaliile tehnice ale lucrării în care sunt cuprinse inclusiv trotuarele şi benzile pentru ciclişti. „Din punct de vedere economic şi social lucrarea reprezintă o necesitate pentru zona respectivă a judeţului Arad”, justifică specialiştii CJA accesarea împrumutului pentru realizarea efectivă a investiţiei. Un drum şi gunoiul Un alt împrumut, de 19.400.000 euro, tot pe termen de 20 de ani, va fi accesat pentru realizarea a două investiţii. Este vorba despre proiectele: Sistem integrat de gestionare a deşeurilor la nivelul judeţului Arad şi Modernizare tronson Juliţa-Mădrigeşti componenta a traseului turistic E68 - Moneasa şi a cheltuielilor aferente proiectului. Ambele obiective se realizează cu fonduri europene dar cu prin cofinanţare. Pentru cofinanţarea proiectului de gestionare a gunoiului şi pentru asigurarea derulării cursive a acestuia sunt necesare 16.883.620 de euro, estimează specialiştii CJA. Totodată, pentru cofinanţarea investiţiei de reabilitare a drumului amintit, care beneficiază şi de fonduri europene, s-a apreciat că suma de 2.516.380 euro trebuie angajată de pe piaţa creditului. La vot! Aleşii judeţeni vor fi chemaţi, peste doar câteva zile, la o şedinţă pe a cărei ordine de zi ar putea fi incluse şi proiectele de hotărâre care vizează accesarea împrumuturilor. S. B. - Jurnal Arădean

Dana Dănoiu nu vrea să renunţe la angajaţii agenţiei Conform unei hotărâri de Guvern publicate marţi în Monitorul Oficial, pentru organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, aceasta din urmă va ceda gărzii 400 de angajaţi, 50 de autoturisme şi 10 autoutilitare. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestei hotărâri, Garda Naţională de Mediu şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului vor trebui să încheie un protocol de predare-preluare privind personalul, patrimoniul şi fondurile corespunzătoare acestora, precum şi spaţiile de lucru necesare desfăşurării activităţii personalului transferat. Dana Dănoiu, directorul-coordonator al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Arad (APM) este foarte revoltată de situaţia în care a fost pusă agenţia, susţinând că la nivel local, ar mai avea nevoie de cinci sau şase persoane, fiind astfel pusă în imposibilitatea să renunţe la oameni în favoarea Gărzii de Mediu. „În momentul de faţă, APM Arad are 45 de angajaţi, iar două posturi sunt vacante. Nu ştim în ce măsură ne va afecta direct, această hotărâre de Guvern pe noi cei de la Arad, pentru că nu au apărunt încă normele de aplicare. Probabil că se vor face contestaţii la nivel naţional. Dacă cei de la Garda de Mediu au nevoie de personal, să se facă angajări din sursă externă, fără să se slăbească agenţia. S-a întâmplat totul foarte repede, într-o săptămână, profitându-se de faptul că Agenţia Naţională nu are un preşedinte care să îi ia apărarea. La Arad nu putem renunţa la niciun om, dar dacă vor apărea ordinele de aplicare a hotărârii, atunci voi fi însă nevoită să o pun în aplicare”, ne-a declarat Dana Dănoiu. Garda mai vrea 27 de comisari Pe de altă parte, Monica Jitariu, directorul-coordonator adjunct al Gărzii de Mediu Arad susţine că instituţia pe care o conduce ar avea nevoie de minimum 35 de angajaţi, pentru a funcţiona în condiţii optime, or, în momentul de faţă are doar opt comisari. „Toate controalele trebuie făcute în echipe de doi oameni, iar în judeţ există apro­ximativ 2100-2200 de agenţi economici care trebuie verificaţi în mod obligatorii. Cu cei doar opt angajaţi pe care-i avem, e logic că nu putem ajunge la toţi. În condiţiile în care trebuie să ne deplasăm la capătul judeţului, nu se poate face decât un control pe zi”, afirmă Monica Jitariu. Şefa Gărzii de Mediu nu ştie însă câţi oameni va primi în urma reorganizării, acest lucru urmând a fi stabilit vineri, în urma unei întâlniri care va avea loc la Comisariatul Regional de la Timişoara. „Nu s-a făcut încă repartizarea pe judeţe. Sigur, mă voi bate pentru cât mai mulţi oameni, dar în măsura în care poate şi agenţia să ne dea”, a încheiat Monica Jitariu. Lucian Serban - Glasul Aradului

Şcoala Generalã nr 18 „Avram Iancu” din Arad va deveni una dintre cele mai moderne şcoli din municipiu. În prezent aici au loc o serie de lucrãri pentru a se amenaja cât mai mult spaţiu pentru diferite evenimente care au loc în şcoalã. Fiind o unitate cu specific sportiv - bine dezvoltat, aici se ţin o serie de competiţii sportive pe perioade mai lungi de timp. „Deoarece unitatea de învãţãmânt are program sportiv integrat - handbal şi fotbal, ne-am gândit sã extindem şcoala pentru a fi cât mai încãpãtoare, atât pentru elevii care învaţã aici dar şi pentru elevii care vor veni în vizitã cu ocazia diferitelor competiţii sportive organizate de noi”, ne explicã Pompiliu Moldovan, directorul Şcolii Generale „Avram Iancu”. În acest sens, şcoala a depus un proiect de mansardare, pentru care a primit finanţare, banii venind însã treptat. Lucãrile au început în noiembrie anul trecut, în prezent fiind foarte avansate. La mansardã vor fi amenajate - o salã de spectacol şi o salã de şedinţã, cu capacitate mare. De asemenea se doreşte un spaţiu şi pentru cazarea elevilor din judeţ, care vor fi selecţionaţi pentru clasele sportive, punându-li-se la dispoziţie cazare şi masã. Astfel, directorul Moldovan Pompiliu îşi propune ca o datã cu finalizarea construcţiei, sã dea în folosinţã şi o salã de mese la parter. Aceasta va fi amenajatã în locul unui atelier vechi, pe care şcoala nu îl mai foloseşte, spaţiul fiind suficient de mare pentru asigurarea mesei elevilor. În momentul de faţã, cele douã arii sunt deja zidite şi acoperite, urmând ca din primãvarã, când timpul va fi favorabil, sã înceapã construirea sãlilor de spectacol şi de şedinţe, care vor fi modern amenajate. Pentru realizarea acestei lucrãri s-a primit finanţare de la Primãria Municipiului Arad, însã aceştia vin în mai multe tranşe. Pentru continuarea lucrãrilor se mai aşteaptã alţi bani, iar finalizarea construcţiei şi dotarea sãlilor cu mobilier depinde de cantitatea şi timpul în care vin aceşti bani. Directorul şcolii sperã ca noua construcţie sã fie gata cât mai repede pentru ca, atunci când se vor desfãşura competiţiile sportive, cadrele didactice sã îşi poatã primi musafirii într-un cadru adecvat. Simina Roz - Observator

Femeile au posibilitatea ca în Spitalul Matern din Arad să beneficieze de recoltare de celule stem. Recoltarea de celule stem din sângele placentar este o procedură extrem de simplă, care se efectuează o singură dată, la naşterea copilului. Sângele placentar recoltat din cordonul ombilical este procesat în vederea criogenării şi, în cazul în care analizele îl declară necontaminat, acesta se depozitează în condiţii speciale (în containere cu azot lichid, la -197 C), pentru tot restul vieţii sau până când copilul va avea nevoie de el. Transplantul de celule stem dau rezultate în principal în cazul mala­diilor maligne ale sângelui dar cercetările, din ce în ce mai avansate în acest domeniu, promit şanse de reuşită în stăpânirea şi tratarea unor boli precum , Parkinson şi alte 70 de maladii. „Spitalul nostru are contract cu două firme care recoltează celule stem din cordonul ombilical al mamei. Noi oferim însă doar cadrul pentru efectuarea acestui lucru. Contractul se realizează între pacientă şi firma respectivă. Medicul curant al mamei este cel care efectuează operaţia“, ne spune dr. Bujorel Cornea, directorul me­dical al Spitalului de Obstetrică Ginecologie „Salvator Vuia“ Arad. Aproximativ 20% din femeile care nasc în Arad recurg la o astfel de operaţie. Preţul obişnuit este undeva la 3.500 de lei. Tariful de bază include costurile pentru setul de recoltare, operaţiunea de recoltare, transportul probei de sânge, prelucrarea sângelui, analizele primare, stocarea în condiţii de criogenie, emiterea unui certificat de stocare. La unele firme, suma de 3.500 poate fi plătită şi în rate: 1.484 lei - factura se emite la semnarea contractului, cu posibilitatea de a plăti în 30 de zile. 984 lei sunt plătiţi la 3-5 zile după naştere. Alţi 984 lei se plătesc la o lună după naştere. „În momentul semnării contractului, femeia primeşte un chit de recoltare care se duce la spital. Medicul curant ştie cum să îl folosească. În momentul naşterii, după ce se efectuează operaţia de extragere a celulelor, se apelează numărul de urgenţă înscripţionat pe chit. Un curier de-al firmei preia chitul în maxim 48 de ore. Pachetul ajunge în cele din urmă la banca din Varşovia. Firma noastră oferă transportul gratuit acolo unde are loc transplantul, indiferent de zona de pe glob“, declară Diana Rădoşanu, reprezentantul unei firme de specialitate. Depozitarea se face în stocatoare cu azot lichid independente de surse de electricitate, în zone fără risc seismic, inundaţii, cu o rată a criminalităţii scăzută. Prelevarea sângelui placentar durează între 30 de secunde (pentru medicul care a efectuat această procedură) sau trei minute pentru cel cu mai puţină experienţă. Nu prezintă nici un pericol sau durere pentru mamă sau făt, se poate efectua în cazul oricărui tip de naştere, o excepţie făcând doar complicaţiile obstetricale ce pot pune în pericol viaţa mamei sau a copilului. Valabilitatea celulelor stem este nelimitată. Adrian Cotuna - Glasul Aradului

Comunã frumoasã şi bogatã, Almaş a profitat la maxim de fondurile avute sau primite, de proiectele depuse şi aprobate - pentru a trece într-o nouã etapã de dezvoltare economicã şi socialã a localitãţii. Se pare cã printre cele mai importante proiecte aflate pe agenda primãriei se gãsesc cele legate de reabilitarea drumurilor şi strãzilor dar şi de schimbarea efectivã a feţei comunei. O scurtã convorbire cu primarul comunei, Teodor Avram lãmureşte din prima atitudinea acestuia, alãturi de consiliul local privind prezentul şi viitorul lo-calitãţii. „Accentuez de la început cã tot ceea ce am fãcut şi facem este numai în interesul comunitãţii, de aceea consider cã avem un avantaj net faţã de alţii - în sensul cã primarul şi consiliul local sunt o echipã unitã, închegatã. Numai aşa se poate face treabã serioasã şi eficientã în timp util. S-a înţeles acest lucru de la început şi am pornit deci, cu dreptul. De câştigat, evident, câştigãm toţi.” Iatã cum aratã în oglindã activitatea celor din administraţia localã. „Am terminat reabilitarea termicã la şcoala generalã cu clasele I-IV. S-au pus peste tot termopane, iar centrala termicã este pusã în funcţiune. În ceea ce priveşte grãdiniţa din comunã s-au finalizat lucrãrile de igienizare, zugrãvit, vopsit, reparaţii, partea de încãlzire fiind asiguratã cu lemne.” Almaş se poate mândri cu un dispensar nou şi modern amenajat cu locuri de parcare. Aici îşi desfãşoarã activitatea doi medici de familie, în cadrul acestuia funcţionând şi un cabinet de stomatologie; în localitate existã şi douã farmacii - lucru extrem de rar dacã e sã faci o statisticã a celor existente în judeţ . „O atenţie deosebitã am acordat reabilitãrilor de trotuare, realizându-se deja în satul Cil un kilometru de trotuare şi 750 de m în localitatea Joia Mare, iar acolo unde este nevoie s-au fãcut şi punţi de trecere. Se lucreazã în continuare pe aceastã direcţie la Almaş şi Rãdeşti. Cei cu care se realizeazã aceste lucrãri sunt persoane apte de muncã ce beneficiazã de legea 416 - ajutor social. Ce facem acum: se lucreazã intens la finalizarea staţiei de epurare fãcându-se deja 450 metri liniari, asta însemnând cam 80 la sutã din lucrare. Pot spune cu mândrie cã un vis al nostru de peste 25 de ani s-a împlinit acum prin asfaltarea drumului de la Almaş la Rãdeşti!” Despre cãminele culturale din Almaş şi Rãdeşti aflãm cã sunt dotate corespunzãtor cu tot ceea ce este necesar pentru realizarea unui eveniment reuşit (veselã, bucãtãrii moderne, toalete igienice) spaţiul fiind încãpãtor pentru aproximativ 300 de persoane. Proiecte în lucru şi în curs de finalizare Primarul spune cã în acest moment se are în vedere lucrarea de închidere a tuturor inelelor de apã, astfel ca pânã la anul viitor acest poiect sã fie finalizat pentru toatã comuna. Pe aceeaşi linie de finalizare se aflã şi cãminele culturale din Cil şi Rãdeşti. Pe lângã executarea marcajelor pentru covorul asfaltic a mai rãmas de amenajat un parc în faţa şcolii generale din Almaş, loc în care se va amplasa şi statuia eroului localitãţii, Lazãr Tâmpa. „Am depus un proiect pe mãsura 3.2.2 care se referã la asfaltarea a 14 km de drum pe relaţia Almaş-Cil-Rãdeşti începând cu strãzile în care este asiguratã deja canalizarea şi reţeaua de apã. Vrem - totodatã - sã achiziţionãm un buldo-excavator performant care sã ne ajute la executarea mai multor lucrãri în comunã, banii venind din bugetul local. De asemenea, la Joia Mare avem un proiect de execuţie privind asfaltarea unor strãzi - totul din fond local, proiectul fiind declarat eligibil. La nivel de comunã avem nouã biserici, credincioşii diferitelor confesiuni înţelegându-se armonios. Lãcaşele de cult au fost ajutate în problemele lor atât din bugetul local cât şi din partea consiliului judeţean. Ce ar mai fi de spus?! Transportul local este asigurat în proporţie de 90 la sutã, iar elevii sunt transportaţi cu microbuzul şcolar. Problema gropii de gunoi nu mai existã, aceasta fiind închisã. Gunoiul se duce la Ineu - punct de colectare pentru şapte localitãţi - asta pânã când va intra pe rol operatorul regional. De asemenea, avem piaţã în fiecare zi de marţi, spaţiul comercial fiind acoperit şi amenajat cu mese pentru desfacerea produselor.” Ca simplã informaţie localã, în acest an au avut loc 13 cununii, 17 naşteri şi 28 de decese. În ansamblu, în Almaş se munceşte şi se lucreazã intens pe proiecte. De câştigat are doar comunitatea care, iatã, începe sã respire - pe anumite segmente, toate importante - european. Felicia R. Gheorghe - Observator